6,649 matches
-
și s-a putut evolua în cunoașterea tainelor spiritului fără vreun obstacol legat de dificultățile experimentării directe. Știința reflexivității are astăzi mult de învățat de la aceste pilde și își poate apropria strategii de cercetare care au făcut carieră în indeterminatul intuiției de tip tradițional. A traduce în limbaj specializat experiența a veacuri de înțelepciune riguroasă, a comenta inspirat și țintit către scopuri metodologice textul încifrat și tainic al atleților spiritului, sunt demersuri la fel de științifice ca perfecționata calculare a distanțelor între aștri
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
deslușirea propriilor fire constitutive) la explicitarea profilului spiritual. Ea își descifrează alcătuirea și caută un echilibru al tendințelor interioare pentru idealul absolut al adaptării și pentru obținerea unui statut personal superior. Este adevărat că ea însăși este supusă erorii, că intuiția personală sau aplicarea conceptuală pot greși, că perspectiva orientativă interioară poate fi înșelătoare. Dar raportarea la sine poate deveni exercițiu continuu al angajamentului personal și lumea interioară nu va fi subiectului cunoscător nicicând străină. Unealta intelectuală se rodează și prin
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
niște remușcări că m-am putut gîndi,în genere, și la alte lucruri. Un alt exemplu. O idee nouă răsare pe neașteptate în mintea unui gînditor. El vede posibilitatea unei direcții cu totul noi în cercetarea sa. Cu forța unei intuiții, care e cu atît mai mare cu cît i-a premers o lungă perioadă de îndoială, de descurajare și de încercări nefericite, i se deschid acum perspective de o nouă amploare și căi mai înainte împrăștiate se adună în fața ochilor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
îndoială, de descurajare și de încercări nefericite, i se deschid acum perspective de o nouă amploare și căi mai înainte împrăștiate se adună în fața ochilor lui într-un scop comun. A avut loc o concentrare bruscă; s-a format o intuiție sintetică 1 și nu numai viața ideilor, ci întreaga viață psihică se pune într-o puternică mișcare. Nici un alt interes, în afara celui intelectual, nu se mai poate afirma, nici o altă tendință; și cu toate astea, e prezentă cea mai mare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care au apărut adesea într-o corelație nemijlocită se pot coagula într.o singură reprezentare; așa, de exemplu, în cazul tranziției de la o cercetare discursivă la o cunoștință (Wissen) intuitivă. O analogie pentru organizarea unui grup de sentimente o constituie intuiția senzorială în care o varietate de conținuturi sensibile este ordonată în timp și spațiu și același lucru e valabil în cazul imaginilor din amintire și din fantezie. În domeniul vieții volitive, avem o analogie pentru contopire în instinct și imbold
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nici o analiză a unui fenomen de conștiință, susține el, oricît ar fi de complex, dacă unele dintre elementele acestuia n-au suferit o schimbare. În legătură cu asta, aș dori să remarc, mai întîi, că există mai multe forme de tranziție între intuiția imediată și analiza despre care vorbește James. Chiar și cînd are loc o modificare a unei părți dintr-o imagine intuitivă (de exemplu, fiindcă o singură trăsătură e observată mai atent sau este iluminată mai puternic din exterior), imaginea nu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu este tocmai ceea ce se găsea la bază, pînă atunci, în interiorul nostru. Dacă ne adîncim într-o asemenea considerație, căpătăm o mică idee despre cît de infinită este acțiunea reciprocă ce se desfășoară în intimitatea ființei noastre. Dacă o simplă intuiție ne-ar ajuta, cu acest prilej, să ajungem la claritate, odată pentru totdeauna, ar fi mai ușor de trăit. În schimb, viața și-ar pierde atunci plinătatea și tensiunea ei. Dacă, după cum ne arată experiența, se află în natura vieții
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
decît cel pe care-l accentua cel mai mult el însuși că a scos în evidență tendința și capacitatea de acțiune coerentă ca fiind proprietatea cea mai intimă a oricărei vieți sufletești. El a găsit această tendință și capacitate în intuiția senzorială și în asociația de reprezentare și mai ales în formele speciale pe care le presupune cercetarea științifică. A aflat totodată în ele explicația înclinării constante a spiritului uman de a năzui dincolo de tărîmul experienței și al științei, acest spirit
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Aici se află locul deschis al artei, prin care ea este legată în modul cel mai intim cu viața. Există în spatele creației poetice și al artelor plastice o artă de a trăi, în care experiențele vieții sînt adunate într-o intuiție practică. Ea nu înseamnă o încheiere științifică a socotelilor, deși cunoașterea științifică, ce s-ar cuveni să-i stea la dispoziție, se poate întrețese în ea. Marele humor ne trimite dincolo de orice experiență limitată și, de asemeni, dincolo de orice imagine
