6,186 matches
-
banc uriaș de scrumbii vine cumva din Liechtenstein spre Luxembrug, așa cum vin orice idei - pe jos și multe, chiar și sub formă de banc. Nu deschid ochii. Spiritul somnolează odată cu pleoapa. Cineva îmi dă brânci să-mi comunice că un italian a fost arestat mulțumită unei femei goale. Sau chiar de o femeie goală. Nu mă clintesc. Nici măcar caii nu mă pasionează - caii despre care scriu ori de câte ori nu am despre ce scrie. Dar nu mă simt obosit. Aș minți argumentând patetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
trebuie îndreptată spre România și că ar fi bine să fie păstrate hotarele istorice ale Bucovinei, dar în același timp nu pot fi dezavantajați nici cei aproximativ 150.000 de ucrainieni. Totuși, discuțiile au fost reluate în iulie - august, unde italienii susțineau că întreaga Bucovină trebuie dată României, dar alte state susțineau că unele părți trebuie date Ucrainei, iar altele Poloniei. Hotarul a fost stabilit la 10 august 1920, Bucovina delimitându-se între România, Polonia și Cehoslovacia de atunci. În 1924
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
trebuie redus la minimum. Nu ne permitem să facem experiențe stilistice văcăresciene sau dadaiste pe Sfânta Scriptură, mai ales în România, unde încă nu există o traducere științifică a Bibliei. Un asemenea experiment și-l pot permite francezii, englezii sau italienii, care au zeci de traduceri excelente, nu noi, care abia ne dezmeticim. Așadar imboldul lui Pannwitz mă lasă deocamdată nemișcat. Sigur, însăși traducerea noastră încearcă să redea ceva din pulsul inefabil și unic al Septuagintei grecești. Pe alocuri am preluat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la bară și câteva scheme. E super tare gagica: să vezi - Într-o seară am mers cu ea la club, doar ca să Învăț, și a făcut 300 de euro În doar 4 ore. A venit un tâmpit, un libidinos de italian, și știi cum sunt ăia, morți după p . L-a vrăjit, și i-a dat 300 de euro ca să meargă la hotel cu el, pentru o oră... și ăștia erau doar banii ei de buzunar... fără consumația clubului... nu Îmi
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
modei. Eu mai fusesem la casting-uri, am și câștigat, dar trebuia să mă mut la București sau să fac naveta, și mama nu a fost niciodată de acord cu dansul, cu moda...și m am dus la Întâlnire cu italienii, care de fapt și de drept nu aveau nici o legătură cu moda, era prostituție, adică ar fi vrut să mă ducă afară și mi am dat seama de asta și am spus, am jucat pe ce vroiau ei, mai bine
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a durut foarte tare când m-a dat afară din casă, mai aveam două săptămâni de stat și dădusem și o garanție, care aveam pretenția să Îmi fie Înapoiată. și după ce am luat bani, bineînțeles, ei au plecat, erau trei italieni, eu rămăsese să mă duc cu unul dintre ei În Italia. Eu mi-am dat seama din primul moment, că e ceva necurat. Adică cum? Să te Întâlnești de trei ori cu o fată și Îi dai deja, atâția bani
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
-mi trebuia mie, astfel că am făcut o alimentare ca la carte cu un combustibil care ar fi putut să-mi distrugă motorul. Când am realizat tâmpenia comisă, era deja prea târziu: rezervorul era plin ochi, iar proprietarul benzinăriei, un italian temperamental, îmi vorbea în tirade absolut ininteligibile, în care limba lui Goethe și cea a lui Dante se împleteau. Ce-i de făcut? Nevasta și copilul în mașina care nu mai trebuia pornită, prietenii noștri cu vreo 20 de kilometri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
limba lui Goethe și cea a lui Dante se împleteau. Ce-i de făcut? Nevasta și copilul în mașina care nu mai trebuia pornită, prietenii noștri cu vreo 20 de kilometri în față, telefonul din benzinărie pârâind și întrerupându-se, italianul zbierând, și, colac peste pupăză, o voce amabilă de la Intervenții explicându-mi că, nefiind membru al Automobil Clubul Român (?), trebuie să aștept până luni dimineața, când se deschide service-ul. Acest episod halucinant desfășurându-se sâmbătă seara, pe la orele 19
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
decât acolo. De ce trebuie să fim tot timpul comparați cu Grecia și nu cu Marea Britanie, de exemplu? — Și soluția nu e să ni se ia UE de pe cap ca să rămânem corupți și fericiți, ci să ducem UE și pe capul italienilor, nu? — Evident. De ce să mergem la cel mai jos stan dard și nu mai sus? — Sentimentul la Bruxelles, știți la fel de bine ca mine, pentru că am organizat acolo evenimente împreună, e mai pesimist decât ne așteptam. Mai ales la nivel politic
