10,921 matches
-
bucuria comuniunii cu 664 Ibidem, p. 58. 665 Ibidem, p. 63. 666 Ibidem, p. 60. 667 Ibidem, p. 67. 668 Ibidem, p. 61. 183 perfecțiunea, femeia ideală nu mai este accesibilă în planul mundan. Moartea ei golește de sens universul intim masculin, sărăcește o lume. Cavalerul în negru devine un simbol al durerii și trimite cu gândul la prototipul cristic, imago pietatis 669 , atrăgând din partea cititorilor compasiunea. Femeia iubită, decedată, a lăsat în urma ei numai durere, viața devine în absența ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o singură persoană prin intermediul predicii; în celelalte cazuri atât ceea ce face, cât și ceea ce spune devine un exemplu pentru convertirea altora. În acest sens, modul miraculos în care predică, conferit tocmai pentru a putea converti la creștinism, seamănă cu experiențele intime, private, de glosolalie ale femeilor sfinte, experiențe care, de obicei, erau împărtășite între respectiva femeie și o altă persoană.”760 Prin acest dar al glosolaliei, Constanța devine o predicatoare activă: „Deși unii critici literari au perceput-o ca pe o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru o acțiune secretă. Suspiciunea că Mai are o inteligență ascuțită, deși este confirmată târziu în spațiul poemului, se trezește în mintea cititorului chiar din aceste pasaje inițiale.”893 Trădarea, suntem înclinați să opinăm ca fiind firească, vine din universul intim al celor doi. Femeia nu avea nici măcar libertatea de a ieși din casă, abia a patra zi de la cununie i se permite, conform uzanțelor vremii, să pășească în sufrageria locuinței pentru a lua masa. Pajul Damian, apreciat de Ianuarie pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zile, are nu mai puțin de doi amanți, unul fiind propria ei alegere, pe celălalt, un cavaler plicticos și nesuferit, este nevoită să l accepte, căci o amenințase cu dezonoarea publică. Surprinsă de soț cu cei doi pretendenți în spațiul intim al căminului, ea are puterea și curajul de a inventa o adevărată poveste tragică: cei doi amanți s-ar urmări și ar încerca să se omoare, rolul femeii fiind de a salva și de a opri răzbunarea masculină. și acest
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
op. cit., p. 8. 260 Cresida, pe care mai mult o conceptualizează. Pandar, un fel de preot al unei religii a iubirii, este văzut tot într-o lumină comică, el are darul de a transforma multe scene, ce s ar dori intime sau pline de pasiune, în adevărate farse. În opera lui Boccaccio, Il Filostrato, Criseida era vinovată de trădare, condamnată, receptată într-o lumină total defavorabilă, ilustrând oarecum misoginismul Evului Mediu. La Chaucer, eroina devine mai credibilă, mai naturală, echilibrată și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tabăra grecilor.991 Personajul feminin din opera lui Chaucer rămâne o figură solitară, chiar dacă are alături niște prieteni și trei nepoate, nimeni din grup nu îi este un confident real, deoarece nu se încrede în ele, nu le face destăinuiri intime, iar întrebarea pe care o adresează uneia dintre ele, Antigona, dacă îndrăgostiții pot fi cu adevărat fericiți, devine mai mult retorică sau pare mai curând formulată către divinitate, deși nepoata oferă un răspuns. Astfel de acțiuni dovedesc relații personale doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fost forțată să-și cedeze avutul înaintea ceremoniei nupțiale. Asemenea bătrânei din povestea rostită, a trebuit să câștige dragostea bărbatului.” 1037. În teoria ei din Prolog, târgoveața părea că susține, cu orice preț, o dominare totală a femeilor în spațiul intim al mariajului, în realitate ea tânjea după gingășia unei povești de dragoste care să-i evidențieze atributele deosebite, ascunse.1038 Căutarea dragostei i-a dominat viața și îi domină și povestea rostită pentru amuzamentul tuturor pelerinilor. Cu toate aspectele moralizatoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
insolitul pe care îl propune, de neobișnuita forță cu care se impune. Prin toleranța și simpatia pe care Boccaccio și Chaucer o arată donnei demonicata, ea dobândește valențe pozitive, nu îi sunt negate defectele, se încearcă însă sublinierea acelei laturi intime, sincere, afectuoase care face din acest personaj feminin nu unul înspăimântător moral, ci perfect credibil uman. Donna demonicata nu se situează la antipodul donnei angelicata, pentru că și aceasta din urmă dovedea numeroase slăbiciuni, ci reprezintă o alternativă modernă, complementară modelului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
