5,962 matches
-
Cu timpul, în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații diverse: o fântână de purificare, un orologiu, o medresă (școală coranică) și mausolee. Planul bisericii lui Iustinian cuprindea un "atrium" perpendicular pe axa longitudinală a edificiului, un "nartex exterior" (pronaos), un "nartex interior", "nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "nave laterale" și "galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din atriumul astăzi
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
ample, acelea concurând la amplificarea grandioasă a spațiului. Cupola centrală este unită cu alte trei semicupole mai mici, dintre care cea din mijloc acoperea absida altarului. Lungimea navei centrale, incluzând absida altarului, măsoară 79,30 metri, astfel că împreună cu nartexurile edificiul atinge lungimea de circa 100 de metri. Nava centrală măsoară 32,27 metri, iar împreună cu navele laterale oferă edificiului o lățime de 70 de metri. În total, construcția acoperă, cu unele anexe, suprafața de 7.500 de metri, fără a
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
care cea din mijloc acoperea absida altarului. Lungimea navei centrale, incluzând absida altarului, măsoară 79,30 metri, astfel că împreună cu nartexurile edificiul atinge lungimea de circa 100 de metri. Nava centrală măsoară 32,27 metri, iar împreună cu navele laterale oferă edificiului o lățime de 70 de metri. În total, construcția acoperă, cu unele anexe, suprafața de 7.500 de metri, fără a pune la socoteală atriumul pierdut. Este o suprafață o dată și jumătate mai mare decât a unui stadion modern. Din
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
din Coran. Tot atunci reprezentările îngerilor au fost înlocuite cu niște medalioane mari cu caligrafii arabe aurite pe fond negru. Bisericii i-ar mai fi trebuit numai câteva decenii pentru a-și salva bogăția decorației creștine seculare. Zidurile laterale ale edificiului, la nord și sud, cuprinse sub arcuri mărețe, sunt străpunse de mulțime de ferestre dispuse pe mai multe rânduri. Prin ele se revarsă lumina zilei spre spațiul central de jos și spre cel de la galerii. Întregul perimetru al spațiului central
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
trei construcții de interes: cea a Tezaurului ("Skevophilakion"), Baptisteriul ("Baptiserion") și Clădirea Patriarhatului. Astăzi din ultima nu a mai rămas decât amintirea. Baptiseriul a devenit mausoleu pentru doi sultani turci, iar clădirea străvechiului Tezaur mai dăinuie între contraforturile din nord-estul edificiului principal.
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
lor: principele Alexandru Callimachi (12 iunie 1866 - 1918) și Zenaida, contesă de Roma, născută Callimachi (2 aprilie 1870 - 1 noiembrie 1899). Capela este construită din cărămidă, pe temelie de piatră aparentă, având în jur un trotuar din dale de beton. Edificiul are o formă rotundă (de cruce bizantină), cu un pronaos de formă dreptunghiulară (spre apus) și coborârea în cavou semipoligonală, un naos torund surmontat de o cupolă rotundă și un altar cu o absidă de formă semicirculară spre răsărit. Clădirea
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
și un altar cu o absidă de formă semicirculară spre răsărit. Clădirea are perimetrul circumscris în plan unui dreptunghi cu laturile de 21,80 x 11,20 m. Acoperișul bisericii este de formă bizantină, cu o învelitoare din tablă zincată. Edificiul are înălțimea până la coronament de 6,45 m și până la coamă de 8,80 m, iar cota superioară a cupolei de peste naos este + 11,20 m. Biserica este compartimentată în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea se face prin
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
(n. 20 decembrie 1889, București - d. 1966) a fost un actor, regizor și animator al scenei teatrale românești. a fost mai ales ctitorul a șapte edificii teatrale în București, printre care Teatrul Excelsior (azi, sediul Teatrului de Comedie) și Teatrul Modern (Teatrul Casei Centrale a Armatei). Ion Iancovescu a fost mentorul mai multor actori de succes din anii '50, printre care și celebrul Grigore Vasiliu Birlic
Ion Iancovescu () [Corola-website/Science/321477_a_322806]
-
10 copii, printre care Dimitrie Miclescu (1820-1896) - vornic și ministru în mai multe guverne ale Moldovei - și Constantin Scarlat Miclescu (1822-1886), mitropolit al Moldovei (1865-1875) și mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1875-1886), sub numele de Calinic. Scarlat Miclescu a reînnoit edificiul bisericii din Călinești. El a împodobit biserica cu obiecte de cult de argint și veșminte. Pe cheltuiala sa s-a realizat pictarea interioară și amplasarea unei noi catapetesme (1838), precum și construirea pridvorului și amplasarea crucilor (1845). La 20 august 1846
