5,695 matches
-
bătut piroane în palme. Această scenă, care s-a petrecut la acel moment, se află pe peretele din fața altarului. Cum îl pironesc pe Cruce. El, ca un Mielușel stă liniștit și privește călâii care lovesc cu ciocăne în piroane, străpungând Dumnezeieștile Mâini. Fără milă lovesc. Dacă I-ați vedea Chipul, Fata atât de senina, plină de durere și Sânge, ochii Lui blânzi și duioși și brațele Sale întinse, nu uiți niciodată. Te pătrunde în inimă, în suflet, ți se umplu ochii
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
este și o vaza cu flori, crini albi și... atât. Cam atâtea se pot vedea cu ochii trupești, dar cu ochii sufletului vezi mult mai multe. Când intri ești pământean iar când ieși ești altul, transformat, mai plin de Duh Dumnezeiesc, te sfințești din sfințenia Sfanțului Mormânt. Acolo Cerul și Pământul se unesc, se îmbrățișează și ne transformă și pe noi. E atat de sacru, de sfințitor și tainic. Ai dori să stai cu Domnul, parcă-ar fi în mod real
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în ea prin venirea îngerului la Sfântă Fecioara. Dumnezeirea a lucrat în mintea și inima arhitectului s-o facă așa, în toată splendoarea ei, în strălucirea-i minunată. E palat din Cer. Așa e. Doar a locuit Luceafăr Ceresc, Crin Dumnezeiesc și Mama omenirii. Mergeți să vedeți că nu mint. Este Adevărul Adevărat. Căsuța unde a locuit Maica Domnului este mică la privire. Se vede o cămăruța foarte modestă, cam 3 m pe 3 m, cred. Luminată înăuntru cu bec electric
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
dă-i! Nu! Să-l mai ținem în frâu! Altfel ne scoate din Rai. Pofta e de la diavol. Da! Trupu-i putregai puturos. După 4-5 zile, când e mort, nu te mai apropii de el. Miroase urât. Iar sufletul e scânteie dumnezeiasca. El este nemuritor. Să avem grijă mare de suflet, să-l spălăm mereu prin lacrimi și spovedanie, însoțite de fapte bune și râvna la rugăciune! Să fim buni și milostivi cu toții! Asta e dorința Celui Ce ne-a zidit. El
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
am putere Ca să port așa durere. Fiule, Lumina mea, Când, oare, Te-oi mai vedea? Că Te pogori în pământ, O, Cuvântule Prealine, Cum voi trăi fără Tine? Acum ești la mine-n brațe, Fiu Scump, dar fără viață. Fiule Dumnezeiesc, N-auzi când îți vorbesc? Mai deschide ochii odată Să-Ți vezi Maica întristata! Pe Măicuța Ta iubita Cu inima greu rănită, Pe Măicuța-ndurerată Cu inima sfâșiata. După ce eu Te-am născut Iosif leagăn Ți-a făcut, Așternut
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
au botezat Și cu Iisus au umblat. De atuci la Iordan, Vine lume an de an, Se-nnoieste făptura, Cum spune Scriptură. Părinte Gheorghe 17.05.2006 Duhovnic bun, Ce emani Lumină din priviri, Si m-ai hrănit, Cu mâna Dumnezeiasca, Adesea tu mi-ai spus De viață cea Cerească, Și Acel Atotputernic, Care-i Stăpân a toate, Aici e ruga, osteneală, Cu sârg s-adunam, Din anii tinereții, Noi fapte vrednice s-avem, Căci vine iarnă vieții, Și nimic nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
poartă în sine dorul de veșnicie, caută desăvârșirea, absolutul, simte că este legat de ceva mai presus de sine, își adună toate puterile vieții pentru a realiza această chemare. Acest om, cu setea desăvârșirii în inima sa, acest om cu dumnezeiască iubire în sufletul său, ai fost tu mămica mea! Dacă unui crin frumos înflorit și frumos mirositor, îi stă bine într-un salon elegant, pe o masă artistic lucrată, într-un vas de cristal, și dacă soarele trecându-și razele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
iubirea lui de oameni. Atunci am simțit că fără Hristos nu se poate face nimic, că împreună cu Hristos putem trece prin moarte și tot revenim la viață. Cred că sunt puțini muritori care pot să vadă cu ochi vrăjiți frmusețile dumnezeiești pe care le-am gustat pe drumul prin munți de la Mănăstirea Sucevița până la mănăstirea Vatra Moldoviței. Atunci, urcând și coborând munții, am înțeles că pământul a fost făcut de Dumnezeu ca să fie rai pentru om. Am înțeles că numai monstruozitatea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
au fost aduși de Împăratul Justinian În secolul al VI-lea (557) Înainte de venirea slavilor și deci la acea dată limba română era formată, utilizată fără adaosul slav. Urme valahe la Sfântul Munte Athos Un popas la Sfântul Munte este dumnezeiesc. Mănăstirile, sihăstriile, grotele pustnicilor, chiliile, bisericile dar și peisajul sălbatic al munților care pătrund adânc În apele mării te aduc Într-o lume nepământeană. Piscuri Înzăpezite, stânci Înnegrite de vreme, locuri sălbatice și primejdioase, monahii săraci și tăcuți te apropie
