7,117 matches
-
sărăcie, își așază mental notele negre pe plafon, unde ele alcătuiesc un ciudat portativ. Culcat cu fața în sus, își contemplă astfel, într-o dimineață, întreaga Simfonie a noua, așternută pe albul tavanului. Plafonul se dematerializează, notele se fixează în găurile negre dintre galaxii, fug spre nemărginire. O rază de sus stinge privirea muzicianului în acea dimineață a răsăritului său cosmic. C. publică mult în reviste din România, Marea Britanie, SUA, Germania, Japonia, Noua Zeelandă. Din 1989, este redactor la revista israeliană de
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
semnificată zona respectivă. Aceasta se datorează faptului că atașamentul regional este dus uneori dincolo de limitele admise, unele poezii având o tonalitate fals folclorică, supărătoare. Mai reușite sunt versurile în care referentul geografic apare estompat: „Astă-seară, lume bună,/ Am să fac gaură-n lună/ Și-am să las să-i curgă-afară/ Băutura peste țară./[...] Puneți, oameni, la urloaie/ Damigene și butoaie/ să beți și voi, ca străbunii,/ Vinu-adevărat al lunii.” C. este un poet interesant atunci când nu își cenzurează natura delicat elegiacă
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
poema chiuvetei” („într-o zi chiuveta căzu în dragoste/iubi o mică stea galbenă din colțul geamului de la bucătărie/se confesă mușamalei și borcanului de muștar/se plânse tacâmurilor ude//cândva în jocul dragostei m-am implicat și eu/ eu, gaura din perdea, care v-am spus această poveste./ Am iubit o superbă dacie crem pe care n-am văzut-o decât o dată.../ dar, ce să mai vorbim, acum am copii preșcolari/și tot ce a fost mi se pare un
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
numeroase probleme adiționale care pot constitui baza pentru programele experimentale. Adesea, un răspuns de o magnitudine absolută poate fi dat fără ghidare oferită de feedbackuri concurente de-a lungul drumului către țel. De exemplu, ca să trimiți mingea de golf în gaură, trebuie ca aceasta să fie trimisă în direcția care trebuie și cu forța potrivită. Cu toate acestea, pare destul de improbabil că astfel de răspunsuri pot fi ghidate de un feedback proprioceptiv, subiectul învățând să-și mărească forța până când produce un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
afectate de distorsiuni, doar dacă relațiile nu sunt de fapt inversate ca o reflectare a desenelor în oglindă. Miller și Dollard luau ca exemplu jucătorul de golf. Cu toate acestea, având un răspuns, precum „introducerea unei mingi de golf în gaură”, acesta nu poate fi ghidat de feedback continuu, până la atingerea țelului, corectarea trebuind să fie anterioară. „Computăm” automat astfel de corecții când ne adaptăm la un teren mai adecvat sau cu mai multe pante, la un club mai vechi sau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este cum se derulează acest experiment în care cimpanzeul prezintă reacția de insight. Köhler ne invită să acceptăm că și un accident poate conduce la o muncă inteligentă. Așadar, comportamentul lui Sultan când se juca de-a „pune bățul în gaură”, împreună cu nuielele de bambus, era exact același ca atunci când ar fi descoperit o soluție originală. Nu există nici un dubiu că folosește în mod inteligent „tehnica bățului dublu”, și în mod fericit accidentul s-a comportat ca un ajutor, lucru ce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a decis să le schimbe programul de hrănire (fixat până atunci la intervale fixe) într-unul cu intervale variabile și să le determine pe cele două animale să „muncească” pentru obținerea hranei. Astfel, o marmotă din plastic ieșea dintr-o gaură a cuștii și dispărea într-o alta. Pumele au învățat astfel să vâneze marmota și să introducă laba în gaura în care aceasta dispărea; dacă o făceau destul de repede, un mecanism dădea drumul hranei într-un recipient apropiat. Acest experiment
