8,051 matches
-
conducătoare ale partidului să adopte teoria sa despre "răgaz", Lenin hotărăște să oprească pentru moment tulburările, întreținute de Komintem și să prezinte puterilor europene o "fațadă" care să le liniștească în așa măsură încît să obțină din partea acestora recunoașterea "de jure" a statului sovietic. Această schimbare de strategie pe plan internațional este însoțită și de adoptare unei "Noi Politici Economice" (N.E.P.), care, alături de sectorul de stat, restabilește un sector privat, deschis concurenței și inițiativei individuale. Lenin, care face apel și la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Occidentul și să relanseze procesul revoluționar. Pînă atunci însă, "patria proletarilor" are nevoie de o lungă perioadă de pace, ceea ce înseamnă normalizarea relațiilor sale cu statele capitaliste. Din 1924, acest prim obiectiv este atins: toate marile puteri europene recunosc "de jure" statul născut din Revoluția din Octombrie. Se poate spune că Rusia Sovietică a devenit un element de stabilitate al sistemului internațional și că a trecut în tabăra apărătorilor statu-quo-ului din 1919-1920? Răspunsul este evident negativ. Mai întîi politica practicată de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
împreună cu El, zi și noapte, care am mâncat și am băut cu El; eu, care am fost martor pe Muntele Sfânt la arătarea gloriei Sale; eu, eu singur, m-am întors împotriva Lui în acea noapte a Pătimirii, m-am jurat că nu-L cunosc, că nu-L mai văzusem niciodată, L-am abandonat fără apărare în mâinile dușmanilor Săi... Timp de trei zile îngrozitoare am fost cufundat într-o mare de neliniște și de remușcări. Învățătorul care m-a iubit
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
înfăptuit. Unele reacții negative la actul Unirii, provenite din sfera unor țări europene, nu au putut împiedica la 28 octombrie 1920 prin Tratatul de la Paris, recunoașterea legitimității Unirii Basarabiei cu România, iar la 1 iulie 1933 și Statele Unite recunoșteau, de jure și de facto, dreptul României asupra Basarabiei. Cu toate că în anii 1929-1933, România a trecut printr-o recesiune economică, ca urmare a crizei economice mondiale, peste care s-a suprapus și o criză politică ce în final l-a adus pe
REFUGIUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA, BUCOVINA DE NORD ŞI ŢINUTUL HERŢA (EVOCARE ISTORICĂ). In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1660]
-
în cauzele atât știintifice, cât și disciplinare, în cuprinderea legii”. Universitatea urma să cuprindă patru facultăți: Drept, Filosofie, Teologie și Medicina. Înființarea celei din urmă nu a fost însă considerată a fi posibilă în acel moment, dar păstrarea ei de jure în statute a apărut necesară, atât pentru că ideea trebuia, atunci când va fi posibil, să fie materializată (Facultatea va începe să funcționeze din 1879), cât și pentru sublinierea caracterului cuprinzător a noului asezământ. De altfel, în Statut se prevedea că “se
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
poporului român de miniștrii întruniți în Consiliu și sub a lor responsabilitate. Art. 87. Domnul este major la vârsta de 18 ani împliniți. La suirea sa pe Tron, el va depune mai întâi, în sânul Adunărilor întrunite, urmă torul jurământ: „Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, d-a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului“. Art. 88. Domnul în viață fiind, poate numi o regență compusă de trei persoane care, după moartea Domnului, să exercite puterile domnești în timpul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Încercând să-i obțină sprijinul pentru revenirea ex-prințului în țară, Gr. Iunian îl pune la curent cu intenția lui Carol de a reveni în țară, ca regent, în locul lui C. Sărățeanu. Patriarhul răspunde: „Eu sunt tutorele Regelui Mihai. I-am jurat credință”, deci nu poate susține aceste planuri. Aceeași atitudine de fidelitate este confirmată de un alt canal. Anterior, patriarhul fusese contactat, în același scop, de O. Goga, căruia i-a răspuns: „Eu și regența - chiar dacă am convingerea că e necesar
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
