5,495 matches
-
1980-1983), bibliotecară la Biblioteca Județeană Mureș (1990-1994), ulterior devenind cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Filiala Târgu Mureș, iar în 2003 și redactor la revista „Vatra”. Debutează la „Vatra” în 1995, cu critică literară, iar editorial în 1999, cu volumul de cronici literare Graffiti (Premiul Editurii Cartea Românească, Premiul Asociației Mureș a Uniunii Scriitorilor). Mai publică în „Discobolul”, „Cuvântul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Viața românească”, „Euphorion”, „România literară”, „Seine et Danube” ș.a. Identitatea literaturii critice semnate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
publicate în perioada 1938-1940, s-au înscris în tabloul general al vremii și demonstrează faptul că publicațiile catolice din România au fost afectate și influențate de evoluția politică din țară. Ziarul era redactat pe patru coloane și avea întotdeauna un editorial pe prima pagină, ce făcea referire de obicei la evenimentele importante din săptămâna respectivă și în care se enunța părerea Bisericii cu privire la acele fapte. Editorialele vizau o gamă largă de domenii:practic, tot ce era important și care influența într-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de evoluția politică din țară. Ziarul era redactat pe patru coloane și avea întotdeauna un editorial pe prima pagină, ce făcea referire de obicei la evenimentele importante din săptămâna respectivă și în care se enunța părerea Bisericii cu privire la acele fapte. Editorialele vizau o gamă largă de domenii:practic, tot ce era important și care influența într-o manieră sau alta evoluția politică, culturală sau socială din România, putea fi subiectul editorialului din Farul nou.Acest lucru a demonstrat implicarea activă a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și în care se enunța părerea Bisericii cu privire la acele fapte. Editorialele vizau o gamă largă de domenii:practic, tot ce era important și care influența într-o manieră sau alta evoluția politică, culturală sau socială din România, putea fi subiectul editorialului din Farul nou.Acest lucru a demonstrat implicarea activă a Bisericii în evoluția societății. Prin presă, ea și-a exprimat opiniile referitoare la problemele lumii contemporane (de morală, etică, știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
socială din România, putea fi subiectul editorialului din Farul nou.Acest lucru a demonstrat implicarea activă a Bisericii în evoluția societății. Prin presă, ea și-a exprimat opiniile referitoare la problemele lumii contemporane (de morală, etică, știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la problemele cotidiene ale societății românești: Să nu ucizi asasinarea lui I.G. Duca, primul ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie comemorarea unirii ne trebuie un ideal 399, Educația morală în școală 400. Din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lumea întreagă, unde erau oferite tot felul de informații despre activități și evenimente desfășurate în arhidieceză, în țară, dar și în străinătate. Exista și rubrica "Mica publicitate", unde apăreau diverse anunțuri. În fiecare număr al Buletinului parohial era publicat un editorial care prezenta o anumită temă reprezentativă pentru respectiva lună, în funcție de evenimentele religioase care se comemorau: Adventul, Crăciunul, Timpul Pascal etc. Revista nu și-a schimbat tematica, stilul sau structura; ea a continuat să apară pe linia trasată încă de la început
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se deosebea față de majoritatea publicațiilor catolice, unde redactorii și autorii erau preoți ce aveau și alte responsabilități și care nu erau plătiți pentru munca depusă la respectiva revistă 959. Referitor la structura ziarului, remarcăm existența unor rubrici constante, a unor editoriale, diverselor anunțuri publicitare, știri din țară dar și din străinătate și informații utile din domeniul economic, bancar, cultural etc. Pe prima pagină, înaintea editorialului (care avea ca temă un subiect foarte disputat al zilei respective sau al perioadei în cauză
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
depusă la respectiva revistă 959. Referitor la structura ziarului, remarcăm existența unor rubrici constante, a unor editoriale, diverselor anunțuri publicitare, știri din țară dar și din străinătate și informații utile din domeniul economic, bancar, cultural etc. Pe prima pagină, înaintea editorialului (care avea ca temă un subiect foarte disputat al zilei respective sau al perioadei în cauză), erau prezentate, ca într-un cuprins, principalele titluri ale materialelor conținute de acel număr. De exemplu, în primul număr au apărut următoarele subiecte: "Domnul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la 6 centime/ Adunarea națională maghiară a votat legea de detronare a Habsburgilor"960. Articolele nu tratau niciun subiect religios, fapt ce demonstra că acest cotidian s-a dorit a fi diferit față de publicațiile religioase clasice. Dintre rubricile constante, menționăm: "Editorialul" (câteva titluri de editoriale ce au apărut pe prima pagină au fost: Ideea dinastică 961, Un simbol 962, Leacuri financiare 963, Quo Vadis 964, Partidul țărănist 965, Cazul de la Cluj966, Schimbarea de Guvern 967, Administrațiune bună968, Problema comunicațiilor 969), "Fără