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să le determine pe cele două animale să „muncească” pentru obținerea hranei. Astfel, o marmotă din plastic ieșea dintr-o gaură a cuștii și dispărea într-o alta. Pumele au învățat astfel să vâneze marmota și să introducă laba în gaura în care aceasta dispărea; dacă o făceau destul de repede, un mecanism dădea drumul hranei într-un recipient apropiat. Acest experiment a dezvoltat o combinare a condiționării clasice cu cea operantă: cele două animale au învățat după un timp să dea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dispărea; dacă o făceau destul de repede, un mecanism dădea drumul hranei într-un recipient apropiat. Acest experiment a dezvoltat o combinare a condiționării clasice cu cea operantă: cele două animale au învățat după un timp să dea cu laba în gaura în care marmota dispărea de obicei chiar dacă aceasta nu apăruse încă și să privească spre locul unde trebuia să apară hrana. Este un exemplu bun pentru a ne gândi la lenea indusă elevilor de învățarea unor cunoștințe de-a gata
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
zi, cu monitorizare și ajustare ulterioară. La persoanele cu diabet zaharat cunoscut, se pot administra dozele anterioare de insulină, cu monitorizarea glicemică. În decurs de 4-8 ore, insulinoterapia va avea și efect de creștere a rezervei alcaline, de reducere a găurii anionice și a cetonemiei. Alături de insulinoterapie, hidratarea corespunzătoare este de extremă importanță. Se urmărește în primul rând, refacerea volumului circulator și prevenirea hipoperfuziei coronariene, cerebrale și renale. În acest sens se indică administrarea de soluții izotone, respectiv ser fiziologic (soluție
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și carnea, dăm gust de sare, piper, delicat, verdeață, amestecăm bine și umplem ardeii. În cratița în care fierbem ardeii punem puțin ulei, o ceapă tocată mărunt, două roșii rase pe răzătoare și o crenguță de cimbru. Punem ardeii cu gaura în sus, peste umplutură punem câte o felie de roșie ca să acoperim. Dăm cratița pe foc, lăsăm la călit cu capac deasupra, scuturăm cratița din când în când ca să nu se prindă, apoi adăugăm două căni de apă și lăsăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
aluatul, 1 gălbenuș, o lingură de frișcă, 120 g zahăr Se amestecă toate la un loc și se lasă la frigider timp de o oră. Apoi se întinde aluatul la grosimea de trei milimetri, după care se fac inelușe cu gaură la mijloc și se așează în tăvi. Se amestecă gălbenușul cu lingura de frișcă și se ung cornulețele. Se coc la foc iute timp de 15 minute, apoi se dau prin zahăr pudră. COVRIGEI DE CIOCOLATĂ 300 g făină, 100
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de copt, 150 g unt, puțină smântână Se face o cocă și se dă la rece. Apoi se întinde o foaie de trei până la cinci milimetri și se fac flori cu forma și cu un degetar, după care se face gaură la mijloc și se coc fursecuri. După ce s-au răcit, se pune o glazură făcută din 150 g zahăr pudră și zeamă de lămâie. Peste glazură, se pun perle de zahăr colorate bomboane. FONDANTE 1 kg zahăr, 200 g apă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
margarină, 3 linguri de smântână, 20 g drojdie, 1 gălbenuș, făină cât cuprinde Albușul bătut se unge pe deasupra și se presară zahăr tos. Aluatul se întinde pe planșetă și cu păhărelul tăiem rondele și cu un dop de la șampanie facem gaură la mijloc. Fiecare cerculeț îl ungem cu albuș, dăm prin zahăr tos, apoi coacem la foc potrivit. INELUSE SPANIOLE 250 g făină, 140 g unt, 100 g zahăr, un praf de sare, un vârf de cuțit de scorțișoară, 2 gălbenușuri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gălbenuș, ½ de pachet de margarină, un pachet de praf de copt sau puțină drojdie. Se face un aluat potrivit și se întinde cu sucitorul, după care se fac rondele care se umplu cu cremă. Partea de sus se lasă cu gaură. Crema - 200 g unt, 200 g zahăr și 100 g nuci măcinate. După ce se umplu fursecurile, se dau prin zahăr pudră. TRANDAFIRI DIN NUCĂ PENTRU DECOR Punem la topit zahăr pudră, iar peste el punem nucă măcinată, amestecată cu culoare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
lămâie, o lingură de zahăr pudră, 4 linguri de dulceață, 200 g smântână și esență de rom. Din brânză de vaci, făină, zahăr, ouă, zeama și coaja de lămâie facem o pastă, căreia îi dăm forma unor chifteluțe rotunde cu gaură la mijloc și le prăjim în ulei, după care le așezăm pe un platou. În gaură, punem dulceața și decorăm cu frișcă bătută cu zahăr pudră și esență de rom. PAPANASI CU MAC Se dizolvă 40 g drojdie și o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
rom. Din brânză de vaci, făină, zahăr, ouă, zeama și coaja de lămâie facem o pastă, căreia îi dăm forma unor chifteluțe rotunde cu gaură la mijloc și le prăjim în ulei, după care le așezăm pe un platou. În gaură, punem dulceața și decorăm cu frișcă bătută cu zahăr pudră și esență de rom. PAPANASI CU MAC Se dizolvă 40 g drojdie și o linguriță de zahăr în 125 ml lapte călduț, se lasă timp de un sfert de oră
