5,918 matches
-
de pod prin câteva trepte din piatră. Sub sălcii, o bancă. Prin preajmă se odihneau câteva animale. Am mai coborât și altădată până la bancul de nisip ca să le dau firimituri de pâine animalelor. Aveam întotdeauna prin buzunare. La început au ezitat, dar acum îmi mănâncă din palmă. Doar cele bătrâne și puii. Pe măsură ce toamna înaintează, tristețea din ochii lor pare să se adâncească tot mai mult. Frunzele se-ngălbenesc, iarba se ofilește. Sunt semne ale unei perioade lungi și grele. Fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
viață cât de cât normală. De ce nu mă lasă lumea-n pace? Ba unicorni... ba Întunegri... Ce legătură am eu cu toate astea? Mi-am pus o canadiană peste pulover. Am băgat în buzunar portofelul, niște mărunțiș și briceagul. Am ezitat puțin, dar am decis totuși să iau craniul cu mine. L-am înfășurat în două prosoape și l-am băgat într-un rucsac, împreună cu cleștele. Am îndesat acolo și seiful în care se afla carnețelul cu datele permutate. Apartamentul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că o mai duce mult. Dacă nu te deranjează, poate n-ar fi rău să treci să o vezi pentru ultima oară. Am impresia că și ea vrea să se întâlnească cu tine. — Păi... am zis eu prefăcându-mă că ezit. Pe mine nu m-ar deranja, dar credeți că Paznicul ne lasă? — Bineînțeles. Omul are dreptul să-și vadă umbra când ea e pe ducă. Există reguli stricte în sensul acesta. Moartea unei umbre este un eveniment solemn în oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
serios? — Chiar îți dorești? Asta simt acum. Poți să-mi dovedești în vreun fel? — Să-ți dovedesc? — Da. Să-mi dovedești că ai vrea să te culci cu mine, că nu-ți displac. Am erecție, am zis. — Arată-mi! Am ezitat puțin, dar până la urmă mi-am lăsat pantalonii puțin mai jos și i-am arătat. Eram prea obosit ca să-i permit să mă agaseze cu subiectul ăsta. Mai aveam doar puțin timp de petrecut pe lumea asta și nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ai fost înainte. Priveam lumina lumânării fără să scot un cuvânt. — Ce-ai pățit? mă întrebă Umbra. Ce te-apasă pe suflet? — Mă întrebam cum oi fi fost înainte. Sper că nu te copleșesc ezitările, zise Umbra. — Ba da. Chiar ezit. În primul rând, nu mai știu cum am fost înainte. De unde să știu dacă merită să revin la ce-am fost? Cine-mi garantează că e mai bine în lumea aceea? Umbra a vrut să zică ceva, dar am oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Spre sfârșitul lui, Aleoșa îi spune unui tânăr student, pe nume Kolea Krasotkin: „Te paște un viitor mizerabil. Dar luată în mare, viața ta va fi fericită“. Am terminat a doua bere și am mai deschis una după ce-am ezitat puțin. — Mi-era clar că Aleoșa știa o sumedenie de lucruri, dar atunci n-am înțeles cum putea fi considerat fericit un individ care ducea o viață mizerabilă. — E vorba de impunerea unor limite vieții, nu? Eu ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
urgent, fără nici o discuție. Agitatorii, elemente ostile regimului, intrau sub observația organelor de securitate, li se deschideau dosare de urmărire informativă, celebrele DUI. Aveți așa ceva? Dacă nu, sunteți un impostor, sau omul altcuiva ... Să revenim . Pag. 290 - Ștefan Prutianu a ezitat să preia conducerea acțiunii temându-se de o provocare ,(sic!) TIMP DE CÂTEVA ORE MEMBRII GRUPULUI AU STAȚIONAT ÎN PIAȚĂ AȘTEPTÂND SEMNALUL. N.n. Cum , de unde , cine trebuia să detoneze semnalul ? Doar șefii acțiunii se găseau chiar acolo, se spune. Pag
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
se vând portocale” se răsuflase) . Două enormități iraționale, ridicole , de prost gust, întâlnite în practici ilariante la spitalul de nebuni Socola . (N.n). “Membrii organizației trebuiau să sprijine discursurile cu lozinci : jos comunismul, jos dictatura, vrem democrație. Ștefan Prutianu a ezitat să preia conducerea acțiunii, temându-se de o provocare”. . . TIMP DE CÂTEVA ORE MEMBRII GRUPULUI AU STAȚIONAT ÎN PAIȚĂ AȘTEPTÂND SEMNALUL”!!! Scenariul evenimentelor de la Iași au rămas în continuare un mare mister, spun revoluționarii . Intervenim noi spre a risipi deruta
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
aduce o schimbare atât în metodă, cât și în preocupări. D. se arată aici capabil să atribuie cercetării strict științifice o nouă perspectivă, străbătută de fiorul credinței. Viața lui Iisus și învățăturile Sale sunt redescoperite de un comentator care adesea ezită între adevărul Cărților Sfinte și propriile îndoieli. Tentativa se dovedește temerară, și rezultatele o situează între contribuțiile, pe această temă, de neocolit. SCRIERI: Galeria oamenilor politici, București, 1935; ed. București, 1991; Eroii revoluției ruse, București, 1937; ed. București, 1938; Galeria