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
plin cu luptătorii rezistenței poloneze, dar zgomotul era același. Dați-vă jos pantalonii. Dați-vă jos pantalonii. Erau sute de povești ca aceasta. Tineri blonzi care se dădeau drept arieni, băieți de trei ani care se ascundeau la măicuțe catolice, italieni, francezi, greci și olandezi, toți dându-se drept cetățeni, bineînțeles, inferiori rasei superioare, dar nu evrei, până li se striga să își dea jos pantalonii. Dacă îi strigau asta fiului meu, ce le va spune? Că în America nu doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
un prieten care nu înșală niciodată.” Proverb francez 52. „O carte nu este justificată decât dacă ne învață ceva.” Proverb francez 53. „Cartea te face să trăiești.” Proverb francez 54. „E mai bună o carte instructivă decât una frumoasă.” Proverb italian 55. „Cărțile, ca și prietenii, trebuie să fie puține și bine alese.” Proverb italian 56. „A citi și a nu înțelege este asemănător cu a vâna și a nu prinde.” Proverb italian 57. „Cărțile sunt profesori muți.” Proverb latin 58
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
decât dacă ne învață ceva.” Proverb francez 53. „Cartea te face să trăiești.” Proverb francez 54. „E mai bună o carte instructivă decât una frumoasă.” Proverb italian 55. „Cărțile, ca și prietenii, trebuie să fie puține și bine alese.” Proverb italian 56. „A citi și a nu înțelege este asemănător cu a vâna și a nu prinde.” Proverb italian 57. „Cărțile sunt profesori muți.” Proverb latin 58. „Deschide cartea ca să înveți ce au gândit alții, închide cartea, ca să gândești tu însuți
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
sunt cei mai ideali prieteni ai noștri.” Mihail Sadoveanu 156. „Toți citim mai multe cărți decât ne trebuie. Biblioteca mare, pricepere mică!” George Călinescu 157. „Nu există hoț mai mare ca o carte rea; ea îți fură tot timpul.” Proverb italian 158. „Eu, grație structurii mele sufletești, am crezut întotdeauna că scriitorul trebuie să fie un luptător, un deschizător de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtrează durerile poporului prin sufletul lui și se
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
gândindu-mă că e țara cea mai apropiată de noi: origine comună, atitudini general umane asemănătoare, afinități cu duiumul. Din păcate, n-am reușit să găsesc prea multe lucruri utile pentru europenizarea rapidă a României. Nici spiritul de justiție al italienilor, nici serviciile publice, nici comportamentul la volan nu diferă de cel al românilor decât, eventual, pe partea negativă, ne-europeană. Și-atunci cum de Italia rămâne un reper al europenității, iar România e un fel de rudă săracă și prost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
politicieni italieni au preluat repede mesajul anti-imigrație. Ce-aș putea să spun? Presupun că sunt exasperați de afluxul de români flămânzi. Deși, deși... Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și mai târziu, în perioada interbelică, România a fost asaltată de italieni flămânzi, care își căutau de lucru aici, într-o țară - pe atunci - mai prosperă decât fostul mare imperiu. Unii dintre ei au și rămas și au format comunități stabile, din Dobrogea până în Oltenia și Ardeal. Unele mai există și azi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
colaborare cu Fundația „Tranzit“ din Ungaria, Centrul de Artă Contemporană de la Chișinău, Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iași, Centrul Cultural Francez și Centru Goethe din Iași, alte asocieri fiind foarte posibile până la momentul începerii evenimentului. La Carnavalul de la Veneția, italienii au văzut România cum ne-ar plăcea și nouă să fie Elena Vlădăreanu De când m-am întors de la Veneția, sunt întrebată de diverși cunoscuți cum a fost. Cei mai mulți știu că am prins acolo carnavalul. Cei mai mulți au văzut imagini la televizor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
la Veneția și-au făcut loc țiganii. Se simt lezați că organizatorii programului României la Veneția au întreținut conștienți o confuzie: aceea între români și romi, pe care i-au trimis ca ambasadori ai culturii române. Cum să aprecieze optim italienii cultura română, când ceea ce văd - adică Fanfara Șavale, Marius Mihalache și Shukar Collective - nu este tradițional românesc, ci tradițional rom? Pentru muzica noastră populară nu a fost loc în Piața San Marco, a fost pentru muzica țigănească. Ei bine, țin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
