5,440 matches
-
ani. În anul 1970 a devenit cercător din Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (CNRS), apoi profesor universitar la Paris VI (Pierre-et-Marie-Curie). În 1979 a fost numit la Institut des Hautes Études Scientifiques, unde colegii sale lucrau mai degrabă la geometrie diferențială și geometrie algebrică. S-a interesat la teoria foliațiilor, pe care a legat-o la algebrele Von Neumann. Astfel a dezvoltat geometria necomutativă, domeniu despre care a scris cartea de referință, "Géométrie non commutative" (1990), tradusă, revizuită si adăugită
Alain Connes () [Corola-website/Science/335181_a_336510]
-
1970 a devenit cercător din Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (CNRS), apoi profesor universitar la Paris VI (Pierre-et-Marie-Curie). În 1979 a fost numit la Institut des Hautes Études Scientifiques, unde colegii sale lucrau mai degrabă la geometrie diferențială și geometrie algebrică. S-a interesat la teoria foliațiilor, pe care a legat-o la algebrele Von Neumann. Astfel a dezvoltat geometria necomutativă, domeniu despre care a scris cartea de referință, "Géométrie non commutative" (1990), tradusă, revizuită si adăugită în engleză sub
Alain Connes () [Corola-website/Science/335181_a_336510]
-
1979 a fost numit la Institut des Hautes Études Scientifiques, unde colegii sale lucrau mai degrabă la geometrie diferențială și geometrie algebrică. S-a interesat la teoria foliațiilor, pe care a legat-o la algebrele Von Neumann. Astfel a dezvoltat geometria necomutativă, domeniu despre care a scris cartea de referință, "Géométrie non commutative" (1990), tradusă, revizuită si adăugită în engleză sub titlul "Noncommutative Geometry" (1994). A și lucrat la K-teoria, formulând conjectura Baum-Connes în urma discuțiilor cu specialistul de topologie algebrică Paul
Alain Connes () [Corola-website/Science/335181_a_336510]
-
cohomologie ciclică. În 1982 a fost laureat cu Medalia Fields, cea mai înaltă distincție în matematică, pentru lucrările sale la algebra de operatori. În 1984 a fost numit la Collège de France, unde i-a fost atribuită catedra „Analiză și geometrie”, pe care o ocupă până în prezent.
Alain Connes () [Corola-website/Science/335181_a_336510]
-
de profesorii săi de liceu, printre care matematiciana Maria Neumann, ulterior conferențiară la Universitatea din Timișoara. Lusztig a absolvit Facultatea de Matematică la Universitatea din București în 1968. Primele sale două cercetări, publicate în românește, au fost "Un mod de geometrie plană afină pe un câmp finit" (1965) și "Construcția unui fascicul universal pe poliedre arbitrare" (1966) Lucrari publicate de Lusztig în studenție au atras atenția lui Michael Atiyah. După luarea licenței în 1968, i s-a spus ca nu poate
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
În câmpurile matematice ale geometriei și ale algebrei liniare, o axă principală este o anumită linie într-un spațiu euclidian asociată cu un elipsoid sau hiperboloid, generalizând axele majore și minore ale unei elipse. afirmă că axele principale sunt perpendiculare, și oferă o procedură constructivă
Teorema axei principale () [Corola-website/Science/335351_a_336680]
-
știe să găsească semnificația majoră a vieții.” Romulus Turbatu Craiova, aprilie 1994 “Florin Preda-Dochinoiu este un oltean get-beget, iar în ființa Domniei sale lupta se dă între cuvânt și culoare. Pictorului, graficianului, poetului Florin Preda-Dochinoiu nu îi lipsesc nici spiritul de geometrie, nici acela de finețe, adică este un spirit neliniștit, profund și subtil. La clipa de față pare să fi învins Pictorul asupra Poetului, deși nu reușesc să văd bine de prea multă lumină cu care Dumnezeu i-a încărcat aura
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
târziu a fost solicitat pentru a reconstrui și reechipa Observatorul Antic de la Beijing, ca șef al consiliului de matematică și director al observatorului imperial chinez. Verbiest a devenit prieten apropiat al împăratului Kangxi, care a solicitat frecvent învățătura sa în geometrie, filosofie și muzică. Verbiest a lucrat de asemenea ca diplomat și cartograf, precum și ca translator. stăpânea latina, germana, olandeza, spaniola, ebraica și italiana. A scris mai mult de treizeci de cărți. În timpul anii 1670 a proiectat ceea ce unii pretind a
Ferdinand Verbiest () [Corola-website/Science/331728_a_333057]
-
și care sta aplecată peste un unic etaj unde se alinia o serie de ferestre cu cercevele și vitralii, sprijinându-se pe un bandou mulurat din abundență care traversa întreaga clădire, sfărâmându-i austeritatea, animând-o cu umbră și subliniind frumoasa geometrie a ansamblului... Acoperișul de ardezie se împodobea cu un turnuleț central, care nu mai era decât o îndepărtată amintire a turnului sau a donjonului senioral, dar care reamintea totuși că stareța era stăpâna locurilor și Doamna de Juvigny. O serie