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
națională maghiară a votat legea de detronare a Habsburgilor"960. Articolele nu tratau niciun subiect religios, fapt ce demonstra că acest cotidian s-a dorit a fi diferit față de publicațiile religioase clasice. Dintre rubricile constante, menționăm: "Editorialul" (câteva titluri de editoriale ce au apărut pe prima pagină au fost: Ideea dinastică 961, Un simbol 962, Leacuri financiare 963, Quo Vadis 964, Partidul țărănist 965, Cazul de la Cluj966, Schimbarea de Guvern 967, Administrațiune bună968, Problema comunicațiilor 969), "Fără titlu" (câteva cuvinte din partea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937. Sanchez Aranda, J.J., Barrera, C., Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992. Seoane, M.C., Saiz, M.D., Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996. Soulet, Jean Francois, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, Editura Polirom, Iași, 1998. Stehle, H., Eastern Politics of the Vatican, 1917-1979, tradusă în engleză de Sanda Smith, Ohio University Press, 1981. Sykes, N., La
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Andalucia en la Sevilla de comienzos X", en Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, pp. 229-240. 182 Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 77. 183 M.C. Seoane, M.D. Saiz, Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996, p. 120. 184 Ibidem, p. 439. 185 J., Andres-Gallego, A.M., Pazos, op. cit., p. 215. 186 Redondo a sintetizat programul publicației : "pe scurt, programul propus de El Debate era următorul: apărarea libertăților locale și pe cele ale organizațiilor sociale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un „anunț de prenumerație”, va tipări, alături de contribuții închinate vieții sociale, istoriei naționale și limbii, literatură originală, traduceri, corespondențe din toate părțile locuite de români, „într-un stil cât se poate de poporal”. Angajamentele redacției acestei „foi beletristice”, reluate în editorialul din primul număr și în anunțurile următoare, vor fi în bună măsură respectate. După ce, în urma unui conflict cu Ioanichie Miculescu, Vulcan se retrage din redacție, partea literară a revistei pierde din vioiciune și diversitate, iar stilul devine greoi, limba încărcată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale, împotriva Imperiului Țarist, întru reintegrarea Basarabiei în statul român. Rămas în București după ocuparea orașului, scoate, între 1 septembrie 1917 și 12 noiembrie 1918, cotidianul „Lumina”, în care dă aproape zilnic un editorial, articole și note. Cu încuviințarea sau, poate, chiar din însărcinarea guvernului condus de Al. Marghiloman, va participa la întrunirea Sfatului Țării ținută la Chișinău, discursurile sale contribuind semnificativ la adoptarea hotărârii din 27 martie 1918, de unire a teritoriului dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Narațiune și poezie (2000; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Funcționează ca lector de limba română la Universitatea din Pisa (1996-2001) și ca profesor de limba și literatura română la Università della Calabria (Cosenza). Debutează în 1979 la „Tribuna României”, iar editorial în 1986, în volumul colectiv Analize și texte poetice. Prima carte alcătuită de Z., antologia Poezia simbolistă românească, apare în 1996. Mai semnează, pe lângă studii de lingvistică în publicațiile de specialitate, articole în „Caiete critice”, „Revista de istorie și teorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte a lui M., Vâslind pe apele destinului (1942), asemenea celei imediat următoare, Rugăciunile dorului (1943), cultivă un lirism neosămănătorist, înveșmântat într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
septembrie 1990 devine expert guvernamental, diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, consilier cultural la Ambasada României din Londra (1991-1995), secretar de stat (din 1995), ambasador al României în Canada, apoi în Malaysia. Debutează cu proză în revista „Amfiteatru” în 1968, iar editorial în 1971, cu volumul de nuvele Moartea măștilor. Colaborează la „Secolul 20”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna” ș.a. De asemenea, traduce numeroase volume de versuri, proză, teatru și istoria artei din limbile engleză, franceză, germană și rusă. A publicat prefețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
