8,140 matches
-
xii) plata salariilor prin casierie; xiii) înregistrarea în contabilitate. Activitatea de plată a salariilor a fost divizată în 13 operații/subactivități elementare, însă putea să fie și în mai multe, dar și în mai puține, aceasta în funcție de nivelul de rigurozitate dorit; b) identificarea riscurilor proprii fiecărei subactivități și evaluarea acestora nu este o activitate riguroasă, științifică, ci o activitate aleatorie cu un anumit grad de aproximație. Astfel, în toate cazurile în care este posibilă o cuantificare, aceasta este bine să se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
a culturii organizației, dar și a proceselor și structurilor decizionale din cadrul acesteia. Riscul care aduce incertitudini privind realizarea unor activități, printr-o gestionare adecvată, permite organizației să aibă mai multă încredere că va Capitolul 3. Managementul riscului 241 obține rezultatele dorite, să mențină amenințările în limitele acceptabile și chiar să ia decizii bazate pe informații care ajută organizația să exploateze oportunitățile care pot să apară. În același timp, o bună gestionare a riscurilor crește încrederea pe care factorii interesați o au
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
se poate cu originalitate, fiecare este obligat să iasă din cadrele impuse.” Extensiile sinelui trebuie să dovedească o vitalitate ieșită din comun, mai intensă decît de obicei, „pentru a dovedi celorlalți și adesea doar ție Însuți că existența are intensitatea dorită.” V.2. Minimalismul sau literatura de apartament A existat de-a lungul timpurilor o literatură „inconștientă” și alta ”conștientă” - a doua, conform teoreticienilor post-marxiști și post-nietzscheeni, cu Începere din secolul XVIII. Scriitorii aparținînd amînduror clase au practicat, din punct de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sale sînt colecții de aforisme și vorbe de duh pe care le poți savura fără să trebuiască să citești volumul de la Început. Lipsește construcția, tocmai pentru ca piesele să poată fi detașate și Întrebuințate de citittor În numărul și pe perioada dorită. Autoficțiunile lui sînt În același timp autoiroince, orizontale, nu apelează la nici o transcendență, iar satira socială care le traversează e autoimună: naratorul se scuză că este un privilegiat al Sistemului pe care-l disprețuiește, dar declară că nu vrea să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
știința atunci când apare problema aducerii la viață a utopiilor. Dacă ar fi rămas coerenți cu pretențile lor științifice, ar fi trebuit să se orienteze spre sociologie, să facă o investigare a proceselor și factorilor prezentului ce pot duce la schimbarea dorită. În cadrul acestei tendințe ușor stranii, „utopice” și aparent „necritice”, relativ centrală în sociologia sa, Hans Freyer va retrasa direcțiile sociologiei zilelor sale în continuarea tradiției inaugurate de Stein și Riehl, tradiție ce constă în mare parte într-o explicație istorică-filosofică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din procesul de descoperire a momentelor pozitive au fost sesizate o parte ce făceau referire la nevoia de securitate. După analiza datelor, a fost organizat un al doilea focus grup cu scopul de a construi prin dialog proiecția unui viitor dorit, exprimat apreciativ prin „propoziții provocative”, afirmate la timpul prezent, ca și cum ar exista. Sensurile acestora au fost „negociate” între membrii organizației pentru a încuraja participarea la această construcție. Ele nu reprezintă punctul de vedere al managementului organizației, ci rezultatul construcției tuturor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cercetarea-acțiune - prin revalorizarea experiențelor pozitive ale membrilor unei organizații și amplificarea acestora, pentru atingerea obiectivelor. 5. Ancheta apreciativă nu omite problemele cu care se confruntă o organizație, dar le abandonează în favoarea experiențelor pozitive, pentru a obține o schimbare în sensul dorit. 6. Schimbările produse în organizație prin utilizarea anchetei apreciative pot fi sesizate într-un timp relativ scurt și au un impact la nivelul întregii organizații. 7. Ancheta apreciativă poate fi folosită în dezvoltarea organizațională a instituțiilor de asistență socială, și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
neatractiv, alcătuind nucleul dur, se plasează și elemente promoționale, atractive, jucând rolul unor produse comerciale care se găsesc pe piața liberă. O combinație de clișee politice, cultură, comerț liber: scheme cognitive prefabricate, clișee și stereotipii în amestec cu produse vandabile, dorite, trezind speranța unei alternative. Un consumerism care îmbină criteriul vandabilității cu dirijismul și comanda politică, forța captivantă a aventurii cu puterea politică autohtonă. O ideologie locală acomodantă, injectată maselor în doze bine gândite, stimulând consumul și promovând, în același timp