și Shukar Collective - nu este tradițional românesc, ci tradițional rom? Pentru muzica noastră populară nu a fost loc în Piața San Marco, a fost pentru muzica țigănească. Ei bine, țin să le spun celor atât de îngrijorați de cum au putut italienii să distingă cultura românească de cea romă că acestora puțin le-a păsat. Că, dacă chiar trebuie să vorbim în termeni de autentic și inautentic, atunci nimic nu a fost mai autentic la Veneția, printre măști și costume, printre false
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
apoi auzeai exploziile și brusc se Înălțau tufe de fum. Vag, auzeai mașinăriile - șenile de tancuri În depărtare. Auzeai sunete mărunte de război. Apoi, alte două mașini sosiră În trombă, alăturându-se grupului și niște cameramani săriră din ele. Erau italieni, paparazzi, a explicat careva, și aduseseră cu ei trei fete Îmbrăcate după ultima modă. Fetele puteau foarte bine să fi venit de pe Carnaby Street sau King’s Road cu pantofii lor cu barete, fustele mini și genele false. Erau Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
vechea generație, trebuie să mergem cu valul. Săltându-și chipiul ca să-și protejeze ochii, se uită lung după avionul care se mișca În trombă. Își dezvălui astfel nasul lung și lat de lombard. Avea Înfățișarea de pasăre de pradă tipică italienilor din nord. Pielea era netedă. Poate că fusese, așa cum insista Wallace, Emilio, micul șofer aprig al Mafiei. Dar acum se afla Într-o etapă a vieții când bărbatul cândva bine legat Începea să dea semne de fragilitate ca toți vârstnicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de taxare a memoriei pe termen scurt (prin înregistrareă pentru un produs finalizant, un web de care scriam mai sus. Ceva Duchamp amestecat cu mult conceptualism. Farnesina e mai mult decât o colecție, e ilustrarea unei politici culturale. Chiar dacă vizual italian pentru mulți ar însemna filmul italian, această colecție demonstrează un mod național de promovare a artei contemporane. Poate că selecția nu avantajează nici un artist, dar oferă imaginea diversității și evoluției estetice, pe care probabil o colecție similară românească nu ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
de expulzare. Vagabondaj, pericol pentru siguranța publică... știi, ca de obicei. Să-i trimită pe toți înapoi acasă. În drum spre ușă, comisarul Scarpetti aruncă totuși o privire spre bărbatul încercănat de pe scaun. Privirile celor doi se întâlniră o clipă. Italianul și-o coborî pe-a lui, apoi ieși. LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Disection Channel Ultimul trend în materie de televiziune este recursul la morbid. România televizuală s-a transformat, pe alocuri, într-o morgă electronică. Ziariști, presupuși investigatori și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
din burtă. Că, dacă stau să mă gândesc bine, pot și eu să prezic. Ceva de genul: George va primi acest articol joi dimineață și-l va citi cu ochii. După care, bucuros că nu am scris de rău despre italieni, îl va publica pe antepenultima pagină, jos. Ziarul mi-l va trimite tot pe adresa veche, unde noii proprietari îl vor arunca bombănind pe frigider, sperând să nu mai fie pentru mult timp poștașii mei personali. Apoi, la Dorohoi, doamna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
o ia cu el în Italia, în loc de servitor, pe Vulpia ăflorăreasa pe care scriitorul a luat-o de nevastă a doua zi după ce ea i-a salvat viața, apărându-l de soldații francezi care intraseră în casăț, ca să aibă și italienii în sfârșit ce vedea: o scroafă cu colier de perle“. Oricât de nesuferit ar fi fost Böttiger, pun pariu că v-ar fi plăcut să stați cu el de vorbă la o halbă mare de bere nemțească, pufnind a lehamite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
a sătenilor din Vrancea În dispozitivul de apărare În eventualitatea avansării unei părți a trupelor agresoare spre pasul Oituzului. Și, mai ales, cu cele ale apropierii, dinspre Buda spre Cluj, a doi călători străini. Alexandru Frassetti și Gianluca Fontanelli. Apărătorii italieni trimiseseră mesajul plecării celor doi imediat ce aceștia ieșiseră din Cetatea lagunei și Încălecaseră pe doi din cei cinci cai. La trecerea Alpilor, călătorii fuseseră Însoțiți, discret, de o escortă de douăzeci de luptători. O altă escortă Îi preluase de la Graz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]