5,954 matches
-
una care făcea aluzie la Fabrica de Cărămidă, apoi la nu știu ce localitate din Bărăgan. Cel mai mult însă, era preocupată de detenția verișoarei sale dinspre tată, Hilda, în lagăr. Așa povestea de parcă chiar ea ar fi petrecut timpul acela de groază în Rusia. Dacă am fi știut noi atunci unde ne duc și cum ne duc: în ce tren, pe ce frig, cu ce hrană ca la câini și cu ce apă... cu boală, cu frisoane, cu tuse măgărească...dacă am
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
care tăiaserăm o lună de zile și mai bine, aflat în cădere, îl agățase pe sas cu o creangă, ca o cange, îl trântise fulgerător la pământ și-l străpunse ca o sabie prin piept. În jur, tăcere. Tăcere de groază sau de nedumerire? Noi, cei din jur, încremeniți, ca și santinelele, priveam hăbăuci cum țâșnea sângele din el și cum se zvârcolea văitându-se. Sânge negru stropea zăpada scârbos de albă. Începuse să viscolească când soldații ordonaseră pregătirea grupei pentru
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ziuă, iar în spatele meu nu se mai vedea nici urmă de marile dune. Am ajunsla casa fratelui meu, și vrerea lui Alah a fost ca el să se simtă mult mai bine, așa încât să poată asculta povestea nopții mele de groază, și pe când i-o istoriseam la lumina caldă a focului, așa cum v-o spun acum, un vecin mi-a explicat ce mi se întâmplase și mi-a povestit ceea ce îi istorisise tatăl său. Și grăi așa: «Alah e mare! Lăudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pe potecile deșertului, dintr-o dată, descoperi una nouă, sclipitoare și iute, ce brăzda cerul, hotărâtă și constantă, nu ca zborul nebun și trecător al stelelor căzătoare ce se prăbușeau pe negândite în neant. Pentru prima oară îi îngheță sângele de groază, căci în memoria lui și în memoria strămoșilor lui, în tradiții sau legende, nimeni nu pomenise de o asemenea stea care se întorcea urmând un drum identic noapte de noapte, și căreia i se alăturară în anii următori multe altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
un targuí nu avea dreptul să pășească fără voie pe domeniul altui imohag, și cu atât mai puțin călăuzind niște străini incapabili să respecte vechile tradiții... Când Mubarrak-ben-Sad a deschis ochii în acea dimineață, un fior i-a străbătut spatele, groaza care de câteva zile îl stăpânea în somn l-a cuprins acum treaz fiind și, instinctiv, și-a întors privirea spre intrarea sheribei sale, temându-se că va vedea, în sfârșit, ceea ce îi provoca spaima cu adevărat. Acolo, în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
oxigenul de care aveau nevoie într-un moment ca acela. Dar Mubarrak era îmbrăcat la fel, așa că și mișcările lui erau de asemenea nesigure. Spadele spintecară aerul, șuierând furioase în calmul dimineții, și o bătrână știrbă scoase un țipăt de groază și imploră să-l omoare cineva cu un glonț pe șacalul împuțit care încerca să-i ucidă feciorul. Mubarrak întinse mâna cu un gest autoritar și nimeni nu se mișcă. Codul de onoare al „Fiilor Vântului“, atât de diferit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
până și să sperie muștele ce ajungeau să li se așeze pe limbă, în căutarea unui strop de umezeală. Cineva visă scurt cu glas tare, aproape un soi de tânguire, și un caporal se trezi brusc, cu ochii măriți de groază, căci timp de câteva secunde se temuse că se asfixiază și că aerul nu-i ajungea la plămâni. Un negru scheletic, care nu putea dormi în colțul său, îl privi fix până se liniști din nou și închise și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
din viața sa. Nici măcar nu-și ridică privirea când intră Madani, și acesta trebui să se oprească în fața lui pentru ca, în sfârșit, să-i observe prezența. — Nu mă așteptam să te revăd. Ochii, înroșiți de oboseală și parcă măriți de groază, se înălțară încet, făcu un efort ca să-l recunoască pe interlocutor. în cele din urmă, murmură cu voce răgușită, de-abia auzită: — Nici eu - îi arătă, încheieturile mâinilor pline de răni, numai carne vie. Uită-te! — E mai bine decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