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mică libertate, care testează realitatea și se raportează la ea. Dar o mare parte din dorințele individului, puse în joc în primul rând de pulsiunile sale, nu pot fi satisfăcute din cauza interdicțiilor exterioare și, mai ales, a celor interioare. Cele dorite, intenționate, proiectate, imaginate sunt astfel reprimate. Ele nu mai au acces nici la conștiința subiectivă, sunt refulate. Inconștientul conține deci nu doar zona inițială a id-ului pulsional, ci și pe cea a psihismului refulat. În plus, el include o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sensul dificultăților de separare atât față de figurile parentale, cât și față de imaginile internalizate ale acestora. Dependentul - de o pasivitate extremă - este incapabil să decidă separarea de figurile parentale. Atunci când în relația cu partenerul de viață nu găsește dragostea și sprijinul dorit, personalitatea dependentă se „refugiază în sine”, trăind anxios și fobic roluri existențiale prezente sau trecute. Comorbiditatea cu tulburările Axei I este, în aceste condiții, cel mai bine reprezentată prin tulburările de personalitate de cluster C. TP dependentă interferează și cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care o adoptă firma comparativ cu rivalii săi. Fiecare strategie trebuie să se Încadreze În regulile comportamentului convențional dezirabil din punct de vedere social, reguli care au la bază normele de etică și politică publică. Regulile nu pot produce efectul dorit dacă nu anticipează corect modul În care firmele reacționează din punct de vedere strategic la amenințările și oportunitățile ivite pe piață. Apelându-se adesea la firmele de consultanță, studiile strategice la nivelul firmei elaborate la noi s-au axat pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
are nici o valoare practică. Odată precizată, misiunea trebuie comunicată managerilor inferiori și tuturor celorlalți angajați Într-o manieră clară și generatoare de inspirație. Repetarea ei zilnică Într-un stil provocator și convingător va Îndrepta atitudinea și comportamentul subordonaților În direcția dorită. Misiunea are Întotdeauna o dimensiune limitată În timp, deoarece diferiți factori de influență determină schimbări În structura piețelor și tehnologiilor, În gesturile și preferințele consumatorilor. Formularea misiunii trebuie, la rândul ei, să urmeze noile tendințe, pentru că o misiune bine aleasă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
urmeze noile tendințe, pentru că o misiune bine aleasă pregătește firma pentru viitor. 2. Obiectivele firmeitc "2. Obiectivele firmei" Până În momentul În care misiunea este transpusă În obiective de performanță măsurabile, iar managerii lucrează sub presiunea realizării de progrese În direcția dorită, misiunea reprezintă doar bune intenții. Obiectivele sunt stabilite pentru fiecare compartiment al companiei, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Obiectivele pe termen lung definesc deciziile care trebuie luate „acum” pentru atingerea performanțelor viitoare și impun balansarea efectelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Încheia etapa precedentă. Este vorba de strategie numai dacă: 1. obiectivele devin explicite ; 2. managementul mijloacelor este rațional În raport cu obiectivele, adică satisface două criterii: • coeziune internă - mijloacele și acțiunile să nu devină antagonice; • coeziune externă - mijloacele să asigure obținerea rezultatelor dorite. În aceste condiții, sarcina esențială a managementului constă În: a) trasarea pentru fiecare etapă de dezvoltare a Întreprinderii - În termenii nevoilor, segmentelor de piață, gamei produselor și serviciilor, În spațiu și timp - a câmpului de activitate optim, compatibil cu resursele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În obiective strategice suficient de precise pentru a servi ca ghid de acțiune. c) Planul strategic. Confruntarea diagnosticului cu obiectivele permite evidențierea unei abateri strategice Între poziția pe care firma o va atinge vremelnic, dacă va evolua „natural”, și poziția dorită. d) Planul operațional constă În traducerea În programe relativ detaliate a acțiunilor impuse de manevrele strategice reținute și asigurarea coerenței și fezabilității lor financiare. e) Bugetele au trăsături normative și restrictive pentru indivizi. Planificarea strategică exercită trei roluri principale: - Provocarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
reducerea proporției activităților sale funcționale și devine captivă În interiorul unei firme mai puternice, diminuându-și În felul acesta cheltuielile și sporindu-și securitatea. Se Încheie un acord cu un client-cheie; În schimbul cumpărărilor pe termen lung, firma garantează condițiile de livrare dorite și prețuri favorabile. Cel puțin 75% din volumul producției este vândut unui singur cumpărător, astfel Încât firma captivă Își comprimă bugetul de publicitate și dezvoltă programe de producție pe termen lung care permit reducerea costurilor; dacă apar probleme de aprovizionare cu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
modalitate mai bună”. În plus, trebuie avute În vedere câteva detalii suplimentare: a) pentru a genera o inovație de succes nu este suficient ca necesitatea să fie „simțită”; problema trebuie Înțeleasă și explicată pentru a se putea fixa coordonatele rezultatului dorit; b) În ciuda bunei cunoașteri a procesului și a problemei, de multe ori nu se găsește o soluție. De exemplu, În industria hârtiei, specialiștii Încearcă de peste o sută de ani, fără rezultate, să polimerizeze o moleculă de lignină. În acest caz