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
hibrid În vogă), aflat În impas existențial, Își caută fericirea și, găsindu-și-o pe meridiane extrem-orientale sau caraibiene, are ocazia unor priviri panoramice asupra lumii. Prin vocea lui Michel sau a cîtorva alte personaje de plan secund autorul nu ezită să tragă mereu și mereu concluzii despre lumea În care trăim. Naratorul devine cu-adevărat omniscient, atotștiutor, și totuși nu renunță niciodată la amare autopersiflări. SÎnt clipele sale de luciditate care, deși nu-i schimbă viața, i-o explică. Pe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tot Își chema victimele În parc și le trebuia să aștepte pînă ce victima depunea prada Într-un "colț al falezei de la Buttes-Chaumont" - consacrat ad-hoc recipient al ofrandelor subtil extorcate -, fata se apucă să picteze, la plezneală, În vreme ce victima apare, ezită, depune și o șterge. Pentru că ducea lipsă de inspirație, Fio picta ceea ce o interesa: adică pe respectivul sau pe respectiva pe care reușea să-l (să o) păcălească, În diversele sale ipostaze de șantajat. Ideea asta i se pare unui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
minime modificări dintr-un volum în altul. E o poezie îndatorată spiritului bufon, disimulând sub aerul de neseriozitate și de jovialitate frivolă identitatea unui sentimental care își exteriorizează melancolia în tumbe și poze ludice. Pe scurt, neseriozitatea unui serios care ezită să se ia în serios. Formula compozițională constă în patinarea - versificată riguros, cu ritm și rimă utilizate cantabil - pe suprafața unui mare număr de obiecte, convenții, poze, amestecate într-o confuzie a regnurilor pentru a obține efect de burlesc: „Orele
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
de piață. M. Porter prezintă cele trei mari tipuri de strategii În maniera următoare (tabelul 2): Tabelul 2 - Avantaj strategic El consideră că, Într-un DAS dat, toate firmele trebuie să opteze pentru una din cele trei strategii - cele care ezită sau refuză să opteze vor intra În declin, fiind apoi eliminate de pe piață. Cu toate acestea, constatăm că un anumit număr de firme pe care M. Porter le consideră falimentare se dezvoltă cu succes. Robin Cooper arată că există un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
apuse, și scriitorii moldoveni, care se lasă fermecați de „glasul amintirilor”. Abordând așa-zisul subiectivism auctorial, criticul pledează pentru unicitatea și independența celor mai îndrăgite personaje ale operei față de biografia celui care le-a creat. Cu acest prilej el nu ezită să opereze disocieri între opere valoroase, cum ar fi ciclul Medelenilor, și neîmpliniri sau chiar eșecuri, invalidate de gustul publicului de azi. C. a demonstrat, prin valoroasa sa monografie, dar și prin ediția critică la care a lucrat cu profesionalism
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
acestor idei, de exprimare liberă și de lărgire a exprimării la nivelul tuturor cursanților, vine și tehnica „grupurilor zumzăitoare” (buzz groups), care sugerează întreruperea activităților cu toată clasa/grupa de studenți pentru a da posibilitatea și cursanților mai timizi, care ezită să-și exprime o opinie în fața întregului colectiv, să se exprime în grupuri de patru persoane; raporturile grupurilor nu menționează numele contributorilor la ideile emise în acest tip de activitate. În acest sens, se obțin într-adevăr o participare lărgită
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și istorică românească au afirmat N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, I.C. Brătianu. Este interesant de amintit reflecțiile unor gânditori români despre sociologie, aflată în câmpul culturii române mai mult ca o posibilitate decât ca o realitate. Titu Maiorescu nu ezită să vorbească despre știința societății, iar în scrupuloasele și incisivile sale articole Eminescu găsește loc, printre atâtea probleme abordate, să expună memorabile aserțiuni despre sociologie. Cu toate acestea, gânditori români dedicați profesiei de sociolog se afirmă mult mai târziu. Și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
parenetice, cărți de teologie, de morală etc. În cultura română, Dimitrie Cantemir este primul scriitor în adevăratul înțeles al cuvântului, adică un autor cu o deplină conștiință a actului său cultural, stăpân pe o poetică pe care, de altfel, nu ezită să o facă explicită. La el, intenția este evidentă. Modelele sunt și ele vizibile, chiar dacă, de ce să nu o spunem răspicat, nu e vorba de cele autohtone 1. Începând cu epoca modernă, cu organizarea sistematizată a universităților, cunoașterea se segmentează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