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să știe să se afirme nemijlocit și cu toată puterea. Ea trebuie să apară ca o intiuție practică, ca o siguranță izvorîtă din experiența și gîndirea omului. Nu e necesar să existe o conștiință expresă a izvoarelor dincare provine această intuiție. Dacă încercăm să arătăm temeiurile intuiției, vom vedea de regulă că acestea au fost născocite sau construite ulterior și nu au nimic de-a face cu cauzele pe care le dezvăluie o cercetare pur obiectivă. Oricum ar sta însă lucrurile
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și cu toată puterea. Ea trebuie să apară ca o intiuție practică, ca o siguranță izvorîtă din experiența și gîndirea omului. Nu e necesar să existe o conștiință expresă a izvoarelor dincare provine această intuiție. Dacă încercăm să arătăm temeiurile intuiției, vom vedea de regulă că acestea au fost născocite sau construite ulterior și nu au nimic de-a face cu cauzele pe care le dezvăluie o cercetare pur obiectivă. Oricum ar sta însă lucrurile, dacă înțelegerea se cuvine să fie
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
despre care vorbim aici. Ea își poate avea sursa cînd mai mult în cap, cînd mai mult în inimă. Ceea ce alcătuiește într-o măsură esențială fundalul intelectual poate fi știința sau poate fi un cerc de reprezentări, niște speculații sau intuiții și imagini poetice, ori poate numai o viziune de ansamblu involuntară a minții omenești sănătoase asupra lucrurilor. Hotărîtor este faptul că s-a format o coerență solidă a ideilor. Spinoza spune, pe bună dreptate, că sentimentele ce sînt legate strîns
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care încearcă să cunoască că relația fundamentală dintre existență și gîndire și celălalt care studiază particularitățile experienței nu se îmbină în una și aceeași serie de trăiri, așa încît să poată determina sentimentul total. Culmea vieții o reprezenta, pentru Spinoza, intuiția, care cuprindea cu mintea și pătrunderea dintr-o singură privire marea coerență în care se reunea totul. În admirația sa pentru forța infinită și belșugul naturii, care nu e capabilă să producă pentru ochii noștri numai perfecțiunea, ci și imperfecțiunea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nedemnă" să-și poarte singură de grijă. Acolo unde energia este utilizată precumpănitor pentru viața ideilor sau fantezie, va lipsi cea necesară contopirii sau organizării sentimentelor stîrnite de mersul vieții. Astfel, deseori, în regiunile situate dedesubtul lumii de idei și intuiții, pot zbura în mod haotic tot felul de sentimente. Ipohondria sau nechibzuința, flegamantismul sau mînia, meschinăria sau mărinimia, amărăciunea ori sentimentalitatea, senzualitatea sau idealitatea acestea și încă multe alte tendințe pot alcătui o lume trecătoare pe care n-o bănuiește
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
la fațete precise ale mediului înconjurător", pe cînd trăsătura este "mai generală (cu un nivel mai înalt de integrare)"123; într-alt plan, deosebirea o reia pe aceea dintre emoție și sentiment. Ceea ce se încercase înaintea lui Harald Höffding, în intuiția elucidării problematicii humorului, avusese de la Addison pînă la Cazamian, un caracter mai mult sau mai puțin eseistic, favorizînd de preferință aspectele estetice ale participării intelectului, spiritului și ironiei, la "macanismul" psihic al apariției fenomenului. Contribuția factorului sentimental, evidențiată mai ales
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și caracterizare. În daneză, 1918. Traducere în germană. Idei directoriale în secolul al XIX-lea. În daneză, 1920. Traducere în suedeză. Observații asupra dialogului platonic Parmenide. În daneză, 1920. Traducere în germană, 1921. 1 Vezi articolul meu despre noțiunea de intuiție (Vid. Selsk.Oversigt, 1914, p. 81). 2 Harald Höffding, Geschichte der neueren Philosophie, 1895, I, p. 232. 3 Cf. despre psihologia deciziei, cartea mea Psychologie in Umrissen auf Grundlage der Erfahrung, 1887, Vii B, 2 (pp. 419 și urm.). 4
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
posibilităților înspăimîntătoare. Ele ne produc amețeli prin simpla conștiință a faptului că sînt prezente. 12 Die Hauptgesetze des menschlichen Gefühlslebens, Leipzig, 1914, pp. 312-316. 13 Udvalgte Skrifter, II, p. 142. 14 Principles of Psychologie, I, p. 495. 15 Cf. în legătură cu intuiția articulată, ca formă intermediară între intuiție și judecată: Det psykologiske Grundlag for logiske Domme. (Vid. Selsk. Skr. 6. Roekke), pp. 18-21. (Și în "Revue philosophique", 1901). Mai pe scurt, în: Der menschliche Gedanke, pp. 49; 5760. 16 Otto Jespersen, Tid
