5,744 matches
-
îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare, evidențierii straturilor celor mai vechi ale limbii române, prilej pentru a face ample incursiuni în istorie, istoria culturii, folcloristică, literatură română veche, romanistică, filologie comparată. Luminarea etimologiei unor toponime sau expresii, a unor structuri sau forme de limbă antrenează în cercetările sale ample reconstituiri de datini, obiceiuri și fapte de viață, pe fundalul cărora proiectează elementele analizate, spre a le surprinde adevărata semnificație. Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
formularea punctuală a unor ipoteze asupra originii și vechimii diverselor balade istorice. Independent însă de aceste abordări accidentale ale domeniului etnologiei, G. rămâne important prin culegerea din 1913. SCRIERI: Cuvinte și lucruri, Cluj, 1922; Note și fapte de folclor și filologie, Cluj, 1928; Uralte Schichten und Entwicklungsstufen in der Struktur der dako-rumänischen Sprache, Sibiu, 1944. Culegeri: De la românii din Serbia, București 1913 (în colaborare cu G. Vâlsan); Din literatura populară de astăzi a Basarabiei, București, [1919]. Repere bibliografice: Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 129-130
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
CORNIȘ-POP, Marcel (14.II.1946, Arad), critic literar, eseist și traducător. Tatăl său, Gheorghe Corniș-Pop, a fost profesor și, în perioada interbelică, editor al revistei „Școala noastră” din Zalău. În 1968 C.-P. a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o lucrare de licență despre poezia lui Robert Frost. În 1968 și în 1971 urmează cursuri postuniversitare la Oxford și Birmingham. Își dă doctoratul în 1979, cu o teză despre romanul simbolic al lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
, Petru Mihai (28.I.1942, Timișoara - 6.I.2005, București), critic și istoric literar. Este fiul Margaretei (n. Fodor) și al lui Mihai Gorcea, tâmplar. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” (1959) și al Facultății de Filologie a Universității din București (1964), și-a luat doctoratul în filologie în 1973, cu teza Problematica genurilor în proza secolului 20. Între 1975 și 1978 a fost lector de limba română în Finlanda, la universitățile din Turku și Helsinki. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
6.I.2005, București), critic și istoric literar. Este fiul Margaretei (n. Fodor) și al lui Mihai Gorcea, tâmplar. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” (1959) și al Facultății de Filologie a Universității din București (1964), și-a luat doctoratul în filologie în 1973, cu teza Problematica genurilor în proza secolului 20. Între 1975 și 1978 a fost lector de limba română în Finlanda, la universitățile din Turku și Helsinki. A debutat în 1963, la „Gazeta literară”. Colaborează sporadic la „Argeș”, „Contemporanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
deveni, în 1940, asistent la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Din 1942 este trimis lector de limbă și literatura română la Universitatea din Palermo, unde rămâne ca profesor până la sfârșitul vieții. Și-a susținut doctoratul în filologie (1936), cu teza Cântecul popular istroroman, la Universitatea din Cernăuți. Este membru fondator al Societății Academice Române, înființată în 1957 la Romă. A colaborat la „Arhiva”, „Archivum romanicum”, „Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos”, „Folklore”, „Fond și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
cinci clase în satul natal (1937-1942), Colegiul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (1942-1948), transferându-se pentru ultimii doi ani la Colegiul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, unde își va lua bacalaureatul în 1950. Este student, până în 1952, la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o părăsește pentru Școala de Literatură „M. Eminescu”, absolvită în 1954. Revenit la Universitate, obține diploma de licență în 1959. Debutează ca licean în 1949 cu poezii la ziarul craiovean „Înainte”, iar editorial în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
S-a născut la Pașcani, la 27 decembrie 1997. A urmat cursurile Școlii generale din localitatea Hărmăneștii Vechi. Actualmente domiciliază în localitatea Hărmăneștii Noi și este elevă a liceului nostru la clasa a IX-a Aprofil filologie. A participat la olimpiade și concursuri literare: "Hai despre copilărie să vorbim!'', "Eminescuceas aniversar ". Are ca pasiune lectura și visează să devină învățătoare. Este membră a Cercului de creație literară „Creanga de Aur". Copilărie ... Copilaș...copilărie...copilandru...cuvinte al căror