footnote>. În fapt, fiecare tip de stil de viață conduce - arată autorul - la un tip specific de economie. Și, În sfârșit, procesele de creare a produselor sunt, prin excelență, de natură societală globală, implicând omul și societatea În raporturile lor intime cu natura. Produsul, producția, consumul sunt realități socioculturale. Într-un produs se regăsesc toate valorile specifice unei colectivități umane ce generează procesele preferențiale și decizionale ale diverselor categorii socioprofesionale. Și cu cât „economiile” se orientează spre economiile de serviciu (de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
să deranjeze pe cel pe care-l ajută. El este un creator de actori sau de subiecte”<footnote Ibidem, p. 41. Ford Henry, Le Progres, Paris, Fayol, l931. footnote>. Abordat dintr-o asemenea perspectivă complexă, managementul Își dezvăluie legătura sa intimă cu sistemul de putere dintr-o organizație. Din această latură (a puterii), managementul ne va apărea mult schimbat. El nu mai este o activitate de „conducere” ca o preocupare strict procedurală, neutră, neimplicată În ansamblul de interese, opinii, cerințe, ideologii
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o noua căsătorie". Prezumția de paternitate are în vedere raporturile conjugale care există între soți în familia monogamă și se bazează pe împrejurarea că în căsătorie, între soți sunt anumite relații intime din care pot rezulta copii. Limitele de aplicare ale acestei prezumții sunt indicate în art.53, alin.1 si 2 C.fam., deci, atât copiilor născuți in timpul căsătoriei, cât și celor care s-au născut după desfacerea, nulitatea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
imposibilitatea morală a soților de a coabita în urma conflictelor existente între aceștia, cum ar fi în situația existenței între ei a proces de divorț în cursul căruia raporturile dintre soți sunt vătămate grav, de natură să facă cu neputință viața intimă 194. Împrejurarea că unul din părinți a avut relații extraconjugale în perioada concepției copilului nu este determinantă pentru a se admite acțiunea în tăgăduirea paternității, până ce nu se va efectua o probă științifică care să clarifice paternitatea copilului. Sunt admise
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a procrea sau absența din țară a unuia dintre soți în perioada concepției. Ea poate să rezulte și din alte cauze subiective care au același caracter determinant, ducând la întreruperea traiului comun, cu excluderea, în același timp, a continuării relațiilor intime între soți. III.4. Stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei Filiația față de tata se stabilește prin recunoaștere sau hotărâre judecătorească. Dispozițiile legale în materie arată că recunoașterea se realizează prin intermediul declarației făcută de tată la serviciul de stare civilă sau odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dar în situația acțiunii în stabilirea paternității din afara căsătoriei, nu are dreptul să promoveze si nici să intervină în această cauză, datorită caracterului ei personal. Pentru a admite acțiunea copilului minor sau major trebuie probate următoarele împrejurări: > nașterea copilului; > legaturile intime dintre mama copilului si pretinsul tata; > că pretinsul tata din această legătură cu mama a conceput copilul ce a promovat acțiunea. Sub aspect probator se folosesc mijloacele de dovada din dreptul comun, acordându-se o atenție specială probei științifice, constatând
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
S-a decis ca un copil din căsătorie care poartă numele de familie al tatălui sau, nu poate cere rectificarea acelui nume pe motivul că părinții lui trăiau despărțiți în fapt la data nașterii sale, iar mama lui avea relații intime cu un alt barbat".220 C. Numele de familie al copilului găsit, născut din părinți necunoscuți, se stabilește prin decizie, de către primăria localității în raza căreia a fost găsit copilul (art.2, alin.3, decretul 975 din 29 octombrie 1968
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
anul 1991 a Trib.municipiului București, (cu note de Ioan Mihuță), Casa de Editura și Presă "Șansa" SRL București, 1992,p.58-59 (dacă din probele administrate în litigiu privind tăgada paternității rezultă că între părțile din proces " au existat relații intime în perioada concepției, iar expertiza medico-legala nu-l exclude pe reclamant de la paternitatea copilului, pe care o tăgăduiește prin acțiune, împrejurarea că are o capacitate redusă de procreere, dar care nu s-a dovedit a fi existat la data concepției
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și exercitarea statutului de diriginte: există secrete care stau la baza succesului în munca educativă dusă de către învățător, profesor și diriginte? Da! Răspunsul afirmativ vizează acele însușiri ale dascălilor care sunt înnobilați cu această răspundere, însușiri ce țin de latura intimă, invizibilă a personalității lor și care le asigură disponibilități psihice pentru a se dărui muncii de educație. În educație nu poți acționa numai cu mintea, așa cum se petrec lucrurile în procesul de instruire. În educație, influențele dascălului trebuie să pornească
