5,664 matches
-
scriitorul trebuie s?? i fac? pe to? i s?? i iubeasc? pe oameni (adic? pe ?? răni), d�nd o m�n? de ajutor la r? sp�ndirea cuno? țin? elor �n r�ndul lor. Era de a? teptat că scriitorul s? contribuie la iluminarea ? i ridicarea maselor prin intermediul unei literaturi populare. Acest lucru presupunea stabilirea unor criterii politice ? i sociale �n vederea stabilirii valorii operelor artistice. A?a cum spunea Nikolai Nekrasov: �Nu trebuie s? fii poet, dar e? ți obligat s? fii cet?? ean�. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în Franța sau Volksbildung în Germania), accepțiune ce își are originea în termenul clasic de folkeoplysning (folosit de Grundtvig, cu sensul de iluminare a maselor largi de țărani, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în Franța sau Volksbildung în Germania), accepțiune ce își are originea în termenul clasic de folkeoplysning (folosit de Grundtvig, cu sensul de iluminare a maselor largi de țărani, ca premisă a dezvoltării țării). Mult utilizat în spațiul scandinav, conceptul reflectă sprijinul social deosebit acordat adulților pentru continua lor dezvoltare individuală și ameliorare a competențelor (popular enlightenment), în strânsă legătură cu ideile social-democrate de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al căror progres își aduce contribuția învățarea de-a lungul întregii vieți: planul individual, cel democratic și cel adaptativ. La nivelul individului, învățarea de-a lungul întregii vieți acționează prin sprijinul oferit acestuia de a se „elibera” de ignoranță (prin „iluminare” - dezvoltare mai ales în plan cognitiv), de dependență (prin abilitarea sa), de constrângeri (prin transformarea perspectivei asupra lor, în urma reflecției; vezi teoria învățării transformative, în subcapitolul 1.4.), de inadecvanță (prin dezvoltare personală) (Bagnall, apud Aspen, 2001). În plan democratic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în conținutul ofertelor celor mai solicitate (s-a dezvoltat o întreagă industrie a fitness-ului și a ofertelor de îngrijire corporală și de autocunoaștere, de terapii complementare; vezi Field, 2000). Acest fenomen distonează cu concepția tradițională a educației adulților ca iluminare, ca participare, mișcare socială și implicare comunitară (bisericile se golesc, întâlnirile sindicale se răresc și se micșorează, mișcările feministe sau cele ecologiste sunt mai puțin vizibile). Asistăm deci la un declin al valorilor colective, ceea ce este oarecum explicabil, în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracterizată ca fiind: - emergentă: multe dintre cunoștințe și idei se produc în prealabil, parțial la nivel inconștient, printr-o restructurare a proceselor cognitive la nivel cerebral, pentru ca apoi să devină conștiente. Sunt acele cunoștințe care vin din interior, ca o „iluminare”, așa-numitele experiențe de tipul „aha” și „am găsit”; - determinată de structuri: structurile de cunoaștere construite în procesul filogenezei și al ontogenezei sunt cadre de înțelegere a lumii, sunt referențiale și ne ajută să construim și să înțelegem realitatea. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă a individului, stimulii veniți din exterior fiind prelucrați prin angajarea activă a minții. Cognitiviștii punctează procesele care au loc în crearea răspunsurilor, organizarea percepțiilor, producerea „iluminării”, psihologi precum Piaget, Ausubel, Bruner sau Gagne oferind multe exemple despre cum înțelegerea procesului mental poate fi aplicată în procesul instrucțional. Pentru a învăța, înțelegerea este absolut necesară, materialul de învățat se cere a fi structurat în unități logice, construite
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
strâns legată de ideea bunăstării sociale, fiind văzută mai mult prin prisma contribuției sale la dezvoltarea social-economică, prin instrumentalizarea forței de muncă, acum, mai ales prin perspectiva umanistă asupra educației, este considerată ca având un aport direct la dezvoltarea și iluminarea personală, ca bază pentru fericirea și demnitatea umană. Această perspectivă afirmă abilitatea individului de a alege, de a opta pentru tipul de persoană care dorește să fie. Schimbările în modul de viață al individului din societatea postmodernă, ca și rolurile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursantul în schimbarea unor anumite atribute ale mediului, cum ar fi, de exemplu, modificarea temperaturii, a aranjamentului mobilei sau a altor variabile mai mult sau mai puțin aflate sub controlul său; - amenajarea cadrului ține de aranjamentul spațial, de tipul de iluminare, de mobilă, de echipamentele din mediul de învățare sau de distribuția spațială a cursanților, dar și de obiectivele de învățare stabilite, care impun cerințe specifice. Caseta nr. 1 În momentul în care cursanții intră într-o „sală de clasă”, vor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