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
și cerneala, dar se învățase deja să ia ca mită orice, de la bani până la pepeni galbeni. Funcțiile se vindeau precum legumele la piață, moneda se deprecia, iar împăratul făcea mare risipă de bani, împărțindu-i cerșetorilor din capitală sau înălțând edificii somptuoase inutile. Atunci când avea de rezolvat diverse probleme, basileul recurgea adesea nu la rațiune, ci la serviciile prezicătorilor și astrologilor de tot felul, printre care se bucura de cea mai mare influență șiretul patriarh Dositheos, care a ocupat o vreme
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
după planul mai vechi al Bisericii Sf. Ilie din Sfântu Ilie. Biserica lui Ștefan cel Mare are plan triconc, cu abside poligonale în exterior (cele laterale au cinci laturi și cea a altarului șapte laturi) și o turlă pe naos. Edificiul are următoarele dimensiuni: 21,50 m - lungime interioară, 24,20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00 m) și 21,50 m - înălțimea până la calota cupolei. Biserica are cinci contraforturi: câte două încadrează absidele laterale și
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
datei susținută de tradiție. O găsim menționată și în conscripția lui Buccow din anii 1760-1762, dar și în anul 1805, la conscripția ortodocșilor. Inscripțiile de pe altar și de pe ancadramentul intrării în naos, vin și întăresc tradiția mai sus menționată. Realizatorul edificiului a fost Petre morarul, cunoscut meșter din zonă, care a înțeles necesitatea degajării spațiului de elementele de acoperire și a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă și conținut. Biserica face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
console, decorate prin retrageri succesive, ele având atât rol decorativ, cât și de susținere a cununei acoperișului. Șarpanta este confecționată simplu, prin intermediul unor căpriori ce se sprijină direct pe cosoroabă, fiecare pereche fiind întărită prin intermediul unor clești. Față de alte biserici, edificiul de la Cuștelnic nu a avut turn deasupra pronaosului. Ilustrații, dar și planuri mai vechi, arată că anterior a existat un turn-clopotniță, la câțiva metri de capătul de sud-vest al bisericii, ulterior demolat. Biserica atrage atenția atât prin armonia proporțiilor, cât
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
este o sinagogă a Comunității Evreilor din București, fiind cel mai mare lăcaș de cult mozaic din oraș. Edificiul a fost construit între anii 1864-1866, fiind renovat în 1932 și 1945. Este situat pe Strada Sfânta Vineri nr. 9 din sectorul 3. a fost inclus pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1983, . Construirea templului s-
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
Iuliu Barasch. Lucrările efective au fost începute abia în anul 1864, la inițiativa Asociației pentru Construirea Templului, condusă de Iacob Loebel, șeful Băncii Otomane din București. Proiectul de construcție a fost realizat de arhitecții vienezi I. Enderle și Gustav Freiwald, edificiul urmând a fi realizat într-un stil "mauro-bizantin". La 21 iulie 1864 a fost pusă piatra de temelie, lucrările fiind aproape finalizate la începutul anului 1866, când s-au comandat la Budapesta sulurile Torei și alte lucruri necesare serviciului divin
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
etajul I, s-a schimbat instalația de încălzire centrală și s-au înlocuit o serie de decorații degradate. Afectat de cutremurul din 10 noiembrie 1940, templul a fost devastat de legionari în ianuarie 1941, necesitând lucrări de consolidare și reparații. Edificiul a fost complet renovat în 1945, sub coordonarea arh. Iuliu Leoneanu, cu materiale mai modeste . Începând din anul 2008, se desfășoară noi lucrări de consolidare, conservare și restaurare, după proiectul elaborat de arhitectul Niculae Vlădescu și inginerii Traian Popp și
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
Peres, Itzhak Rabin, rabinii Shlomo Goren și Israel Meir Lau etc. Templul Coral are subsol, parter și două etaje, având o suprafața construită a parterului de 647 m² și a subsolului, unde se află centrala termică, de 47 m². Dimensiunile edificiului sunt următoarele: lungime - 32 m, lățime - 14 m și înălțime - 32 m. Fațada clădirii este fragmentată, fiind placată cu cărămizi în două culori. Portalul de intrare este în stil maur este incununat de o arcada in plin cintru cu lambrechin