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
păstrează competitivitatea internațională. 3.9.9.3. Misiunea și obiectivele CMNtc "3.9.9.3. Misiunea și obiectivele CMN" În urma analizei SWOT, CMN trebuie să decidă asupra gradului de implicare pe piața mondială. În funcție de obiectivul firmei și de dimensiunea operațională dorită, aceasta poate opta pentru una din următoarele misiuni: Fig. 44 - Gradul de implicare a CMN pe piața mondială • Partea importantă din piața globală. CMN are obiective globale și dispune de o coordonare mondială a resurselor din diferite piețe locale; trebuie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
autonomie acordat efectiv. În studiul lui Kenter, interdependența unităților Întreprinderilor multinaționale constituie unul dintre principalii factori care permit determinarea gradului de autonomie pe care se poate conta Într-o situație dată. Analiza cauzală duce la concluzia că nivelul de autonomie dorit (adică nivelul pe care sediul tinde să-1 atingă) pentru deciziile financiare și cele de investiții este la fel de ridicat ca și fluxurile de bunuri și servicii transferate de firma-mamă către filialele din străinătate. Această legătură aparent strictă poate fi explicată prin
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
întâietatea între preferințele lui C. Ele nu constituie altceva decât cadrul unei lamentații iscate de o existență irosită sau de o iubită pierdută: C. urăște „pornirile sângelui” și aspiră la dragostea celestă, purificatoare, sfâșiindu-se între concretețea tentantă și imaterialitatea dorită. Un alt segment al activității sale literare îl constituie traducerile din franceză și germană ale unor piese de teatru. Transpune un roman (Israele, încotro? de Ludwig Lewinsohn, 1932), precum și câteva librete de operă, între care Oedip de G. Enescu. SCRIERI
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
le-a teoretizat prea pripit. I-au fost suficienți puii unei pisici de casă pe care îi așezase într-o cutie. Puii încercau să scape din cutie și, întâmplător, unii au reușit să desfacă lacătul; eliberarea din cușcă era rezultatul dorit și puiul a asimilat relativ ușor să repete conduita salvatoare. Puiul învață prin „încercare și eroare” (trial and error). Învățarea progresa prin scăderea până la eliminarea completă a numărului de erori și prin creșterea numărului de reușite, până la fixarea definitivă a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Puiul învață prin „încercare și eroare” (trial and error). Învățarea progresa prin scăderea până la eliminarea completă a numărului de erori și prin creșterea numărului de reușite, până la fixarea definitivă a „comportamentului corect” (correct behavior). Încercarea era asociată întotdeauna cu rezultatul dorit, și reușita juca rolul recompensei (sau al „sancțiunii pozitive”); erorile erau, în schimb, asociate cu greșelile nerăsplătite, care căpătau astfel semnificația de „sancțiuni negative” (pedepse). De aici, Thorndike a concluzionat că asociațiile S-R sunt un fel de „celule psihologice
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
copiii să le reproducă, sugerează comportamentul când acesta întârzie să apară, apoi administrează întăritori puternici, ce vor necesita răspunsuri de potrivire în majoritatea cazurilor. Poate fi nevoie de una, zece sau o sută de demonstrații, dar, dacă se insistă, comportamentul dorit va fi într-un final evocat. Dacă, pe de altă parte, cineva este interesat să identifice condițiile ce conduc fenomenul de modelare, trebuie luat în considerație un set mai divers de variabile de control. Teoriile nonmediaționale nu pot să țină
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
performanțe indiferent de modul de procedură. Transmițătorii umani - susține Bandura - sunt larg folosiți în experimente de modelare, nu pentru că sunt singurul mod de a obține informații esențiale despre răspuns, ci pentru că, în condițiile vieții de zi cu zi, tiparul răspunsurilor dorite este evitat (deliberat sau nu) -, fapt demonstrat social. Mai ales în cazul compoziției sociale, acțiunile modelului sunt evenimente critice; de aceea, a șterge modelul social înseamnă a șterge comportamentul în general. Bandura sesiza o graniță a behaviorismului pe care nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
relativă a instrucțiunilor și modelarea verbală, se poate constata că ambele moduri de influențare își produc efectele prin modelare verbală și diferă doar prin explicitatea cu care au fost definite răspunsurile necesare. Performanțele se îmbunătățesc mult mai mult atunci când comportamentul dorit este clar explicitat verbal decât atunci când este doar exemplificat fizic. O altă problemă ce necesită un comentariu - crede Bandura - este definirea învățării răspunsului. A tratat-o printr-o satiră virulentă. Cele mai complexe tipare de comportament se dezvoltă prin organizarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]