5,553 matches
-
În paralel cu protocoalele și procedurile oficiale care caracterizează vechiul stil de guvernare de sus În jos, și care există Încă10. În fiecare an, o parte din ce În ce mai mare a activităților de guvernare a Uniunii Europene este transferată către aceste rețele informale de jucători, schimbând Însuși modul În care este percepută guvernarea. Vechiul model de guvernare centralizat și de sus În jos, cu standarde de performanță raționale și mecanisme de comandă-și-control rigide, cedează pasul Încet, Încet unui model de guvernare bazat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
timpii morți. Guvernarea Încetează a mai fi o activitate delimitată, luând aspectul unui proces deschis. Politica, În noua accepție europeană a cuvântului, a ajuns să cuprindă toată activitatea deliberată În care oamenii și organizațiile se angajează, prin intermediul rețelelor formale sau informale, pentru a-și realiza interesele și obiectivele. Democrația participativă migrează către orizontul cel mai Îndepărtat al spațiului și cuprinde durata, devenind o activitate umană care consuma totul. În societate totul devine politicizat și orice persoană care nu face parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de elevi ca spațiu al educației morale presupune analiza relațiilor dintre elevi, dintre aceștia și profesori. Analiza trebuie făcută pe două planuri: al relațiilor formale (acoperă roluri oficiale ce decurg din statutul de elev, respectiv de profesor) și al relațiilor informale ( roluri neoficiale, care sunt o expresie a culturii clasei și prin intermediul cărora sunt puse în circulație valorile neinstituționalizate). În orice clasă de elevi există o cultură a acesteia, alcătuită din valori, convingeri, reguli, atitudini și comportamente împărtășite de membrii grupului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
asociație intelectuală extrauniversitară să dezvolte o rețea ce a Înrâurit multe fațete ale realității interbelice. Așezarea Școlii gustiene În context social concret nu Înseamnă doar un gest principial, ci și stabilirea precisă a relațiilor formale și mai ales a celor informale cu membrii altor instituții sau organizații. Fără a Înțelege comportamentul organizațiilor din context, nu vom Înțelege nici comportamentul Școlii gustiene. Legăturile de diferite grade de intensitate dintre școală și celelalte instituții și organizații reprezintă o anumită țesătură a unei culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ar aduce rezultate spectaculoase despre impactul real al intelectualilor sau tehnicienilor asupra unei unități sociale. Abordarea culturii interbelice prin istoria socială modernă, pe filiera Școlii gustiene, Înseamnă o mutație nu numai În sensul deplasării accentului de la oficial, de la evenimențial la informal, la cotidian, ci și În privința lărgirii bazei de surse ale acestei istorii. Jurnalele, corespondența, memoriile, povestirile de viață ale martorilor activității gustiștilor și a rețelei activate de ei pot oferi o bogată informație asupra realității sociale. ( În acest sens, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
orientări teoretice. În locul paradigmei marxist-leniniste, care a dominat scena sociologiei peste cinci decenii, au apărut o multitudine de paradigme sociologice. Absența formală a perspectivei marxiste din sociologia ultimului deceniu nu coincide, desigur, cu dispariția sa totală. Din punct de vedere informal, perspectiva marxistă se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În combinație cu alte perspective teoretice, după cum va rezulta din investigația unor domenii tematice („societate de supraviețuire”, ,,subeconomii redistributive”, capitalism parazitar, probleme sociale etc.). Atunci când nu e omisă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rând, problema mesajelor culturale, educaționale și morale ale media: rațiuni comerciale fac ca media să transmită mesaje șocante, adesea violente; diferențe Între canalele TV publice, private și comerciale sunt evidente. În al doilea rând, problema unei mari influențe a Învățării informale (incluzând media) În comparație cu un curriculum formal. Caracterul neatractiv, adesea Încărcat al Învățării formale nu răspunde cerințelor copiilor și tinerilor de astăzi. În al treilea rând, problema receptivității individuale: Întrebarea care persistă, se referă la următorul aspect: ,,De ce nu toți copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
des rapports entre générations. Bourdieu, P. (1979). La distinction. Critique sociale du jugement. Paris: De Minuit. Bourdieu, P. (1980). Le sens pratique. Paris: De Minuit. Chauvel, L. (1998). Le destin des générations. Paris: PUF. Chapell, N. și Blandford, A. (1991). Informal and Formal Care: Exploring the Complementarity. Ageing and society, 11, 299-317. Coenen-Huther, J., Kellerhals, J. și Allemen, M. (1994). Les réseaux de solidarité dans la famille. Paris: Réalités Sociales. Crenner, E. (1998). La parenté: un réseau de sociabilité actif mais