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
Biserica de lemn greco-catolică din Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul ”Arhanghelul Mihail”. Este un edificiu de un tip rar întâlnit în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale exemplare de artă populară
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
naos și iconostasul, aflat pe aliniamentul de est al navei, care prin cele trei deschizături comunică cu altarul absidei. Interiorul spațiului este acoperit de o boltă unică semicilindrică, care spre vest are timpanul, păstrând încă unele fragmente din picture anteriorului edificiu. Bolta absidei, de aceeași formă, este retrasă de la nivelul pereților. Toate aceste elemente fac dovada realizării bisericii în secolul al XVIII-lea. Liniatura bârnelor este întreruptă doar de ferestrele în mărime de 60 x 66 cm, trei fiind situate pe
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
este o clădire istorică din municipiul Iași, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea și refăcută în perioada 1902-1905, în care se află reședința mitropoliților Moldovei și Bucovinei. Edificiul este situat în centrul orașului Iași, la sud-vest de Catedrala Mitropolitană, pe Șos. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 16. a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, ca parte a Ansamblului Mitropoliei Moldovei și
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
Moisescu (1956-1977), au avut loc ample lucrări de sistematizare a întregului ansamblu mitropolitan. S-a construit o terasă largă în fața intrării principale (de pe latura de vest) în Catedrala Mitropolitană, s-au demolat unele clădiri vechi și s-au construit trei edificii maiestuoase: Cancelaria mitropolitană (unde se află sala de festivități, arhiva și birourile cancelariei), Protopopiatul Iași (unde funcționează astăzi Biblioteca ecumenică "Dumitru Stăniloae") și Căminul preoțesc (denumit astăzi Casa Epivata). În vara anului 1963, s-au efectuat diferite lucrări de consolidare
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
unei ferestre gotice se datorează unei intervenții posterioare edificării monumentului; în schimb, ferestrele de la ultimele etaje sunt romanice, aparținaînd fazei inițiale de construcție. Acoperișul, refăcut în cursul unuia dintre multiplele șantiere de renovare la care a fost supus în timp edificiul - mai cunoscut este cel din anul 1908 - este alcătuit din patru frontoane triunghiulare din piatră și dintr-o piramidă prelungită. Privită în ansamblu, biserica prezintă caracteristicile fazei de trecere de la romanic la gotic, fază care, în arhitectura transilvăneană, s-a
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
Nedumeririle sunt legate de caracterul confesional inițial al bisericii, cheia identificării ctitorilor. Așadar, cine a ctitorit biserica din Sântămaria Orlea? Românii ortodocși sau coloniștii maghiari catolici? Părerile istoricilor au fost și sunt împărțite. Un punct de vedere este acela că edificiul a fost ridicat de coloniștii maghiari catolici, semnalați documentar în localitățile Hațeg, Sântămaria-Orlea și Bretea Ungurească (azi Bretea Streiului) încă din anul 1276, moment în care s-a și realizat integrarea depresiunii hațegane în structurile politico-administrative de tip feudal ale
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
cândva în vremea regilor angevini, sub care măsurile de constrângere a „ereticilor” ortodocși au devenit din ce in ce mai aspre. Dacă părerile istoricilor privitoare la apartenența confesională inițială a bisericii nu concordă, după anul 1447 lucrurile sunt limpezi, căci, din acel moment, destinul edificiului s-a legat îndeaproape de cel al familiei Cândea din Râu de Mori. Odată cu trecerea acesteia la Catolicism, în a doua parte a secolului al XV-lea, și biserica a fost transformată, probabil într-un lăcaș de cult latin. În jurul
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
reformate, după 1613, românii au fost privați de biserică. În plus, absența sgrafitelor - ultimul datează din anul 1642 - indică văruirea veșmântului pictural interior al bisericii, rămas acoperit până în 1869; acest tip de neoiconoclasm medieval este atestat și în cazul altor edificii ecleziastice hunedorene. Interesantă este informația transmisă de canonicul Iacob Radu, anume că, în cursul ultimei expediții turcești în Țara Hațegului (1788) ar fi fost distruse, prin incendiere, anexele unui așezământ monahal benedictin, aflat în imediata apropriere a bisericii; anterior, vicarul
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]