5,376 matches
-
ROMÂNIA ESTE GRĂDINA MAICII DOMNULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 348. footnote> (Episcopul Melchisedec Ștefănescu) Pe timpul lui Ștefan cel Mare, trăia un cuvios, anume Iosif, care se nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul păgânilor, care stăpâneau acele locuri, a venit, împreună cu viețuitorii săi și
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
Pe timpul lui Ștefan cel Mare, trăia un cuvios, anume Iosif, care se nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul păgânilor, care stăpâneau acele locuri, a venit, împreună cu viețuitorii săi și și-au ales loc de pustnicie muții din preajma Mânăstirii Bistrița (Neamț). Acolo au trăit ei un timp îndelungat, după care, mai în urmă, s-au hotărât să se strămute în muntele Atonului, din Grecia. Coborându-se de vale de munții Bistriței, îndată i se arătă Prea Sfânta fecioară Maria
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
Tale (Grădina Maicii Domnului din muntele Aton. Atunci Prea Sfânta Fecioară le porunci: - Întoarceți-vă înapoi, căci și aicea este grădina mea. Și îndată s-a făcut nevăzută. Această vedere s-a făcut în apropiere de locul unde este acum Mânăstirea Bisericani și unde, ca amintire, s-a așezat într-un stejar bătrân, o icoană a Maicii Domnului. Sihastrii s-au întors apoi înapoi, urmându-și nevoințele lor schimnice ca și mai înainte și dând ca aducere aminte numele lor munților
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
MARIA SUTAȘULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 83. footnote> Maior Elefterescu Fiică, soră și femeie de ostaș, Maria, de la moartea bărbatului său, intră în oștire, unde tatăl său, bărbatul său și frații săi, muriră de mâna vrăjmașului Avea 20 de ani, când rămase văduvă
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe ca frunza și iarba. Ștefan, cu puținii lui oșteni, le aține calea... Dar cum să
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
RĂPIREA BUCOVINEI ȘI CHIPUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 349. footnote> (M.Eminescu, Scrieri politice și literare, vol.I, f.210) La Putna, un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii, în care stătea odată aninat portretul adevărat al lui Ștefan-Vodă. După acest portret (original
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
din zilele anului 1777 (când ni s-a răpit Bucovina) la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a început să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării treziți din somn se uitară în ograda mânăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului, ce creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de-o lumină strașnică și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii..., în acea clipă clopotul tăcu și în biserică
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
AISTA-I TATĂL NOSTRU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 346. footnote> (Apare în Curierul de Iași, an X, Nr.40 din 15 aprilie 1877. Se poate să fie scris de redactorul Mihai Eminescu. Prezența lui este confirmată iar stilul îi este propriu marelui poet). Era în
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
X, Nr.40 din 15 aprilie 1877. Se poate să fie scris de redactorul Mihai Eminescu. Prezența lui este confirmată iar stilul îi este propriu marelui poet). Era în decembrie 1855, când, după orânduirea ministerului din Viena se dezgropară, la Mânăstirea Putna moaștele lui Ștefan-Vodă și ale întregii sale familii, care odihnesc în acea biserică. La dezgroparea moaștelor fusese trimis Teoctist Blajevici, în calitate de comisar duhovnicesc pe lângă alți trei - unul politic, altul sanitar și al treilea tehnic. Încă se descoperise mormintele lui
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
lui Ștefan cel mare, săpat frumos și bine în marmură sură. Șase picioare sub fața pământului, lovi întâiași dată hârlețul în lespedea de granit lustruit a lui Ștefan-Vodă-cel-Mare și Sfânt! Patru călugări și patru mireni coborâră în sunetul tuturor clopotelor mânăstirii - dar în tăcerea a toată suflarea omenească - în mormânt, răsturnând greaua și marea lespede de pe el - iar sub ea se zăriră, după trei sute de ani... în adâncime de doi stânjeni, îmbrăcat într- un pieptar lung, tunica de fir de aur
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
AVRAM HUIBAN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 276. footnote> (După cele auzite de d. C. Solomon, învățător din comuna Avrămești, ținutul Tutova) În vremea războiului de la Racova, un ostaș de-al lui Ștefan cel Mare - - a fost trimis după nuiele de corn, ca să facă