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Vasile Alecsandri. După bacalaureat s-a înscris la Școala Centrală de Arte și Manufacturi în anul 1864 și a obținut diploma de inginer în 1869. Întors în țară după terminarea studiilor, Gheorghe Duca a debutat în învățământ ca profesor de geometrie descriptivă la Liceul Militar din Iași. Prin decretul nr. 1035 din 8 aprilie 1881, după propunerea făcută prin raport de ministru secretat de stat la departamentul agriculturii, comerțului și lucrărilor publice, inginerul Gheorghe Duca a fost numit în post de
Gheorghe Duca (inginer) () [Corola-website/Science/332698_a_334027]
-
putem să ne reprezentăm lucrurile fără spațiu și timp. Ele sunt simple condiții formale ale sensibilității noastre și premerg apariției reale a obiectelor, făcând posibilă această apariție. Sensibilitatea este acel ceva pe care se întemeiază posibilitatea fenomenelor externe. De exemplu, geometria este știința care determină sintetic a priori proprietățile spațiului. Mai precis, Kant dorește să spună că atunci când subiectul își imaginează un corp sau vede un corp în realitate, acesta este (deja) reprezentat în spațiu. Relațiile spațiale și temporale sunt universal
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
revistei științifice Journal of Geometry, care apărea la Basel, și al publicației "Aequationes Mathematicae" a Universității Waterloo din Canada, unde a fost în anii 1969-1970 profesor oaspete. Ferenc Radó s-a făcut cunoscut mai ales prin cercetările sale în domeniul geometriei, al ecuațiilor funcționale, al izometriilor în spații metrice,al ansamblurilor convexe, geometriilor supraanulare, al analizei numerice și grafice, de asemenea în programarea matematică și aplicațiile ei economice. Radó a publicat articole în presa științifică locală și din străinătate. Primul său
Ferenc Radó () [Corola-website/Science/333817_a_335146]
-
Aequationes Mathematicae" a Universității Waterloo din Canada, unde a fost în anii 1969-1970 profesor oaspete. Ferenc Radó s-a făcut cunoscut mai ales prin cercetările sale în domeniul geometriei, al ecuațiilor funcționale, al izometriilor în spații metrice,al ansamblurilor convexe, geometriilor supraanulare, al analizei numerice și grafice, de asemenea în programarea matematică și aplicațiile ei economice. Radó a publicat articole în presa științifică locală și din străinătate. Primul său articol științific „Remarci asupra unui sistem linear infinit” a fost publicat în
Ferenc Radó () [Corola-website/Science/333817_a_335146]
-
românește în anul 1953. În 1955 Radó a predat un curs de nomografie destinat inginerilor și tehnicienilor. După un an l-a publicat în românește sub titlul „Conferințe de nomografie”. Mai târziu Radó s-a interesat de bazele algebrice ale geometriei. În anul 1963 el s-a folosit de procedeul „branch and bound” în soluționarea problemei programării disjunctive. Rado a mai publicat, între altele, în revistele „Gazeta matematică” și "Matematikai lapok", de asemenea în revista culturală maghiară din Transilvania, „Utunk”, iar
Ferenc Radó () [Corola-website/Science/333817_a_335146]
-
Serbiei, își construiau colibele cu o secțiune de baza trapezoidală, cu ajutorul sforilor și bețelor. Deși nu există dovezi scrise, construcțiile megalitice realizate în perioada 4000-1500 î.Hr. (ansamblul Stonehenge, de exemplu), demonstrează existența, în acea perioadă, a unor cunoștințe de astronomie, geometrie și de măsurare. La momentul extinderii orașelor și agriculturii cu tehnicile lor de irigare, este foarte probabil ca asirienii și babilonienii să fi dispus de specialiști în măsurători. Cea mai veche reprezentare a unui teritoriu este un plan de teren
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
orașului antic Nippur. Biblia arată că în vechiul Israel existau topografi care stabileau proprietățile și hotarele terenurilor. Măsurătorile sunt menționate de multe ori în Vechiul Testament, de exemplu în Proverbe 22:28: sau în Isaia 34:17: Începuturile analizării științifice a geometriei pornesc de la vechii egipteni. Ei trebuiau să măsoare anual Delta Nilului, după inundații și să stabilească din nou limitele de parcele. Măsurătorile se realizau cu o sfoară care avea câte un nod la distanțe egale, după cum se vede în multe
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
tatăl istoriei"”, spunea ca egiptenii aveau un adevărat plan cadastral în anul 1700 î.Hr. De altfel și marile construcții cum ar fi piramidele, templele (Complexul Dendera de exemplu) etc. rămase de la vechii egipteni dovedesc temeinice cunoștiințe de astronomie, arhitectură și geometrie. Astfel marea piramidă a lui Khufu din Giza, construită în anii 2700 î.Hr., are ca bază un pătrat, trasat perfect, cu laturile orientate pe direcția punctelor cardinale magnetice. Cea mai veche hartă păstrată până în prezent este realizată pe pergament și