literatura aparține unui proces de cunoaștere de cea mai pură speță, care absoarbe elemente de filosofie, de retorică, de dialectică, de teologie, de etică și profită de un imens repertoriu de reprezentări zoomorfe simbolice, cu forță normativă, cu care nu ezită să intre într-un dialog polemic, ludic. Totul de dragul tezei pe care trebuie să o confirme, de dragul unei viziuni asupra lumii care abia începând cu această carte câștigă maturitate. III. DIMITRIE CANTEMIR ȘI CULTURA ROMÂNĂ. PROBLEME DE APARTENENȚĂ Indiferent cât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creația lui Dumnezeu și fac parte din planul său etc. Deja Aristotel pare un precursor al primei tendințe, admițând că animalele pot avea suflet pentru că au simțuri (în special pe cel al pipăitului, de unde le provine și dorința)4, dar ezitând să le atribuie și accesul la intelect și rațiune, propriu omului; Plutarh, de pildă, în cele trei tratate despre animale, al celei de a doua. Pentru istoricul și filosoful de la finele Antichității, animalele au nu doar suflet, ci și rațiune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
morale"79. Ceea ce nu este deloc rău. Doar că nu întotdeauna binele creștinului este binele pe care îl dorește omul bisericii. Biserica înțelege perfect avantajele acestui sistem simbolic bine pus la punct, succesul de care el se bucură și nu ezită să se folosească de această armă. Adesea în scopuri dintre cele mai pământene. Astfel rechiziționat, animalul devine un "instrument de constrângere a oamenilor fie ei ai bisericii sau laici pentru a-i obliga la ascultare și supunere. Animalul, jucând în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trăsăturile fizice sunt mutate la nivel spiritual. Abia atunci când personajul se manifestă și își dă în vileag firea, trăsăturile fizice se arată a fi simptome ale celor de caracter. Sigur, procedeul este baroc, iar Cantemir îl folosește adesea și nu ezită, aproape de fiecare dată, să-l deconspire. Șoimul îi explică, în partea a X-a a cărții, Corbului logica măștii pe care o poartă: "Și nu numai după Istoriia ieroglificească cu numele Corb, ce așeși cu trup, cu suflet și cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în imaginarul european decât prin intermediul mărturiilor altora, în special al celor care călătoriseră în Orient. Dar un simplu argument al adversarilor săi îl face să dea înapoi: cum se poate împăca incredulitatea cu prezența unicornului în Biblie? Și atunci chirurgul ezită: dacă nu ar fi existat aceste pasaje din Biblie, afirmă el, ar fi fost convins că inorogul este o simplă plăsmuire, dar așa nu are de ales și se vede nevoit să creadă că acest animal este real11. Câțiva ani
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vizibil distincte? Eseistul francez consideră că aceste două teme "nu se găsesc reunite decât prin hazard, dacă nu prin efectul unei coincidențe, pentru a nu spune că dintr-un joc de cuvinte sau dintr-o traducere pripită"28. Autorul nu ezită să insiste, mărturisindu-și franc nelămurirea: Nu am putut niciodată pricepe minima legătură între cele două, în afara de dintele de narval, într-un caz panaceu scump, în altul apanaj minunat al unui animal supranatural, manifestându-se mai mult în mod
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
le iubește, căci știe că sunt blânde și agreabile"34. Prin urmare, atracția animalului cu un unic corn în frunte pentru fecioare este de notorietate. Unele surse insistă chiar asupra faptului că, dacă fata respectivă nu este fecioară, unicornul nu ezită să o ucidă. El devine, astfel, un adevărat detector de puritate 35. Interesant de observat este faptul că, în cultura română, această scenă nu a avut succes 36. Nici în diferitele versiuni ale Fiziologului, nici în romanul popular Varlaam și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din interior. Dar reputația sa de ființă binecuvântată, care poate salva viețile, rămâne. Cornul său este "purtătoriu de viață", har unic într-o lume despiritualizată, care slujește cu încăpățânare răul. Personajul însuși este conștient de vocația sa, pe care nu ezită să o folosească atunci când se află la ananghie, ca de pildă în momentul când încearcă să-și răscumpere libertatea, prins fiind în colții Crocodilului: "Iară împăratul vostru cu mine omenie de va face, binele de la dânsul voi cunoaște. Pentru care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]