confirmată de un alt canal. Anterior, patriarhul fusese contactat, în același scop, de O. Goga, căruia i-a răspuns: „Eu și regența - chiar dacă am convingerea că e necesar să vină - nu pot decât să rămân credincios regelui Mihai. I-am jurat credință”. Vineri, 6 iunie. După ce parcurge cu automobilul ruta Paris- Strasburg-Köln-München, Carol decolează cu un aeroplan Farman și aterizează, din lipsă de benzină, pe un câmp lângă satul Vadul Crișului. Apoi zboară până la baza militară Someșeni și, de aici, la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cererea lui, fără a produce zguduiri și „vărsări de sânge care puteau fi fatale țării”. Au căzut de acord că „Regența și el (ca patriarh - n.n.) nu putea participa la nici o acțiune de detronare a lui Mihai, căruia i-am jurat credință”. Șeful guvernului, I. Maniu se va situa pe aceeași poziție. Sâmbătă, 7 iunie. I. Maniu demisionează, nedorind să înfăptuiască Restaurația prin proclamarea lui Carol ca rege. Motivul invocat a fost jurământul de fidelitate pe care l-a depus Regelui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a decis și el să-și dea demisia din Regență. „Considerând că proiectul de lege ce mi s-a prezentat de noul guvern Mironescu pentru anularea actelor de la patru ian. 1926, ating situația regală a regelui Mihai, căruia i-am jurat credință, eu mă simt îndatorat prin aceasta a mă demite din demnitatea de membru al Înaltei Regențe”. Duminică, 8 iunie. Presa favorabilă prințului Carol îi pledează cauza: “Tatăl Regelui e în București. A usat de dreptul oricărui Român de a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
din teacă. A fost decapitat. A doua zi, trupul i-a fost găsit în apropierea locuinței sale. Fiii săi, Juro și Goro, i-au ridicat trupul cu mult respect și pioșenie, îngrijind de săvârșirea ceremonialului înmormântării. Cei doi fii au jurat să-l răzbune pe tatăl lor, căruia i-a fost pătată onoarea. Lașii au fost eliminați în luptă dreaptă dar, în cursul luptelor, cei doi frați au suferit multe răni grave. Pe un perete erau expuse săbiile fraților Soga. Privindu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pare că ducele știe prea bine cât de puțini prieteni și-a făcut astăzi. Cele două siluete ieșiră cu fereală din ascunzătoare. Încă nu-mi vine a crede ce-am auzit adineaori. și Încă din gura celui căruia i-am jurat credință și supunere. O palmă pentru toți nobilii! În ce fel de lume trăim? Drepturi pentru prostime... Drepturi pentru muieri... Să mori de râs! Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns. Dacă mor, nevasta mea poate să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
urechi... Domnul Giuseppe mi-a vorbit deschis. Are Încredere În mine, Îl cunoaște bine pe tatăl meu, cu care a făcut multe afaceri și de care Îl leagă o prietenie durabilă Încă din tinerețe. Ei bine, domnul Candiano mi-a jurat pe mântuirea sufle tului său că Veneția nu va avea liniște până ce nu-i va dis truge pe Salieri. Prea se amestecă În treburile orașelor lor. și Roma e nemulțumită, și Perugia, și Florența. Deci nu vor economisi nici bani
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
păziți de tâ nărul Friederich Barbarosa. Este un element deo sebit de valoros, inteligent și războinic, cu atât mai pericu los. și mai cu seamă, vă urăște ca nimeni altul. — știm, suspină Bertold. știm că Friederich ne urăște și a jurat pieirea Casei noastre. și mai sunt și alții... Dar, domnule Bodo, toate sunt În mâna Domnului și, dacă El va Îngădui, toate măsurile noastre de precauție nu ne vor ajuta cu nimic. — Mărite frate, interveni Conrad cu blândețe, Stăpânul nostru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Cei doi seniori se sfătuiră Îndelung Înainte de plecare. Mo nahul vorbi lung și aprins, dar cavalerul nu se lăsa ușor convins. De abia după ce goliră al treilea pocal, cedă, cu privirea Întunecată și ochii injectați. Simeon ar fi putut să jure că În discuția lor era vorba și despre el și fu convins că nu-l aștepta nimic bun. Un lucru doar Îl nedumerea. Cum de nu-l omorâseră pe loc și-și dădeau osteneala să-l ia cu ei? Ce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
făcut. Nu-i pot pretinde să-mi măture mie curtea. Treaba asta o fac eu cu ajutorul unor oameni de bine, cu care avem simpatii și dușmănii comune, oameni ca tine, fiul meu. Doar am mai vorbit despre asta. Ne-am jurat să ne sprijinim unul pe altul, ceea ce nu mi se pare deloc mulțumitor, ținând seama de nereușita de astăzi. — Da, cu totul și cu totul nemulțumitor, conveni cavalerul. Nu uitați Însă că ideea a fost a Sfinției Voastre. Deci nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