orele și zilele de neliniște și zbucium petrecute în peșteră, când se întreba în fiece moment dacă targuí-ul va trimite într-adevăr pe cineva să-l elibereze sau îl va lăsa să moară acolo ca pe un câine, de foame, groază și sete. Și își aminti de asemenea de felul în care celălalt demonstrase că e mai inteligent decât el, descoperind fără prea multe eforturi punctul lui slab și în ce mod putea obține colaborarea lui fără să-i facă nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
în afara celor mai simple legi ale Naturii și masa de aer rarefiat ar fi avut proprietatea de a deveni impenetrabilă, un clopot de sticlă ce izola „pământul pustiu“ de restul planetei. Cămilele mugeau și mugetul lor era un strigăt de groază, pentru că instinctul le avertiza că acel pământ tare, cald și solid ducea spre sfârșitul tuturor drumurilor. Cu întunericul sosiră stelele, și Gacel alese una pe care trebuiau s-o urmeze tot timpul, iar mai târziu își făcu apariția o lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Abdul. Mai sunt cel puțin opt ore! Dar înțelese că e inutil să insiste, închise ochii, își goli mintea și încercă să-și relaxeze fiecare mușchi, fără să se gândească la apă, nici la deșertul ce-i înconjura, nici la groaza ce i se instalase, ca o ființă vie, în coșul pieptului. Se strădui ca mintea să-i părăsească complet trupul și să-l lase acolo, singur, sprijinit de cămilă, cum înțelesese că făcea targuí-ul, ce părea că-și atinsese scopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
polițist cu un brânci brusc, făcu un salt și ajunse din doi pași la trei metri de mașina deschisă, cu revolverul armat și gata să tragă. Bărbatul care răspundea la ovații și urale cu brațele ridicate îl văzu aproape imediat, groaza i se întipări pe chip și întinse mâinile în fața lui, cu palmele deschise ca să se apere, în timp ce lăsa să-i scape un țipăt de spaimă. Gacel trase de trei ori, înțelese că al doilea glonț îi pătrunsese în inimă, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mi-aș fi dorit să mă chircesc în acel colț al tabloului, dacă Hristos n-ar fi rostit, cu doar câteva clipe înainte, cu o sublimă resemnare, cuvintele fatale: "Unul dintre voi mă va trăda!" Tabloul, devenit un teritoriu al groazei, furiei, revoltei și durerii apostolilor, este încărcat de electricitate. Un apostol singur pare ceva mai puțin îngrijorat. Pare. Of, Doamne, ce mult aș da să nu știu că Iuda este trădătorul! Dar vreau să fiu așezată acolo, ca și cum n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
scot la pensie, nenorocitule! Uite ce dezordine ai în sector!"... Vecinii așază lumânările aprinse pe masa din țarcul No 11... Nea Pitu către tata: "Hai să facem o tablă, în onoarea lui Onuț. Până mâine, la vorbitor, mai avem o groază de timp..." Burtă Multă prinde ideea și amenință: Dacă nu intrați în apartamente, vă..." Voce din întuneric: "Pe mă-ta, bă, Burtă Multă". Burtă Multă face spume la gură. Omul din întuneric spusese ceva despre o parte a corpului pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de gazare. — Locul e ocupat. — Doar pentru un moment, spuse domnișoara Warren. Doar cât să-mi odihnesc picioarele. Îmi pare atât de bine că vorbiți englezește. Mi-e Întotdeauna teamă să călătoresc În trenuri În care nu-s decât o groază de străini. Poți să ai nevoie de ceva În toiul nopții, nu? Îi rânji cu subînțeles: — Cred că sunteți doctor. Am fost cândva doctor, recunoscu omul. — Și mergeți la Belgrad? El o privi scurt, cu un sentiment de neliniște, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pe fata din fața ei, revăzu imaginea doctorului Czinner, obosit și ponosit, așa, de modă veche, cu gulerul Înalt și cravata lui Îngustă și cu nodul strâns, stând În colțul compartimentului cu mâinile Încleștate pe genunchi, În timp ce ea Îi spune o groază de minciuni despre Belgrad. „Doctorul Czinner trăiește“, se gândi ea, compunând titlurile, dar nu acesta va fi cel mai de sus, căci trecuseră cinci ani și nu vor fi mulți cei care Își vor aminti numele lui. „Întoarcerea Omului Misterios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și goală. Dr. Czinner Îi explică: — Au acționat cu trei zile mai devreme. Domnișoara Warren se oțărî la el: — Ce-ați fi putut face dumneavoastră În plus? — Oamenii m-ar fi urmat. Au uitat de dumneavoastră. Cinci ani Înseamnă o groază de timp. Tinerii erau copii atunci când ați plecat. Cinci ani, se gândi ea, văzându-i cum cad inevitabil peste ea prin zilele care urmau, ca o ploaie nesfârșită Într-o iarnă umedă. Văzu cu ochii minții fața lui Janet Pardoe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