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dar nu am mai văzut la nimeni vreun ceas fosforescent. Noaptea, când sclipea, din treizeci în treizeci de secunde, micul far al portului Insula Carolina (care avea capacitatea să primească două vapoare, mici), urmăream lumina ca pe un posibil fapt dumnezeiesc; dar am fost decepționat când am aflat că lumina este "electrică", nici vorbă de a se produce "din nimic"; nici un dumnezeu interior nu avea farul, numai ceasul era dumnezeiesc. * Ne-au prins zilele de început de toamnă, mă linișteam, ceasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
primească două vapoare, mici), urmăream lumina ca pe un posibil fapt dumnezeiesc; dar am fost decepționat când am aflat că lumina este "electrică", nici vorbă de a se produce "din nimic"; nici un dumnezeu interior nu avea farul, numai ceasul era dumnezeiesc. * Ne-au prins zilele de început de toamnă, mă linișteam, ceasul era o durere trecută. Spre seară, lipovenii pescari afumau chefalii un leu bucata în niște colibe de stuf. Unși cu ou, chefalii străluceau când bătea asfințitul, reflectând o lumină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mă linișteam, ceasul era o durere trecută. Spre seară, lipovenii pescari afumau chefalii un leu bucata în niște colibe de stuf. Unși cu ou, chefalii străluceau când bătea asfințitul, reflectând o lumină caldă, ca o aură. Lumina putea să fie dumnezeiască. Am căutat o împăcare cu mine însumi, mai ales când am aflat că peștii au suflet. Deci minunea de Roskop Patent avea suflet, orice lumină este suflet, este Dumnezeu, a fost logica mea. Cumpăram câte un chefal, îl miroseam o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o împăcare cu mine însumi, mai ales când am aflat că peștii au suflet. Deci minunea de Roskop Patent avea suflet, orice lumină este suflet, este Dumnezeu, a fost logica mea. Cumpăram câte un chefal, îl miroseam o, ce aromă dumnezeiască și, fără să mă vadă nimeni, îl aruncam în mare. Repetam uneori de două ori salvarea aceasta a lui Dumnezeu care, în mod firesc, mi se părea necomestibil. Aceasta era logica mea. Dar Buntea, când constata că după ce îmi cumpăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sa, a stat mult la îndoială până să se hotărască. Îi cădea greu să se despartă deodată de familie și să se dedice cu totul celor sfinte...știu cu câtă evlavie și resemnare a pornit pe drumul pe care porunca dumnezeiască i-l indicase”. Cu un regret oarecare pentru că părăsește colectivul redacției de la „Candela”, dar în același timp cu bucurie că bunul său prieten este chemat la această slujire, Romulus Cândea afirma: „abia a început să reapară revista „Candela” și un
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ne-a îndurerat adânc sufletele, văduvite de arhiereasca sa mângâiere și binecuvântare. Prea devreme s-a stins o viață în plină desfășurare a virtuților creștinești! Prea aspră este încercarea și prea crudă lovitura care ne-a nimerit! Dar în fața voinței dumnezeiești trebuie să ne închinăm cu evlavioasă supunere și creștinească resemnare. De aceea nu ne rămâne decât să ne înecăm durerea în izvorul lacrimilor, care curg din belșug pe fața tuturor. Din corpul acesta neînsuflețit și-a luat sborul spre cer
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
puțin timp după înscăunarea lui Nectarie Cotlarciuc în scaunul mitropolitan din Cernăuți, savantul teolog Romulus Cândea, „întrezărind astfel o perspectivă de un deceniu și ceva de prosperare a bisericii bucovinene, sub un chiriarh vrednic și înțelept, de o benefică chemare dumnezeiască”. Într-adevăr, ținând cont de situația politică, culturală, economică în care se afla Bucovina în vremurile lui Cotlarciuc se poate afirma, precum spunea același R. Cândea, că numirea lui la conducerea arhipăstorească reprezintă un nou capitol în biserica bucovineană: „cel
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
care și- a îndeplinit-o, dacă este să ținem cont că în timpul Războiului Mondial, Bucovina a fost teatru de lupte crâncene. De trei ori au trecut peste ea încoace și în colo, valurile armatelor beligerante, pustiind țara. Multe lăcașuri dumnezeiești s-au prăbușit și multe case parohiale au fost distruse. „După ce groaznica furtună a trecut și toată viața s-a liniștit la adăpostul bravului ostaș român”, primul gând al conducătorilor Bisericii Ortodoxe din Bucovina a fost reclădirea bisericilor și a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
