6,068 matches
-
continua să aterizeze și să decoleze, dar călătoriile cetățenilor țării, deși nu total interzise, erau în mod ferm nerecomandate, cu excepția unor situații speciale, analizate caz cu caz. Imaginile operațiunilor militare, cu forța inegalabilă a transmisiunii în direct, cum spunea reporterul, invadară casele locuitorilor dezorientați ai capitalei. Ele însemnau ofițeri care dădeau ordine, însemnau sergenți care răcneau ca să determine îndeplinirea lor, însemnau soldați care instalau bariere și însemnau ambulanțe, unități de transmisiuni, reflectoare luminând șoseaua până la prima curbă, valuri de soldați sărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a întâmplat celor cinci sute de persoane arestate în rândurile de votanți de spionii ministerului de interne, aceia care au suferit după aceea interogatorii chinuitoare și au trebuit să îndure supliciul de a-și vedea secretele lor cele mai intime invadate de detectorul de minciuni și, de asemenea, a doua curiozitate, ce-or face agenții specializați ai serviciilor secrete și ajutoarele lor cu grade inferioare. Despre primul punct, nu mai avem decât nelămuriri și nici o posibilitate de a le clarifica. Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să se uite la sacrificii, de-a lungul întregii noastre istorii. Delicata chestiune se opri aici, fructul încă nu părea să fie copt. Exact atunci celălalt luptător, sătul de așteptare, riscă un pas înainte. Într-o dimineață, străzile capitalei apărură invadate de oameni care purtau în piept autocolante având scrise, roșu pe negru, cuvintele, Eu am votat în alb, la ferestre erau atârnate afișe care declarau, scris cu negru pe roșu, Noi am votat în alb, dar cel mai izbitor, agitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să izolăm populația, să-i lăsăm să fiarbă la foc domol, mai devreme sau mai târziu vor începe inevitabil să aibă loc conflicte, ciocnirile de interese se vor succeda, viața va deveni tot mai grea, în scurt timp gunoiul va invada străzile, imaginați-vă, domnule președinte, cum va fi totul dacă se vor întoarce ploile și, la fel de sigur cum sunt eu prim-ministru, vor fi probleme grave în aprovizionarea și distribuirea alimentelor, noi ne vom lua sarcina să le creăm dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
căldură. În acel scurt moment, a fost ca și cum ne-am fi Înțeles deodată perfect unul pe celălalt. Nu avusesem niciodată până atunci mai multă Încredere În soțul meu ca În acea clipă magică. Știu, am răspuns, simțind cum fericirea Îmi invadează chipul. Eram așa de bucuroasă, așa de mulțumită, Încât am simțit desfătarea până În vârful degetelor. — Și acum, cine are chef de o tequila la ora 4? Întrebă Lauren, după ce Își termină limonada, uitându-se În jur după un membru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Ne-am format astfel într-un soi de cultură filosofico filologică de amatori (în sensul etimologic al cuvîntului, care cuprinde referința la iubire de) și care constituia un fel de salvare din societatea înconjurătoare. După 1990, scena societății a fost invadată de politic, eliberat de acum prin democrație. Acesta a declanșat toate pasiunile celor care rîvneau sau considerau firesc, pe față sau tacit, să ocupe un loc important pe această scenă, precum și pe ale celor care nu se mai recunoșteau de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cunoaște. Iar cine se îndoiește de asta nu este decît un fițos de politically correct care nu știe despre ce vorbește. Mai departe, celor care cred în această ficțiune - și sînt mulți ! - nu le rămîne decît să aștepte apocalipsa : sîntem invadați, cuceriți, desființați. Nu mai e deci nimic de făcut ! Vina este a lor, problema nu este a noastră, așa a fost să fie... Cam în aceeași perioadă am urmărit un documentar realizat de Carmen Avram la emisiunea „în premieră”. Era
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
înlocui pe homo sapiens (sau îl va reprezenta în mod exemplar) - iar economia va deveni nu doar un domeniu autonom, ci și unul autocratic. Interesul, inițial propriu doar lui homo economicus, devine adevăratul engine of action al tuturor acțiunilor umane, invadează și celelalte științe sociale, se cristalizează în paradigma alegerii raționale și cucerește apoi întreaga societate pe căile combinate ale ideologiei politice a Statului și ale persuasiunilor Pieței. În final, el se instalează în profunzimile naturii umane ca „economie instinctuală”, cum
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