stânjenelii. — Păi, Herr Kolber, vedeți cum devine situația... Eu și cu Anna suntem prieteni. — Anna, vino Încoace! Ușa se deschise Încet și Anna ieși la vedere. Își pusese fusta și Își aranjase părul. — E adevărat, Herr Kolber. Ea privi cu groază dincolo de el, la seiful expus vederii. — Ce s-a Întâmplat cu tine? La ce te holbezi așa? Frumos Îți șade, zău! O femeie la vârsta dumitale. Da, Herr Kolber, dar... Ea ezită și Josef o Întrerupse Înainte de-a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
scurt, fără pălărie și cu ochii roșii, care se lupta cu ușa cabinei telefonice. Poșeta Îi căzuse la picioare, iar ea o ținea cu amândouă mâinile de curea. Era puțin beată, se gândi el, și, fiind străină, avea probabil o groază de bani În poșetă. Pentru Josef Grünlich toată treaba era un joc de copii. Ușa se deschise și Mabel Warren se găsi În fața aparatului negru, care de zece ani Îi fura cele mai bune clipe și cele mai bune fraze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
atingea cutiile și cuferele stivuite dincolo de tejghea. Ninici ridică paharul și funcționarul de la mesagerie rămase cu un deget pe pachetul de cărți, așteptând. — Alo, alo! mugi Lukici cu voce aspră. Cu cine doriți? Telegraful? N-am auzit nimic. Am o groază de lucruri de făcut În stația asta. Spune-i femeii să-și trimită telegramele la ore rezonabile. Ce anume? Vocea lui se schimbă brusc. — Vă rog să mă scuzați, domnule. Nu mi-am imaginat... Funcționarul de la mesagerie chicoti. — Evident. Imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
limpede și supărată din spatele lui Ninici. Sigur că da, domnule maior, zâmbi colonelul Hartep și se Înclină, dar sunt sigur că nu există motive să-ți ceri scuze. — Omul acesta este de pază la prizonieri. — Cred că ați capturat o groază. Felicitările mele. — Doi bărbați și o femeie. — În cazul acesta, Îmi imaginez că un lacăt bun, o santinelă, o baionetă, o pușcă și douăzeci de cartușe au rezolvat probema. Maiorul Petkovici Își trecu limba peste buze. — Evident, poliția știe mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
bătut-o? — Ei, dacă-l Întrebi, va Încerca să-ți spună că s-a Întâmplat o chestie misterioasă. Când s-a defectat trenul, a bătut cu mașina tot drumul Înapoi, până la ultima gară, și a căutat-o. A lipsit o groază. Și ce legendă Încearcă el să facă din toată povestea! Cică a ajutat pe cineva să evadeze de la vamă. — Dar fata? Întrebă domnul Stein, aruncându-i lui Myatt o ocheadă șmecherească. — A fugit cu un doctor, spuse domnul Savory. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
se risipesc. 12. Un cuvînt s-a furișat pînă la mine și urechea mea i-a prins sunetele ușoare. 13. În clipa cînd vedeniile de noapte frămîntă gîndul, cînd oamenii sunt cufundați într-un somn adînc, 14. m-a apucat groaza și spaima, și toate oasele mi-au tremurat. 15. Un duh a trecut pe lîngă mine... Tot părul mi s-a zbîrlit ca ariciul... 16. Un chip cu o înfățișare necunoscută era înaintea ochilor mei. Și am auzit un glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
durerea și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă, 3. ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie! 4. Căci săgețile Celui Atotputernic m-au străpuns, sufletul meu le suge otrava și groaza Domnului bagă fiori în mine! 5. Zbiară măgarul sălbatic cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6. Poți mînca ce-i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7. Orice lucru de care aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
găsi bine oare? Sau vreți să-L înșelați cum înșelați pe un om? 10. Nu, nu, ci El vă va osîndi dacă în ascuns nu lucrați decît părtinindu-L pe El. 11. Nu vă înfricoșează măreția Lui? Și nu cade groaza Lui peste voi? 12. Părerile voastre sunt păreri de cenușă, întăriturile voastre sunt întărituri de lut. 13. Tăceți, lăsați-mă, vreau să vorbesc. Întîmplă-mi-se ce mi s-ar întîmpla. 14. Îmi voi lua carnea în dinți și îmi voi pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]