binecuvântând poporul care arunca flori în calea iubitului arhipăstor [...]. Asistat de preoții prezenți a săvârșit Sfânta Liturghie și a hirotezit în protoprezviter pe parohul local Oreste Bendevschi [...]. După Sfânta Liturghie, mitropolitul a ținut o cuvântare însuflețită, inițiind ridicarea unui locaș dumnezeiesc în comuna Stulpicani, apoi a săvârșit o panahidă la mormântul răposatului cantor bisericesc Teodor Cotlarciuc, tatăl Înalt Prea Sfinției Sale, și a miruit cu untdelemn sfințit în ograda bisericii numerosul popor, distribuind cu mâna proprie mii de cărticele cu rugăciuni [...]. După
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și neamul cu abnegație și disciplină. Nu trebuie să uităm faptul că, deși în acea perioadă, mitropoliții și toți ierarhii României au păstorit în vremuri grele, totuși Biserica Română, în general, și Biserica Bucovinei, în special, a cunoscut lucrarea harului dumnezeiesc în viața ei. Astfel, așa cum spunea Preafericitul Părinte Daniel, „mitropoliții au fost mai întâi păstori ai bisericii lui Hristos, îndrumând clerul și credincioșii, hrănindu-i cu apa cea vie a Evangheliei și a Sfintelor Taine, apărând dreapta credință moștenită de la
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
lui Dumnezeu, ai pipăi minunile intervenției divine. Să ai întotdeauna încredere în El și să nu-i te împotrivești. Lasă-te mânuit ca o argilă maleabilă, folosit ca o zdreanță, iar El te va întrebuința pentru a-și împlini planurile dumnezeiești». Unui suflet care își dezvăluia propriile mizerii și își mărturisea nevrednicia în practicarea ministerului sacerdotal, îi spuse: «Chiar de ești convins că ești „zero și mizerie“ și un mare păcătos, fii liniștit că Domnul nu te va repudia. El te
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de către secretarul episcopului, mons. Falzoni, care îi comunică faptul că Sfânta Congregație pentru Religioși l-a desemnat pe abatele Emanuele Caronti Vizitator Apostolic pentru Congregația Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe. Vestea mă face să spun: Doamne, voința ta sfântă și dumnezeiască în această Operă a ta, să coste orice sacrificiu». Iar în ziua următoare, continuă: « În acest moment, orele 20,30, sosește Vizitatorul Apostolic, părintele Caronti, un adevărat om al lui Dumnezeu; o demonstrează glasul lui, aspectul lui, întreaga sa persoană
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cele mai în vârstă poate că a mai rămas un regret după frumoasa și bătrâna fermă de țară, de contactul cu natura, de ambientul modest, dar mult mai familiar. Casa de noviciat din Roncà Un alt dar venit de la Providența dumnezeiască este casa din Roncà (Verona). Vila i-a fost oferită lui don Calabria în urmă cu douăzeci de ani. Stăpâna se afla la Lazise, pe lacul de Garda. Era grav bolnavă și dorea să se spovedească la don Calabria. Dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui Isus: Biserica mea!». Nu se grăbește să definească proiectul pentru Casa de la Cimiano: Care va fi cu atât mai bogată cu cât va fi mai săracă, cu atât mai mare cu cât va fi mai mică, va avea protecția dumnezeiască cu atât mai mult cu cât mai puțin va căuta ocrotirea omenească». Datorită implicării cardinalului Schuster și a autorităților civile Opera se dezvoltă și crește. În 1956 apar câteva hale moderne hexagonale pentru găzduirea atelierelor de tipografie, mecanică și tâmplărie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a vizitei apostolice și-a plecat capul și l-a acceptat ca pe îngerul Domnului pe Vizitatorul Apostolic, abatele Emanuele Caronti, trimis de Congregația religioșilor. A acceptat și s-a lăsat la voința lui Dumnezeu: «Doamne, voința ta sfântă și dumnezeiască în această Operă a ta, să coste orice sacrificiu». «Episcopul meu» Don Calabria i-a îndrăgit pe toți episcopii diecezei de Verona. Își amintea de onomasticele lor și de aniversările consacrărilor lor episcopale. Adesea în registrul Sfintelor Liturghii găsim intenția
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
abatele benedictin, a primit numirea de Vizitator la 36 februarie 1935. Vestea a ajuns la don Calabria pe 2 martie 1935. La sosirea anunțului Vizitei Apostolice, mărturisește în jurnalul său: «Vestea mă face să spun: Doamne, voința ta sfântă și dumnezeiască în această Operă a ta, să coste orice sacrificiu». Abatele Caronti a ajuns la Verona pe 2 martie, la orele 20,30. Don Calabria adnotă în jurnalul său: În acest moment, orele 20,30, sosește Vizitatorul Apostolic, părintele Caronti, un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]