după o foaie de observare pe care notează observațiile făcute, după niște criterii considerate importante, într-o perioadă determinată (Seaman și Fellenz, 1989). 3. Evaluarea situației de învățare presupune: - evaluarea mediului fizic, care cuprinde evaluarea cu privire la mărimea sălii, acustica ei, iluminare, încălzire, „îngrămădire” și spațiul privat, dotarea de care se dispune; - evaluarea resurselor materiale trebuie să țină cont de adecvarea lor în funcție de conținut și de destinatari, de cât de facilă e manipularea lor, cât de costisitoare și de consumatoare de timp
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
precădere în managementul acestora, au observat cu regret faptul că, în astfel de instituții, educația continuă, pregătirea profesională continuă a angajaților, nu are absolut nici o importanță și că realitatea proceselor educaționale este „invers proporțională cu valența educației ca principiu al iluminării sociale” (Nuissl, 2002, p. 70). Tot aceștia au găsit și motive care să explice această stare de fapt, și anume: - presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca, prin interpretarea datelor calitative obținute din diferite surse, să dobândească o înțelegere a procesului de învățare realizat efectiv de cursant. Observațiile, interviurile cu participanții (studenți, tutori, staff administrativ), chestionarele și analiza documentelor sunt toate combinate pentru a obține o „iluminare” asupra problemelor, a aspectelor importante ale cursului ca întreg, a impactului său asupra participanților la curs, aspectele procesuale fiind mai mult semnificate decât simpla măsurare a achizițiilor și a rezultatelor predictibile. • Abordarea CIPP (Stufflebam, apud Calder, 1997, pp. 25-27) este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în Franța sau Volksbildung în Germania), accepțiune ce își are originea în termenul clasic de folkeoplysning (folosit de Grundtvig, cu sensul de iluminare a maselor largi de țărani, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în Franța sau Volksbildung în Germania), accepțiune ce își are originea în termenul clasic de folkeoplysning (folosit de Grundtvig, cu sensul de iluminare a maselor largi de țărani, ca premisă a dezvoltării țării). Mult utilizat în spațiul scandinav, conceptul reflectă sprijinul social deosebit acordat adulților pentru continua lor dezvoltare individuală și ameliorare a competențelor (popular enlightenment), în strânsă legătură cu ideile social-democrate de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al căror progres își aduce contribuția învățarea de-a lungul întregii vieți: planul individual, cel democratic și cel adaptativ. La nivelul individului, învățarea de-a lungul întregii vieți acționează prin sprijinul oferit acestuia de a se „elibera” de ignoranță (prin „iluminare” - dezvoltare mai ales în plan cognitiv), de dependență (prin abilitarea sa), de constrângeri (prin transformarea perspectivei asupra lor, în urma reflecției; vezi teoria învățării transformative, în subcapitolul 1.4.), de inadecvanță (prin dezvoltare personală) (Bagnall, apud Aspen, 2001). În plan democratic
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în conținutul ofertelor celor mai solicitate (s-a dezvoltat o întreagă industrie a fitness-ului și a ofertelor de îngrijire corporală și de autocunoaștere, de terapii complementare; vezi Field, 2000). Acest fenomen distonează cu concepția tradițională a educației adulților ca iluminare, ca participare, mișcare socială și implicare comunitară (bisericile se golesc, întâlnirile sindicale se răresc și se micșorează, mișcările feministe sau cele ecologiste sunt mai puțin vizibile). Asistăm deci la un declin al valorilor colective, ceea ce este oarecum explicabil, în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracterizată ca fiind: - emergentă: multe dintre cunoștințe și idei se produc în prealabil, parțial la nivel inconștient, printr-o restructurare a proceselor cognitive la nivel cerebral, pentru ca apoi să devină conștiente. Sunt acele cunoștințe care vin din interior, ca o „iluminare”, așa-numitele experiențe de tipul „aha” și „am găsit”; - determinată de structuri: structurile de cunoaștere construite în procesul filogenezei și al ontogenezei sunt cadre de înțelegere a lumii, sunt referențiale și ne ajută să construim și să înțelegem realitatea. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă a individului, stimulii veniți din exterior fiind prelucrați prin angajarea activă a minții. Cognitiviștii punctează procesele care au loc în crearea răspunsurilor, organizarea percepțiilor, producerea „iluminării”, psihologi precum Piaget, Ausubel, Bruner sau Gagne oferind multe exemple despre cum înțelegerea procesului mental poate fi aplicată în procesul instrucțional. Pentru a învăța, înțelegerea este absolut necesară, materialul de învățat se cere a fi structurat în unități logice, construite