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
care punea la baza întregii realități teoria numerelor și a armoniei. Teorema care îi poarta numele, „teorema lui Pitagora”, spune că într-un triunghi dreptunghic suma pătratului catetelor este egal cu pătratul ipotenuzei: Acestea sunt cele mai vechi cunoștinte de geometrie ale omenirii. Pe tăblițele cuneiforme din Babilon (2000-1500 î.Hr.) se găsesc tabele cu tripleta pitagoreică (a, b, c), care erau folosite la construcția unghiurilor drepte. Armonia raportului dintre numere în triunghiul dreptunghic 3 - 4 - 5 stă la baza construirii aproape
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
despre definiția și cadrul geografiei, iar celelalte 15 volume conțin numeroase informații regionale și generale despre lumea cunoscută în timpul lui. Heron din Alexandria (circa 10 - 70 d.Hr.) a fost un matematician, enciclopedist și inginer grec. A adus contribuții în geometrie, astronomie, fizică, tehnică, matematică. A stabilit formula pentru aria rombului (ca semiprodusul diagonalelor); este cunoscut pentru formula suprațetelor a lui Heron (pentru triunghiuri). Scrierile sale, cunoscute ca "„Metrice”" (Geometrie) reprezinta o culegere de formule ale matematicii practice. În jurul anului 62
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
fost un matematician, enciclopedist și inginer grec. A adus contribuții în geometrie, astronomie, fizică, tehnică, matematică. A stabilit formula pentru aria rombului (ca semiprodusul diagonalelor); este cunoscut pentru formula suprațetelor a lui Heron (pentru triunghiuri). Scrierile sale, cunoscute ca "„Metrice”" (Geometrie) reprezinta o culegere de formule ale matematicii practice. În jurul anului 62, în cartea sa "„Dioptra”", Heron din Alexandria a demonstrat cum se poate aplica geometria în topografie (care înseamnă literalmente „măsurarea pământului”). A inventat diopterul (dioptra), un instrument optic pentru
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
este cunoscut pentru formula suprațetelor a lui Heron (pentru triunghiuri). Scrierile sale, cunoscute ca "„Metrice”" (Geometrie) reprezinta o culegere de formule ale matematicii practice. În jurul anului 62, în cartea sa "„Dioptra”", Heron din Alexandria a demonstrat cum se poate aplica geometria în topografie (care înseamnă literalmente „măsurarea pământului”). A inventat diopterul (dioptra), un instrument optic pentru măsurări geodezice și astronomice. Ptolemeu (în latină "Claudius Ptolemaeus"; circa 87 d.Hr. — circa 165 d.Hr.) a fost un astronom, matematician și geograf grec
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
timp minimală ca ora sau minutul. Măsurătorile lor se bazau doar pe urmărirea cu ochii, pe calculele de triangulație și pe măsurarea umbrelor. Prin repetarea calculelor, prin „statistică”, prin transmiterea regulată a rezultatelor, mayașii corectau datele empirice scoase dintr-o geometrie a spațiului destul de sumară. Sistemul matematic al mayașilor se baza pe numărul "20" și folosea trei simboluri: o bară pentru cinci, un punct pentru unu și un cerc pentru zero. Calea Lactee era venerată de maiași, care o numeau Copacul Lumii
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
Dar ai o singură secundă, sau nici macar atât, trebuie să fie din reflex." Comentatorii de tenis, inclusiv fostul jucător profesionist , au comparat stilul ei de joc cu cel al , iar Fibak a descris-o ca având "mișcări naturale care înțeleg geometria terenului". Radwańska a spus că Hingis este idolul ei. Ea și Hingis au avut o singură întâlnire oficială, în 2007, cu victoria Radwańskăi în 3 seturi. Radwańska folosește rachete , iar echipamentul este sponsorizat de . În 2011, Radwańska a început să
Agnieszka Radwańska () [Corola-website/Science/333083_a_334412]
-
"Pentru o teoremă omonimă din geometrie, vezi Teorema lui Varignon (geometrie)." În mecanica solidului rigid, teorema lui Varignon susține că momentul în raport cu un punct al rezultantei unui sistem de forțe concurente este egal cu suma algebrică a momentelor forțelor componente în raport cu același punct: A fost descoperită
Teorema lui Varignon (mecanică) () [Corola-website/Science/333258_a_334587]
-
"Pentru o teoremă omonimă din geometrie, vezi Teorema lui Varignon (geometrie)." În mecanica solidului rigid, teorema lui Varignon susține că momentul în raport cu un punct al rezultantei unui sistem de forțe concurente este egal cu suma algebrică a momentelor forțelor componente în raport cu același punct: A fost descoperită de către Pierre Varignon și expusă
Teorema lui Varignon (mecanică) () [Corola-website/Science/333258_a_334587]