somn prost și doborât de emoții, cred c-am adormit. — Mai e un strob și-am ajuns! Am deschis ochii și privirile mi-au fost furate de cea mai uluitoare scenă pe care o văzusem vreodată. Soarele era sus. Lumina invada o stradă plină de animație: trăsuri la care erau înhămați câte doi cai lustruiți, un car cu boi strivit sub un butoi uriaș, birje, vizitii agitați, case cu unu-două etaje, ale căror ferestre oglindeau razele, magazine cu firme pictate
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
flori albe de lămâiță, cu miez galben. — Mamă, de ce e singur băiatul ăla mic și slab? Și de ce-i îmbrăcat așa? o auzi că întreabă, iar mama o smuci și-i făcu semn să tacă. Dacă mai înainte se simțise invadat de dragoste, acum furnicăturile, tot de la cozoroc la botul ghetei, erau de dublă ofensă. Uite la proasta asta mică, ce s-o fi crezând? Mică e un fel de-a spune, de fapt e o lungană. Oricum, Nicu amână pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
petrolul în mâncare. Mecca păduchilor e fruntea. După Hiroshima și pietrele ar trebui să facă politică. Toți politicienii sunt cariatide ale istoriei. Unii stâlpi, alții doar cu valoare decorativă. Foarte puțină primăvară în buletinele de știri ale mapamondului. Politica este invadată și de oameni cu grave scurgeri de personalitate. Unii politicieni nu pot fi cinstiți, așa cum canibalii nu pot fi vegetarieni. Politicienii au capacitatea de a produce ceață și când cerul e însorit. Cândva, cea mai la îndemână soluție politică era
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fi, probabil, culturofobia. Suntem la cheremul imediatului. Unii scriitori își comentează sub pseudonim cărțile. Așa cum vârstnicii își dau singuri de pomană. Xenofobia este un naționalism ajuns în stadiul de vomă. Nici geniile nu-și pot ameliora prea ușor caracterul. Ne invadează "intelectualii" de tip obor. Presa exploatează în scopuri comerciale toate miasmele purulente ale vieții. In coșul zilnic, agitat mereu de politicieni, nimeni nu s-a gândit să strecoare și o carte. Mama iți iartă greșelile, unele soacre iți insultă și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
vițel maro, cu ochelari fumurii cu rame metalice din import, secondat de câțiva reprezentanți ai Asociației Studenților din R.P.R. și a anunțat tare și răspicat prin portavoce: "Tovarăși și tovarășe! Tineri și tinere! Imperialiștii americani, fără declarație de război, au invadat Cuba!... Va avea loc un mare miting de protest aici, în Piața Universității, la care vor participa tineri din toate sectoarele de activitate ale capitalei, după care vom merge în mod organizat la Ambasada Americană! Nimeni nu are voie să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cincisprezece lei în buzunar, iar o pereche de pantofi noi costa aproximativ o sută. " Ce trebuia să facă? Să-i lase pe vinovați, adică pe imperialiști nepedepsiți? Ei, care sunt adevărata cauză a necazurilor sale? Cine i-a pus să invadeze Cuba fără declarație de război?" A făcut rost de o jumătate de cărămidă murdară de funingine. Aceasta căzuse de pe o vilă din vecinătate, pe acoperișul căreia un grup de tineri "revoluționari" ca și el demontau coșul cărămidă cu cărămidă. Când
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
opuse aspirațiunilor panslave. În cazul unei asemenea eventualități probabile, este de o importanță incontestabilă poziția la care sunt adirate Franța și Germania, față cu Rusia. *** S-a păstrat un an de neutralitate. 1877... aprilie... Veștile că turcii se pregătesc să invadeze România, pentru a ocupa mai multe poziții pe teritoriul nostru; a distruge căi ferate și a cuceri chiar Gheorghe TESCU 72 Bucureștiul, reședința guvernului, se întețiră în ultima vreme. Dacă până atunci se manifestară încă ezitări în stabilirea unei atitudini
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și acum stătea acolo, verde și albă, la mai puțin de un metru de nasul lui, cocoțată pe piatră, observându-l cu ochișorii ei rotunzi, negri și jucăuși, neîncrezătoare în acel animal necunoscut, doar ochi, nas și gură, care îi invadase teritoriul. Ascultă. Vântul nu aducea zvon de glasuri omenești, iar soarele, foarte sus, căzând vertical, îi arătă că era ceasul de gaila, când puțini oameni rezistă moleșelii și nevoii de-a trage un pui de somn. își înălță capul, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