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
moașă, și al lui Nicolae Negrilă, factor poștal. După școala elementară urmată în comuna natală, face liceul teoretic la Râmnicu Vâlcea, absolvit în 1954, Institutul de Învățători din Timișoara (1956-1958), iar între 1963 și 1968 este student la Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din Timișoara. Funcționează la Arad în învățământul secundar, iar după 1990 devine profesor la Colegiul Universitar Pedagogic al Universității „Vasile Goldiș”, având o perioadă și funcția de decan. În 1993 obține la București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
română, a Universității din Timișoara. Funcționează la Arad în învățământul secundar, iar după 1990 devine profesor la Colegiul Universitar Pedagogic al Universității „Vasile Goldiș”, având o perioadă și funcția de decan. În 1993 obține la București titlul de doctor în filologie, cu teza Presa literară românească arădeană (1869-1944), publicată în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Arad). Debutează în 1964 la ziarul „Flacăra roșie”, cu recenzii, iar ca poet, în 1975 la „Tribuna”, cu poezia Închipuiri. Prima carte, Păuliș ’944, îi apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
lui Teofil Purcel; 5.I.1943, Răchițele, j. Cluj), poet. Este fiul Minei (n. Capota) și al lui Petru Purcel, țărani. După absolvirea școlii elementare în satul natal, urmează Liceul Teoretic din Huedin (1959-1963), apoi se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția limba și literatura română, pe care o va absolvi în 1969, susținându-și licența cu un studiu monografic consacrat lui Radu Stanca. Student încă, se remarcă în cenaclurile literare clujene, debutând cu versuri, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
erau profesori G. Ibrăileanu, V. Bogrea, M. Carp, M. Jacotă, Calistrat Hogaș, Iorgu Iordan ș.a. Absolvind secția clasică, după război se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din același oraș, iar în 1920 își ia licența în filologie clasică cu magna cum laude. După o scurtă perioadă de profesorat la Liceul Militar din Iași, urmează câteva stagii de specializare în străinătate, la Bonn și Berlin (1922-1924), la Școala Română din Roma (1925-1926). Își susține doctoratul la Iași, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
Clasicist cu o pregătire serioasă, de structură enciclopedică, spirit mobil, în perpetuă fervență, specialist cu privirea ageră, ațintită spre revigorarea disciplinei sale, dar și literat cu bun gust și înzestrare, B. s-a racordat fericit la orientările mai noi ale filologiei clasice europene. Considerând insuficientă erudiția pozitivistă, el va fi preocupat îndeosebi de „formele de creație și de expresie” la scriitorii greci și latini, căile de acces fiind deopotrivă traducerea și comentarea literaturii antice. Transpune, în 1922, romanul Daphnis și Chloe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
, Magda (21.XII.1943, București), critic literar, prozatoare și editoare. Este fiica Emiliei (n. Pungulescu) și a lui Alexandru Marinescu, avocat, și soția etnologului Petru Ursache. După absolvirea Liceului „B.P. Hasdeu” din Buzău (1961), urmează Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1962-1967). Până în 1975 e secretar de redacție, apoi redactor pentru pagina de poezie la revista „Cronica”, unde și debutează în 1968. Această activitate s-a concretizat în volumul de debut, A patra dimensiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
SORESCU, Radu (20.VIII.1964, Craiova), poet, dramaturg și eseist. Este fiul Constantinei Sorescu (n. Avram) și al scriitorului George Sorescu, profesori universitari. Învață la Liceul de Filologie - Istorie din Craiova, perioadă în care scrie versuri, poeme dramatice și debutează cu poezii în revista liceului. Urmează cursurile Facultății de Filologie, secția română-engleză, în cadrul Universității din București (1986-1990). Debutul editorial se produce în 1986, în volumul colectiv Cântec pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