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alte zone sosesc pe la casele gospodarilor și în special pe la cei ce-și „făceau patronul”. Petrecerile cu lăutari aveau loc seara când flăcăii organizau în cămine culturale și școli unde în schimbul unei taxe de intrare putea să participe oricine. Balurile intime se organizau în casele localnicilor cu participarea numai a celor invitați, fiind petreceri mai „selecte”. O particularitate a hramurilor din aceste sate o constituia faptul că unele dintre ele cădeau în postul Crăciunului. În mod obligatoriu se gătea mâncare de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
domina o societate patriarhală. Aici stă meritul lui Giovanni Boccaccio și al lui Geoffrey Chaucer: au reușit magistral să portretizeze personaje feminine care s-au individualizat prin propria voce, ce le-a dezvăluit gândirea, concepțiile, aspirațiile, doleanțele și cele mai intime sentimente. Scriitorii citați, deși au trăit la sfârșitul Evului Mediu, nu au mai marginalizat personajul feminin, ci l-au scos dintr-un con de umbră, i-au dezvăluit umanitatea profundă, dreptul la viață, la cuvânt, la libertate. Statutul social al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
scos dintr-un con de umbră, i-au dezvăluit umanitatea profundă, dreptul la viață, la cuvânt, la libertate. Statutul social al acestor personaje feminine este unul care tinde spre dezrobire, spre emancipare, care nu mai este strâns legat de spațiul intim, conjugal, ci își permite chiar și aventura pe tărâmuri necunoscute. Prin discursul târgoveței din Bath, în opera lui Geoffrey Chaucer, sau acela al Ghismondei sau al donnei Philippa în Decameronul, se subliniază nevoia unei reînnoiri a hermeneuticii patriarhale, care să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și alinare, remedia amoris 125, consolare, sprijin, sfat, ba chair modalitate de salvare dintr-o societate ce izolează și condamnă la solitudine femeile claustrate între zidurile caselor. Se evidențiază în acest cuvânt introductiv al Decameronului imaginea femeii care guvernează universul intim al autorului: ea știe să trezească sentimente copleșitoare, dureroase, dar stârnește și compasiunea și admirația, ei îi este închinată capodopera boccaccescă. Femeia joacă un rol multiplu și se înfățișează în mai multe ipostaze: centru al preocupărilor artistice ale creatorului, muză
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nuvelei din această zi, prin felul în care reușește să-și păcălească soțul zuliar, prin priceperea de care dă dovadă, devine mai degrabă simpatică, decât pasibilă de învinuire colectivă. Fiammetta este deschisă oricărui subiect, nu se rușinează să abordeze situații intime ale cuplului, știe să dea savoare istorisirii și nu se cramponează în pudicitate inuitlă sau falsă, așa cum se întâmplă și în povestirea a două cupluri ce își împart partenerele, la început pentru o mică răzbunare, iar mai apoi spre divertisment
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
deseori, prezența unui soț gelos și posesiv, ci chiar le încurajează, apreciindu le istețimea cu care știu să iasă dintr-o situație mai mult decât compromițătoare. Uneori femeile uită poziția pe care o dețin și dau glas sentimentelor celor mai intime, răzbunându-se, cel puțin verbal, într-un limbaj viu, autentic, de o savoare indiscutabilă, pe cel care atentează la bunul renume al fiicelor lor, cum este cazul mamei Sismondei, din povestirea zilei a șaptea 225. Dragostea devine virtutea care guvernează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dintre cele mai pătimașe și mai neliniștite doamne din societatea de astăzi.” 235 Giovanni Boccaccio are meritul de a introduce pentru prima oară analiza psihologică 236, un personaj feminin cu preocupări de cercetare a propriilor trăiri 237, a celor mai intime abisuri sufletești, și care mai are și preocupări intelectuale, așternând pe hârtie tot ceea ce constituia până atunci o interdicție - mărturisirea unei iubiri în afara căsătoriei. Autorul este un fin cunoscător al femeii, al dramei ei domestice, al moravurilor epocii sale și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ei preferată. Experiența în căsătorie este punctul ei forte, cu toate că nu ar trebui împărtășită unui auditoriu cum este cel al pelerinilor, un grup de străini alcătuit arbitrar, preponderent masculin, cu care nu se cuvenea să intre în astfel de detalii intime.275 Cunoscătoare a Sfintei Scripturi, femeia citează episodul nunții din Cana Galileii, dar și cel cu femeia din Samaria. Este conștientă că, interpretând aceste pasaje biblice, Biserica apuseană a stabilit că doar o căsnicie este recunoscută, binecuvântată și permisă. Exemplul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]