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și coaja de portocală, un pachețel de vanilie și untul. Punem în cupe și dăm la frigider timp de 40 de minute. Se servește cu fursecuri, pișcoturi sau pandișpan. CREMĂ DE MERE 2 kg. de mere curățate și rase pe găuri mari la răzătoare se pun în cratiță la călit cu 100 gr. de margarină și 200 gr. de zahăr; le călim până scade zeama. După ce s-au răcit, adăugăm coajă de portocală, stafide și bucăți de rahat tăiat cuburi mici
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Dar dumneavoastră îi cunoșteați pe cei care turnau, nu vă fereați de ei? S. Ț.: Cum să nu ne ferim? N-o să mă puteți crede, dar ne făceam ace din paie de mătură. Dacă aveam ceva de cusut, dădeam o gaură, destrămam o bucată de pânză și coseam ceva cu paiul ăla de mătură. Dar nu puteai să coși când vedeai că vine câte unul de genul ăsta, că se ducea la poartă și turna: "la brigada cutare este unul care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care era bacul ancorat voi putea s-o fac după sârma legată la salcie". Cine știe dacă a rămas sau nu salcia, dar oricât ar fi inundat Dunărea locul și s-ar fi colmatat cu aluviuni, probabil s-ar vedea găurile mari unde au fost wc-urile, peste tot pe unde am ancorat. C. I.: Eu vă mulțumesc că ați acceptat să-mi împărtășiți experiențele dumneavoastră și nu numai mie, pentru că acest interviu va fi publicat și atunci urmele lăsate de experiența
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
inocență a tinereții, bănuiesc. S. M.: Nu era inocența tinereții, era dragostea de țară, de a face ceva pentru ea. Așa o gândeam noi în timpul ăla. Poate gândirea am avut-o dar n-aveam experiență. Iar când ne-am văzut în gaura aia, acolo, ne-am dat seama că suntem din toate părțile loviți. C. I.: Și ați plecat la Iași. S. M.: Și ne-am dus la Iași, eu și Țonea. Bineînțeles că am trecut pe unde aveam noi oamenii noștri, pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Iar la ediția de anul acesta a Salonului de vară, cel puțin în primele trei zile, numărul celor care au pășit pragul Romexpo a fost unul prea mic, iar publicul abundent din week-end nu a fost suficient pentru a acoperi „gaura“. Suma alocată de AER anul acesta a părut mai mică decât cea de anul trecut, când târgul a „beneficiat“ și de un scandal perpetuu între președintele de atunci al Asociației, Gabriel Liiceanu, și Ioan Onisei, secretar de stat în Ministerul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
curtoazii narative", teatrul muzeu al culturii, nu spune doar saturația, el face act de prezentator de texte, invită la spectacolul scriiturii. Proliferarea detaliilor minuțioase, enumerarea și catalogul bogat exibă clișee, stereotipuri compunând artefactul ficțiunii până la acel punct orb, sexul căscat, gaura morții, vid suprem care trimite pe erou și pe cititorul său la esențiala sa vacuitate 274. Erotismul nu apare decât ca o înșelare a curiozității cititorului care îl conduce în așteptarea sa, în suspens-ul, întârzierile sale către inconsistenta imagine a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
solzoase, piele de șarpe) semnalând abolirea frontierelor între animal și uman (conivența sa cu cerbul este subliniată de către clopotul care sună, de ochii strălucitori "mai aprinși ca jarul") dar și între viață și moarte (" Aidoma unui schelet, în locul nasului o gaură, iar dintre buzele vinete îi ieșea o răsuflare deasă ca o pâclă, ce duhnea groaznic"403. Lepra devine semnul prăbușirii barierelor, al dispariției limitelor între exterior și interior 404 ("rănile începuseră să-i zemuiască"405. Dispariția limitelor (care are loc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Klamm, mă dai lui, vrea că să rămâi lângă mine, rămâi lângă mine, vrea ca să mă alungi, mă alungi..." Dar această formă polițistă sau de roman de spionaj (spionajul este, de altfel, pus în scenă de către priviri care spionează prin găurile din uși și prin gaura cheii) foarte modern în factura sa (fiecare descoperire este cu atât mai tulburătoare cu cât ea este de o banalitate exemplară), nu este decât un aspect al degradării adevărului epic care utilizează forme stereotipe (și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]