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aux mutations de la famille et de la vie privée. Rapport à la Ministre de l’Emploi et de la Solidarité et au Garde des Sceaux, Ministre de la Justice, Paris: Odile Jacob/La Documentation Française. Twigg, J. (1993). The interweaving of formal and informal care: policy models and problems. În A. Evers, W. Vander-Zanden (eds.). Better care for dependent people living at home (pp. 115-131). Bunnick: Netherlands Institute of Gerontology. Zonabend, F. (1980). La mémoire longue. Paris: PUF. Abstract The problem of the historical
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
James Coleman, care au realizat o abordare contemporană a conceptului. De pildă, Pierre Bourdieu a folosit pentru prima dată această sintagmă legată de „capitalul cultural”, referindu-se la stocurile de cunoștințe pe care un individ le dobândește prin rețelele sociale informale - mai ales unde a crescut și unde au fost părinții și prietenii lui. Lucrările lui R. Putnam (1993b) și F. Fukuyama (1995) au extins conceptul de capital social În așa fel Încât se aplică nu numai la indivizi, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu lucrarea The Changing Food System: From Markets to Networks. La nivelul aspectelor de suflet, ținem să remarcăm efortul remarcabil al organizatorilor În a asigura o Îmbinare fericită Între domeniul științific și cel cultural-recreativ și de a facilita astfel contacte informale Între specialiștii din cele mai diverse colțuri ale lumii. Pentru noi, deosebit de emoționantă a fost, de pildă, Întâlnirea cu Bertrand Hervieu, de la CIHEAM, Franța, un bun cunoscător al sociologiei rurale românești, care ne-a vorbit de colaborarea sa cu profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cercetare sociologică În două asociații de locatari din București 1 79-100 Tucicov-Bogdan, Ana Pentru o psihologie socială a educației 4 69-79 Urse, Laura Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România 4 140-153 Într-o recentă Întâlnire informală de la Catedra de sociologie, ispitit de auditoriu să-și identifice filiațiile și plasamentul În sociologia românească postbelică, unul dintre personajele invocate aici și-a mărturisit o carență de comunicare și relaționare cu un sociolog precum Traian Herseni, În ciuda contactelor dese
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau sociale. În sfârșit, este important să subliniem faptul că populismul și clientelismul nu sunt sinonime. Așa cum au arătat recent Herbert Kitschelt și Steven Wilkinson (2007), clientelismul implică o întreagă structură organizatorică (în cea mai mare parte având un caracter informal) care funcționează atât pentru a monitoriza comportamentul votanților, cât și pentru a livra beneficiile așteptate de clientelă. Liderii populiști din America Latină au demonstrat, fără nicio îndoială o propensiune în a face uz de legăturile clientelare, însă acest lucru nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politic, a ridicat semne de întrebare suplimentare. Deși stabile, formal democratice în organizarea lor internă și capabile să articuleze poziții programatice clare pentru alegători, numărul scăzut de membri ai partidele cehe, le-au transformat în organizații inchise, vulnerabile la influența informală a grupurilor de interese. În plus, consolidarea rapidă a Občanská Demokratická Strana-Partidul Civic Democrat (ODS), care s-a format în 1991, din aripa dreaptă a Forumului Civic și starea fragmentată a polului de centru-stânga, a permis partidelor de centru-dreapta să
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de a scoate în afara legii mai puțin semnificativul SPR-RSČ. Având în vedere existența legislației privind lustrația care a restricționat accesul foștilor înalți funcționari comuniști la demnitățile publice (Williams 2003), partidele politice mainstream s-au mulțumit să mențină un cordon sanitar informal, dar susținut, împotriva KSČM. Singura excepție a fost reprezentată de Social- Democrații Cehi (ČSSD) care, la congresul din 1995, au adoptat o rezoluție formală care interzicea cooperarea cu comuniștii și cu alte "partide extremiste". Rezoluția identifica o serie de partide
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe care o afirmă în mod explicit populismul. Într-un anumit sens, democrația liberală - bazată pe principiul checks and balances și pe argumentul că majoritarismul trebuie limitat - este compatibilă cu critica populistă a mecanismelor de reprezentare, atunci când puterea, formală sau informală a populismului este limitată. Acest capitol arată că și alți factori pot limita tendințele negative ale populismului, dincolo de poziționarea acestuia (la guvernare sau în opoziție) și dincolo de existența unor instituții democratice puternice. Acești factori privesc funcționarea populismului în interiorul unui partid
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
l-a avut asupra calității democrației în cazurile Austriei, Belgiei și Canadei derivă nu doar din performanțele electorale relativ slabe ale respectivelor partide populiste, ci și din existența unor democrații care au avut la îndemână mai multe mecanisme formale și informale prin care au căutat să controleze − sau, în cazuri extreme, să scoată în afara legii - partidele în discuție. După cum observa Capoccia (2005), în vreme ce trebuie să existe limite legale în manifestarea "toleranței față de intolerant", este, de asemenea, crucial ca apărarea democratică să