eseist. Este fiul Constantinei Sorescu (n. Avram) și al scriitorului George Sorescu, profesori universitari. Învață la Liceul de Filologie - Istorie din Craiova, perioadă în care scrie versuri, poeme dramatice și debutează cu poezii în revista liceului. Urmează cursurile Facultății de Filologie, secția română-engleză, în cadrul Universității din București (1986-1990). Debutul editorial se produce în 1986, în volumul colectiv Cântec pentru zori de zi. Colaborează cu versuri, eseuri, fragmente dramatice, articole la „Ramuri”, „Transilvania”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare” ș.a. Temporar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
, Efim (18.X.1939, Petrești, j. Ungheni - 5.I.1993, Chișinău), folclorist. Este fiul lui Vasile Junghietu, țăran. Face școala primară și liceul la Ungheni (1947-1958). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1963), devine cercetător științific în Secția de folclor a Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, secretar științific (1980-1986), șef al Secției de muzicologie și coregrafie. A colaborat la „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
și oferă un exemplu. Privită de sus, cartea sa este o autobiografie spirituală. Ea cuprinde toate fazele esențiale de formație și radicalizare etico-politică (la această luptătoare noțiunile nu pot fi disociate). Sunt evocate etapele formării unui caracter, ambianța Facultății de filologie din Cluj (pe care, printr-o împrejurare de familie, o cunoaștem și noi foarte bine), lecturile și contactele spirituale hotărâtoare (Mircea Eliade modelul cărții de față este L'Epreuve du Labyrinthe , Constantin Noica, Ștefan Lupașcu etc.), repulsia crescândă față de degradarea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
compensarea ideală a viciilor vechiului sistem și a nedreptăților societății actuale. Și multe altele... Dar pasivul? Câteva urmări sunt mai ales deosebit de grave. Lipsa de interes total, dar și de competență reală, face ca lucrările (câte sunt) de istorie literară, filologie, critică specializată, teorie literară etc. să nu aibă, practic, nici un fel de recepție. Ele cad, invariabil, în gol. Nu preocupă pe nimeni, în această sferă. Seria de Opere de T. Vianu, cel mai mare repertoriu de idei literare existent din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
, Georg (28.IX.1953, Codlea), publicist și traducător. După absolvirea liceului în orașul natal, A. a frecventat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (secția germană-engleză, 1972-1976), predând apoi limba germană la școli clujene. Emigrând în Germania (1984), se stabilește la Bonn, unde este angajat corector într-o tipografie, iar din 1991 lucrează ca redactor în cadrul Fundației „Stiftung Ostdeutscher
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
limba de predare sârba) din Timișoara în 1953 -, perioadă în care a lucrat și ca reporter la un ziar timișorean, S. se hotărăște să dea curs unei vocații tot mai limpede conturate și se înscrie, în 1957, la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura sârbo-croată, pe care o termină în 1962, an în care va fi angajată la Catedra de limbi slave a facultății, unde avansează până la gradul de conferențiar. Și-a susținut doctoratul în 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
, Dumitru (19.X.1957, Sângătin, j. Sibiu), poet și eseist. Este fiul Mariei și al lui Dumitru Chioar, țărani. A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca în anul 1980, devenind doctor în filologie în 1999. Debutează în 1976, în revista „Transilvania”, cu un grupaj de poeme. Prima carte, Seară adolescentină, îi apare în 1982, autorul ei fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
, Dumitru (19.X.1957, Sângătin, j. Sibiu), poet și eseist. Este fiul Mariei și al lui Dumitru Chioar, țărani. A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca în anul 1980, devenind doctor în filologie în 1999. Debutează în 1976, în revista „Transilvania”, cu un grupaj de poeme. Prima carte, Seară adolescentină, îi apare în 1982, autorul ei fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut în poezie. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Convorbiri literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
CĂLIMAN, Valeria (24.III.1901, Lugoj - 18.VI.1992, Brașov), memorialistă. Este fiica Mariei (n. Boamben) și a gazetarului Valeriu Braniște. Face școala primară (1908-1912) și liceul (1913-1918) la Lugoj, urmează Facultatea de Filologie Romanică a Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj, devenind profesoară de limba și literatura română la Liceul „Marianum” din Cluj (1923-1926), la o școală profesională din Turcheș, județul Brașov, la Liceul Industrial (1928-1939) și Liceul „Principesa Ileana” din Brașov. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]