foarte grave. Spune-mi, cum a ajuns agrafa În mâinile tale? Ai găsit-o? Ți-a dat-o domnița Adelheid? Spune-ne adevărul... Simeon privi cu Îndoială. — Ai dreptate să nu te Încrezi În nimeni, reluă călu gă rul. Dar jur pe mântuirea sufletului meu - călugărul sărută crucea de lemn pe care-o purta pe piept - jur pe mântuirea sufletului meu, că noi toți cei de față Îi suntem devotați domniței Adelheid. și suntem Îngrijorați din pricina ei. Nu știm unde e
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aflu că-l cheamă Bodo, a fost și ca să mă apăr pe mine. Nimeni nu m-a Însărcinat să-l ajut, deși aș fi făcut orice, dacă mi-ar fi cerut-o domnița Adelheid. Ea e un Înger pe pământ. Jur pe sfântul lemn al Crucii pe care a fost pironit Domnul nostru Iisus Hristos că nu vă mint. Nu știu cine vrea s-o omoare pe domniță. Sfânta Fecioară m-a ajutat s-o scap o dată de la moarte, dar poate că tâlharii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-l urmări cu fereală. Când Îl văzu intrând pe poarta casei, umbra se Întoarse din drum și dispăru În Întunericul mohorât al iernii. Urs o chemă pe doică, porunci să Încingă focul și să aducă lapte cald. — Doică, spuse el, jură-mi că nu spui nimănui nimic. Jură pe mântuirea sufletului tău! Eliberă pruncul din toate valtrapurile În care era Înfășurat. Era un băiețel dolofan, Învelit În scutece scumpe de mătase. Alături, pe o bucățică de pergament, scria: „E botezat și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
intrând pe poarta casei, umbra se Întoarse din drum și dispăru În Întunericul mohorât al iernii. Urs o chemă pe doică, porunci să Încingă focul și să aducă lapte cald. — Doică, spuse el, jură-mi că nu spui nimănui nimic. Jură pe mântuirea sufletului tău! Eliberă pruncul din toate valtrapurile În care era Înfășurat. Era un băiețel dolofan, Învelit În scutece scumpe de mătase. Alături, pe o bucățică de pergament, scria: „E botezat și-l cheamă Bodo.“ Găsi și o punguță
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
desigur În pericol reputația acelei doamne. Un nobil cavaler care eliberează două prizoniere nefe ricite din mâinile răpitorilor și le redă familiilor lor merită numai cuvinte de laudă, domnule ministerial. Este tocmai ceea ce prevede codul cavalerilor, cel pe care ai jurat să-l respecți atunci când ai primit din mâna tatălui meu pintenii de argint. Nu-i așa? — Vai, domniță, trăim alte vremuri. Cinul cavaleresc nu mai e cel de odinioară. Idealurile și moravurile s-au schimbat. Astăzi contează banii și avuțiile
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
când suntem atât de aproape de biru ință? Vreți să stricați acum totul? Adalbrecht, ai acceptat s-o aducem pe fată aici, ești părtaș la răpirea ei, ești În rândul conspiratorilor. și vei veni la Molsheim, Împreună cu toți cei care-am jurat să-i distrugem pe tiranii din Breisgau. și tu, Eglord, mă dezamăgești! Am crezut că te-naripează ambiții mai mari. Ți ai făurit planuri Îndrăznețe, voiai să ajungi mai sus decât au visat strămoșii tăi vreodată! Unde e Eglord, cel
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
iubești nemăsurat. Pentru Bodo, pentru care speram o viață liniștită, un cămin fericit și o meserie care să-i placă. și, la urma urmelor, și pentru mine, care mi-aș fi dorit să rămân un pustnic fără nume, așa cum am jurat odinioară. N-a fost să fie. Deși Întristat peste măsură, Îmi voi călca jurământul de tăcere. Dumnezeu mi-e martor că o fac doar pentru Bodo și pentru a-i netezi drumul pe care și l-a ales. și nădăjduiesc
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Abia mișcându-și membrele Îndurerate, bătrânul castelan se Închină În fața stăpânului: — Mărite stăpâne, iartă-mă. N-am cunoscut gândurile mișelești ale trădătorilor. Mă rugaseră să-i adăpostesc pentru a putea face În fața Măriilor Voastre un nou jurământ de credință. Să jure că niciodată nu vor mai unelti, că s-au Înșelat și-și dau seama de greșelile lor. Stăpâne, nici prin gând nu-mi trecea că era o minciună nerușinată și că voiau să mă facă și pe mine părtașul fărădelegii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Înșelat și-și dau seama de greșelile lor. Stăpâne, nici prin gând nu-mi trecea că era o minciună nerușinată și că voiau să mă facă și pe mine părtașul fărădelegii lor. Până și sper jurul de popă s-a jurat pe Sfânta Cruce pe care o purta pe piept că va fi o Întâlnire de Împăcare și un nou Început... — știu, Neidhard, n-am crezut nici o clipă că ești trădător. Te cunoaștem de prea multă vreme ca să ne Îndoim de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]