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
strâns legată de ideea bunăstării sociale, fiind văzută mai mult prin prisma contribuției sale la dezvoltarea social-economică, prin instrumentalizarea forței de muncă, acum, mai ales prin perspectiva umanistă asupra educației, este considerată ca având un aport direct la dezvoltarea și iluminarea personală, ca bază pentru fericirea și demnitatea umană. Această perspectivă afirmă abilitatea individului de a alege, de a opta pentru tipul de persoană care dorește să fie. Schimbările în modul de viață al individului din societatea postmodernă, ca și rolurile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursantul în schimbarea unor anumite atribute ale mediului, cum ar fi, de exemplu, modificarea temperaturii, a aranjamentului mobilei sau a altor variabile mai mult sau mai puțin aflate sub controlul său; - amenajarea cadrului ține de aranjamentul spațial, de tipul de iluminare, de mobilă, de echipamentele din mediul de învățare sau de distribuția spațială a cursanților, dar și de obiectivele de învățare stabilite, care impun cerințe specifice. Caseta nr. 1 În momentul în care cursanții intră într-o „sală de clasă”, vor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
după o foaie de observare pe care notează observațiile făcute, după niște criterii considerate importante, într-o perioadă determinată (Seaman și Fellenz, 1989). 3. Evaluarea situației de învățare presupune: - evaluarea mediului fizic, care cuprinde evaluarea cu privire la mărimea sălii, acustica ei, iluminare, încălzire, „îngrămădire” și spațiul privat, dotarea de care se dispune; - evaluarea resurselor materiale trebuie să țină cont de adecvarea lor în funcție de conținut și de destinatari, de cât de facilă e manipularea lor, cât de costisitoare și de consumatoare de timp
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
precădere în managementul acestora, au observat cu regret faptul că, în astfel de instituții, educația continuă, pregătirea profesională continuă a angajaților, nu are absolut nici o importanță și că realitatea proceselor educaționale este „invers proporțională cu valența educației ca principiu al iluminării sociale” (Nuissl, 2002, p. 70). Tot aceștia au găsit și motive care să explice această stare de fapt, și anume: - presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca, prin interpretarea datelor calitative obținute din diferite surse, să dobândească o înțelegere a procesului de învățare realizat efectiv de cursant. Observațiile, interviurile cu participanții (studenți, tutori, staff administrativ), chestionarele și analiza documentelor sunt toate combinate pentru a obține o „iluminare” asupra problemelor, a aspectelor importante ale cursului ca întreg, a impactului său asupra participanților la curs, aspectele procesuale fiind mai mult semnificate decât simpla măsurare a achizițiilor și a rezultatelor predictibile. • Abordarea CIPP (Stufflebam, apud Calder, 1997, pp. 25-27) este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
actorului. Un spectacol ca o respirație nocturnă care așteaptă lumina zilei. Am avut de multe ori senzația că un spectacol de teatru este un organism care trăiește și se săvârșește sub lumina reflectoarelor. De puține ori spectacolele de astăzi provoacă iluminări ale gândului. In spectacolul propus de Alexa Visarion doi Bufoni ai scenei retrăiesc cuvinte și gesturi ale marelor spectacole jucate și susținute pe scena teatrului în care sunt captivi. Din noaptea scenei umbrele bufonilor prind lumina amintirilor și încep să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
câteva ceasuri... Apoi, încet încet, timpul îmi întărea puterile. La Muntele Athos într-o chilie a schitului românesc Podromu gândurile au venit, și râvnite de atâtea vreme, imaginile au început să se audă. Este o sinteză a celorlalte încercări, o iluminare... Acolo la Sfântul Munte am găsit organicitate temelor mele: înălțarea și surparea, febra minții, revolta și creația, vocația și ratarea, disperarea și singurătatea, moartea ca partener al rostului. Scenografa Daniela C. Kamiliotis mi-a spus de curând la New York că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]