de oficialități referindu-se la „superficialitate, lipsă de fermitate față de conținutul politic al cărților editate”. A fost membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor, în Comitetul Asociației Scriitorilor din București și președinte de onoare al Târgului Internațional de Carte Gaudeamus (1994-1998). Debutează editorial în 1956, cu volumul de proză Cu și fără ghiozdan, tradus prompt în limbile maghiară, sârbă și germană. I s-au acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Recreația mare (la ediția a doua, 1973), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Mama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
redacție a făcut parte, „Convorbiri literare”, „Cronică”, „Viața românească”, „Caiete critice”, „Opinia studențeasca”, „Amfiteatru” ș.a. De asemenea, în străinătate, la „Actes de la Recherche en Sciences Sociales”, „Liber”, „Esprit”, precum și la Radio Europa Liberă (1989-1991) și Radio France Internaționale (1990). Debutează editorial în 1981. Pe langă volumele publicate în România, este autorul a numeroase studii și comunicări prezentate atât în țară, cât și în străinătate. De menționat mai ales amplă teza de doctorat, în două volume, Leș Métamorphoses de l’agit-prop. Leș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
Își încheie studiile la Academia de Arhitectură (luându-și licența în 1937) și profesează ca arhitect până la pensionare (1969), preocupare finalizată și în plan teoretic cu publicarea eseului Cartea proporțiilor (1981), altă lucrare, un dicționar de arhitectură, rămânând în manuscris. Editorial, debutează tălmăcind, în 1957, împreună cu Constantin Țoiu, romanul Subteranele libertății al brazilianului Jorge Amado. Prima traducere publicată independent e piesa Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt, apărută în 1961 în revista „Secolul 20”, în volum în 1965 și pusă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
europeană”, „România literară”, „Vatra” ș.a. P. face parte din categoria celor pentru care poezia este exercițiu spiritual, tentativă mereu reluată de captare a ființei, într-un limbaj de maximă densitate și rigoare. Debutul târziu și parcimonia aparițiilor lui publicistice și editoriale se explică prin aceste exigențe. Furnicile și oglinda, carte de sertar, însumând poeme scrise în deceniul 1979-1989, a trecut neobservată de critică, poate și din cauză că apăruse în regie proprie și în regim hors commerce. Autorul ei era ca și necunoscut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
toate revistele românești și iugoslave. A obținut numeroase premii literare: Premiul „Lumina” pentru poezie (1969) și pentru roman (1970), Marele Premiu pentru Poezie la Festivalul Internațional de Poezie, Cluj-Napoca (1996) ș.a. A debutat cu poezii în revista „Lumina” (1957) și editorial cu un volum de versuri, Pantomimă pentru o după-amiază de duminică, tradus în limba sârbă (1968). Ceea ce a urmat pune în lumină vocația de scriitor total a lui A. Poezia, cea mai întinsă parte a operei sale, relevă o nelimitată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
editorialist în principalele periodice românești. A fost decorat cu ordinul brazilian „Rio Branco” în grad de cavaler pentru dezvoltarea relațiilor culturale dintre Brazilia și România și cu Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de ofițer. Debutează în revista „Steaua”, debutul editorial constituindu-l volumul de poezie Intimitatea verbului, apărut în 1981. A mai colaborat la „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Caiete critice”, „România literară” ș.a. Din 1997, este redactor-șef al revistei „Viața românească”. Intimitatea verbului anunță un lirism reflexiv, retractil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
MIHAIL, Viorel (1.VII.1951, Costești, j. Bălți), prozator. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1974). Funcționând ca director al publicațiilor „Săptămâna” și „Momentul”, s-a manifestat ca un gazetar activ și incisiv. A debutat editorial cu volumul de nuvele Bărbații la mijlocul verii (1982), izbutit prin narațiunea care are drept model pe Ion Creangă și folclorul. Nuvelistul evoluează vădit în prozele din Iubirile pierdute se pot recupera (1987), unde se observă o trecere spre formulele moderne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288122_a_289451]
-
Uzinelor Astra din Brașov, și între 1948 și 1951, la Câmpina, Școala Medie Tehnică Metalurgică. Aceasta este, până la un punct, și biografia lui Vasile Pozdare, eroul din Fiul secetei (1979). L. va debuta în 1954 la revista „Tânărul scriitor”, și editorial în 1963, cu romanul Cordovanii (I-III; Premiul de Stat și Premiul Uniunii Scriitorilor). Imaginea scriitorului ar putea fi cea dintr-o încercare de portretizare pe care i-o face Eugen Barbu: „În câmpul literar a apărut un individ păduros
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]