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
prin simpla conștiință a faptului că sînt prezente. 12 Die Hauptgesetze des menschlichen Gefühlslebens, Leipzig, 1914, pp. 312-316. 13 Udvalgte Skrifter, II, p. 142. 14 Principles of Psychologie, I, p. 495. 15 Cf. în legătură cu intuiția articulată, ca formă intermediară între intuiție și judecată: Det psykologiske Grundlag for logiske Domme. (Vid. Selsk. Skr. 6. Roekke), pp. 18-21. (Și în "Revue philosophique", 1901). Mai pe scurt, în: Der menschliche Gedanke, pp. 49; 5760. 16 Otto Jespersen, Tid og Tempus Videnskab. Selsk. Oversigt, 1914
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aflam în piață, artista din mine a hotărât că e momentul unei cine mai speciale. Lumânări aveam acasă, dar tot lipsea acel quelque chose care să-i taie respirația extraterestrului numărul unu... El nu depășise încă stadiul aluziilor voalate, dar intuiția îmi spunea că asta așteaptă de la mine: să-l uimesc în bucătărie. În timp ce căutam ca bezmetica prin piață, mă gândeam la toate cinele memorabile văzute prin filme, dar nu reușeam să identific nicio variantă accesibilă; într-un târziu mi-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Îmi doresc ca festivalul să fie o piață de teatru Mihaela Michailov Cristina Modreanu este unul dintre foarte puținii critici de teatru din România care au susținut constant creatori tineri și au mizat pe spectacole „incomode“ pentru majoritatea cronicarilor. Are intuiția și deschiderea necesare pentru a face din Festivalul Național de Teatru, al cărui unic selecționer va fi începând cu ediția din această toamnă, timp de trei ani, o trambulină curatorială conectată la metabolismul teatrului occidental. Experiența și expertiza de selecționer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
câteva articole în ziare americane în care argumentam că România trebuia să fie un candidat timpuriu pentru aderare în ambele instituții. Mulți oameni din Statele Unite și Europa Occidentală erau profund sceptici în ceea ce privește schimbarea politică care avea loc în România, dar intuiția mea era că, dacă li se va da o șansă reală, românii își puteau demonstra angajamentul pentru valorile europene. Cred că românii au început să facă chiar asta. Cât despre Europa de Est lărgită, nu au fost surprize adevărate. Țările care au
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Încărcăturii sugestive, rămânânând doar o mișcare și atât. Am putea spune că plasticitatea mișcării reprezintă o caracteristică a acesteia care se oferă percepției noastre Într-o desfășurare de variații infinite. Aceste variații depind de puterea de expresie a individului, de intuiția sa În alegerea mișcărilor În vederea transmiterii gândurilor, ideilor și trăirilor, de gradul de sugestibilitate a mișcării, de forța senzațiilor reprezentate artistic prin mișcare, de carismă, concentrare și grad de adaptabilitate la mediu În vederea realizării echilibrului eu-supraeu. Executantul cu structura sa
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
de față preia principalele jaloane ale gândirii paulesciene și încearcă să le aducă în actualitatea zilelor noastre, judecându-le și prin prisma achizițiilor științifice și a evoluției istori ce a societății omenești. Pentru cititor va fi reconfortant să constate că intuiția paulesciană a acelui „maestru desăvârșit” de pildă, despre care vorbea cu atâta admirație savantul, se regăsește în codul genetic al ființei viețuitoare, entitate care prin structura sa se dovedește a fi extrem de limitativă și în egală măsură deosebit de activă în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
profesor A Gooset) din clinica profesorului Lancereaux de la spitalul Hotel Dieu, în care disciplina, rigurozitatea și calitatea actului medical l-au impresionat pe tânărul medic (foto, 282 jos, 283). Compatibilitatea excepțională între discipol și dascăl, având la bază inteligența sclipitoare, intuiția deosebită, extraordinara capacitate de muncă, meticulozitatea și comuniunea de idei, l-au adus repede pe tânărul învățăcel în postura de colaborator al marelui său dascăl, încât la sfârșitul celor doi ani de externat (183) (foto pg 282 jos), Lancereaux va
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
recunoaște 3 tipuri: - direcțională - care constă în eliminarea unei extreme ce se abate de la genotipul speciei; - stabilizatoare - ce constă în eliminarea ambelor extreme deviante; - disruptivă - mai degrabă în sensul eliminării caracterelor dobândite prin mutații sau recombinări decât favorizarea transmiterii lor. Intuiția lui Paulescu a fost una de geniu referitor la acest aspect, cu mult înainte ca genetica să precizeze cele de mai sus. El afirma că dacă variabilitatea atinge caracterele specifice speciei aceasta dispare prin reducerea fecundității, prin urmare lupta pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]