politicienilor, în care n-ar trebui să fim amestecați noi, militarii. Tăcu și apoi arătă spre hartă cu un gest larg. Dacă mi se ordonă să aterizez în orice punct din acest deșert pentru că suntem în război sau ne-a invadat inamicul, aterizez fără să stau o clipă pe gânduri. Dar nu ca să-l vânez pe Abdul-el-Kebir, pentru că sunt convins că Abdul-el-Kebir nu mi-ar cere niciodată ceva asemănător. Locotenentul Razman înțepeni și, fără să vrea, aruncă o privire discretă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
seară, ca la un dublu priveghi, și la o clipă de cucernicie. Să se reculeagă. Să se roage, în sinea sa, pentru iertarea păcatelor nesăbuinței. Rămâne, în continuare, ca o stană de piatră, în mijlocul acelui punct de pe fața globului terestru, invadat de viața care curge, și tot curge, și tot curge fără noimă, fără ca ea să mai sesizeze acest fapt. Vama Era ultima zi din vacanța anului respectiv, și a doua, după revenirea în țară, de pe meleagurile englezești, unde soțul ei
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
l-au arestat. L-au judecat. L-au condamnat. L-au băgat la pușcărie.Lovitura a doborât-o pe Maria. Se stingea de pe picioare, ca o lumânare, care se apropie prea iute de final. Nu târziu - o altă veste-șoc a invadat lumea lor, îngustă, și săracă în evenimente: Mihaiu s-a aruncat din turnul de pază al închisorii și s-a zdrobit total de caldarâm. Acum, cei care se mai găseau prin parc, se întrebau, când Maria și-a făcut apariția
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
al Doamnei Secretare, despre ideea preconcertului, în binele micuței Dochița, de numai câteva luni, și pătrundea, entuziast, în interior. Nu dură mult și sala începu a răsuna de piesele pe care studenții le pregăteau pentru iminentul preconcert. Luminile se-aprinseră. Invadară sala de concert, propriu-zisă, celelalte încăperi, împrejurimile maiestuoasei clădiri. La intrare, pe un fotoliu, apăru un paner mare, din răchită cojită, uscată, în care scria, un fel de anunț, cu litere cât palma: PENTRU DOCHIȚA. PENTRU OPERAȚIA SA, PE CREER
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Toată omenirea o să afle, și-o să se minuneze. Da, domnule, tocmai la noi, cuibar de spionaj! Mare belea pe capul nostru! Da, domnule, mare, o să vedeți și-o să vă minunați. Hai. Repede! Câteva zile mai târziu, presa vremii a fost invadată cu știre de zenzație. Schimbălău și Schimbălete și-au mutat birourile afară, în stradă, în două corturi sportive - militare. Asta au explicat ei, curioșilor, până în momentul când DNA - ul va dezlega misterul montării, în pereții respectivelor încăperi, camere ascunse, de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
izvoarele râului Yubani, și asta voi face - făcu o pauză. Ce mesaj e ăla pe care-l aveți pentru noi? — Dacă nu plecați, va fi război. — Război? Așa...? Nici una, nici două...? — La ce altceva vă așteptați? Rupeți un Tratat, le invadați pământurile... — Încercăm să ajungem la un acord. Avem puteri depline ca să începem tratativele. Dacă șoseaua îi deranjează pe yubani, suntem autorizați să-i reinstalăm pe malul opus al râului San Pedro. Acolo e vânat bun. Îl privi stăruitor pe inginer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cu toții știm că una din marile preocupări ale Președintelui Jaén a fost întotdeauna problema indigenilor. Dacă yubani-i vor ajunge să fie reinstalați în teritoriu huanga, Armata le va garanta viața și drepturile. — Cum? Unde era Armata când garimpeiros i-au invadat pe „audanas“ și i-au nimicit pentru că era o „bombă“ de diamante pe teritoriul lor? Nu cred că această garanție o să-i convingă pe yubani. Sunt izolați, dar nu sunt proști. Știu că duzini întregi de triburi au dispărut pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
obsedante, cu vorbe porcoase și instrumentație ordinară. Începu să blesteme în gând momentul în care s-a lăsat vârât într-o încurcătură care îl împiedica să doarmă în coliba lui din lagună, prin care trecea mereu o adiere fără opreliști, invadată de aroma profundă a pământului virgin, tăcută noaptea, curată și liniștită. Făcu un „duș“ cu apă cafenie și caldă de râu, în mirosul acru de urină venind de sub ușa alăturată; își puse singurul pantalon care-i mai rămăsese și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
a pistilelor unei euforbii... Rezemați-vă apoi de copac și ascultați. Vântul, frunzele care foșnesc, păsările care se cheamă unele pe altele, lătratul îndepărtat al unui câine... E ca o orchestră. Și există ceva magic în starea bună care ne invadează. Selva mea, asta este, dar nu o orchestră, ci o întreagă Filarmonică din Londra... Și scena se compune din milioane de copaci, de flori, de insecte, de păsări. Pot asculta și privi toată viața și să descopăr în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]