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o serie de articole consacrate populismului în Party Politics și în Commonwealth and Comparative Politics. Steven Levitsky este professor în domeniul studiilor despre guvernanță la Universitatea Harvard. Domeniile sale de cercetare sunt: partide politice, regimuri politice și transformările acestora, instituții informale în America Latină. Este autorul cărții Transforming Labor-Based Parties in Latin America: Argentine Peronism in Comparative Perspective (2003), și al Competitive Authoritarianism: Hybrid Regimes after the Cold War (2010), scrisă în colaborare cu Lucan Way. James Loxton are un doctorat în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
se destăinui: a face cunoștință cu cineva, a stabili relații amicale sau sentimentale, a aprofunda o relație formală la început (cu un vecin, un coleg de serviciu...) Situații de interacțiuni superficiale Necesitatea de a vorbi cu celălalt într-o manieră informală, superficială: schimb de banalități, de noutăți, de comentarii privind ultimele știri împreună cu un vecin, un vânzător, un coleg de serviciu în apropierea unui aparat de preparat cafea...). Teama față de situațiile sociale este, înainte de toate, o teamă față de privirea și de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de acceptare a comportamentelor; ele iau în considerație valorile personale și experiențele emoționale și relaționale; ele utilizează meditația pentru a cultiva momentul prezent și acceptarea fără critică a existenței. Ghaderi, 2006; Hendricks și Thompson, 2005. Kennedy-Moore și Watson, 2001. Nu "informală" chiar dacă stilul relațional este relaxat. Vezi capitolul 3. Linehan, 2000. Ca, de exemplu, exercițiul celor două scaune, sau amplificarea voluntară a comportamentelor non verbale preconștiente. Aceste convorbiri nu constituie, de fapt, o terapie familială, dar pare să fie un element
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se confundă cu istoria organizațiilor sociale. Grupurile și organizațiile sunt o parte adânc înrădăcinată în existența noastră cotidiană. Ne naștem într-o familie cu ajutorul unei organizații. Apoi ne petrecem o foarte mare parte din viață în instituții formale și grupuri informale. Cele mai rafinate studii de etnologie tratează problematica relațiilor de socialitate, vecinătate și rudenie, însă metodele au fost folosite pentru a analiza și alte sisteme de categorii. Descrierea normelor comunităților din Mărginimea Sibiului încearcă să folosească această abordare metodologică pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
coeziuni sociale. Încălcarea ordinii de drept atrage după sine reacția punitivă a justiției. Încălcarea normelor morale generează reacția opiniei publice. La rândul ei, sfidarea convențiilor sociale provoacă reacțiile celorlalți, în așa fel încât ironia, râsul și alte sancțiuni cu caracter informal produc aceleași efecte ca și o pedeapsă propriu-zisă. Enunțarea caracterului obligatoriu al respectării normelor sociale pare un truism, dar ea are meritul de a evidenția faptul că, în viața socială, majoritatea acțiunilor și conduitelor umane, exceptându-le pe cele ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
http://www.worldbank.org/wbi/attackingpoverty/index.html</URL></MDL></Cite></EndNote>(Deaton, Grosh 1998; World Bank 2002). Institutul Național de Statistică din România utilizează o măsură a bunăstării materiale bazată pe consumuri, mai ales datorită ponderii mari a economiei informale și a autoconsumului, care scapă circuitelor monetare ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Molnar</Author><Year>2002</Year><RecNum>12</RecNum><MDL><REFERENCE TYPE>0</REFERENCE TYPE><AUTHORS><AUTHOR>Molnar, Maria</AUTHOR></AUTHORS><YEAR>2002</YEAR><TITLE><styles><style font='12123' start
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
permis extragerea unor aspecte relevante privind caracteristicile pieței muncii, condițiile de muncă, strategiile de obținere a unui loc de muncă, munca la negru, relațiile de muncă ce se stabilesc între muncitorii aparținând populației majoritare și emigranți, politicile oficiale versus practicile informale pe piața muncii, etica și disciplina muncii, discriminare și frustrări. „Pentru mine, Spania este țara care mi-a dat adevarata șansă de a trăi,” Emigrant român, 31 ani „Mulți cred că țara ta e acolo unde o duci bine. Așa că
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pieței muncii din mediul rural din România, în ideea de a explica cauzele, motivațiile, dar și strategiile de emigrare; 2. evidențierea unor strategii la nivel individual sau de grup, de adaptare și integrare a emigranților Români pe piața formală sau informală din Barcelona, condițiile în care muncesc, etica muncii în străinătate; 3. surprinderea posibilelor efecte asupra dezvoltării la nivel de gospodărie sau la nivelul întregii comunității rurale, în Romania. Prima sursa de date calitative o constituie cercetarea „The rural non-farm economy
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]