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
POVESTEA FLORII SOARELUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 331. footnote> (După Trib. „Albina”, an V, f. 1094) Ștefan-Vodă avea o fată mută, dar frumoasă de nu i-ai fi găsit pereche pe pământul acesta. Domnului nu-i mergea mâncarea la inimă și odihna în oase
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
RĂZBOIUL DE LA PODUL ÎNALT de S.T.Kirileanu <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 75-78. footnote> Își puseseră în gând, turcii, ca să răpuie pe Ștefan cel Mare și pe urmă să robească și țara Moldovei. S-au înarmat turcii, și-au pornit la război cu oaste câtă frunză și iarbă, că
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
FRÂNCU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 298. footnote> (Ioan O. Zugravu, rev. „Albina”, an XIII, f.577) După bătălia de la Podul Înalt (Racova), cea atât de mult vestită a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, el răsplăti, ca după obiceiul lui vechi, vitejia
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
ȘTEFAN CEL MARE ȘI HATMANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 184. footnote> (După Neculai Trofin, care a auzit-o de la Vasile Morariu din satul Glodeni, com. Parpanița, ținutul Vasluiului) Se zvonise în țară că vin ungurii, să ne prade și să jecmănească biata țară. Și vorba ceea
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
ȘOLCAN ȚIGANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
octombrie găzduit de Casa Memorială Paul Constantinescu și cel de la Dorohoi, din 5 octombrie, de la Muzeul Memorial George Enescu, ultimul sfârșind această ediție. Prezentarea programului a fost realizată de lector.univ.dr Sanda Maistorovici. Printre vizitele de la muzee, case memoriale, mânăstiri și cetăți din drumul acestui turneu invitații noștri au reușit să îmbine plăcutul cu utilul și au stârnit atât curiozitatea localnicilor și a melomanilor din micile orașe, cât și atenția muzicologilor și a criticilor. După succesul pe care l-au
Festivalul interna?ional "Popasuri enesciene" () [Corola-other/Journalistic/83601_a_84926]
-
CU CE-I BUNĂ MĂMĂLIGA? <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 333. footnote> (D. Dan, Șezătoarea, vol. VIII, f.68) Ștefan-Vodă a plecat într-o bună dimineață voios, împreună cu o mulțime de boieri și căpitani, să caute un loc potrivit pentru o sfântă mănăstire. Și avea pricină Domnul
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
în coliba lui pe Ștefan-Vodă, ceea ce uimi mult pe român. După ce se sculă, Vodă, mulțumi românului pentru buna primire, cu o mână de bani și, încălecând, plecă cu curtenii și căpitanii cu toți spre Mănăstirea Putna. Aici îi primi starețul mânăstirii, și-i făcu o masă aleasă. Pe timpul ospățului, când vinul făcea ocol împrejurul mesei și toți mesenii se făcură mult vorbăreți, întrebă Vodă pe curteni: dacă au mâncat ei mămăligă. Curtenii se cam mirară de această întrebare domnească, dar tot
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
ȘTEFAN-VODĂ ȘI TOLPA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 340. footnote> (După S. Fl. Marian, Tradiții populare românești din Bucovina, f.138) Se zice că în vremea lui Ștefan-Vodă era, pe lângă curtea domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
bărbat nu prea înalt, blond, cu o privire pătrunzătoare și o voință puternică - a fost un războinic viteaz și hotărât, un priceput conducător de oști, dar și un om credincios, cu frica lui Dumnezeu, care a zidit multe biserici și mânăstiri pe tot cuprinsul Moldovei și a rămas în amintirea românilor ca “Ștefan cel Mare și Sfânt”. Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504, a fost, fără îndoială, una dintre cele mai mari personalități din istoria românilor. El
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
mai târziu “Dumbrava Roșie”. În cele din urmă, Ștefan a acceptat, spre sfârșitul domniei sale, să plătească un tribut turcilor, în schimbul păcii. Marele și gloriosul domn s-a stins din viață la 2 iulie 1504 și a fost înmormântat la mânăstirea Putna, pe care chiar el o zidise. De-a lungul întregii sale domnii, Ștefan a fost un protector al credinței creștine, un neobosit ctitor de mânăstiri - nu mai puțin de 44 de lăcașuri de închinăciune fiind ridicate din porunca sa
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
s-a stins din viață la 2 iulie 1504 și a fost înmormântat la mânăstirea Putna, pe care chiar el o zidise. De-a lungul întregii sale domnii, Ștefan a fost un protector al credinței creștine, un neobosit ctitor de mânăstiri - nu mai puțin de 44 de lăcașuri de închinăciune fiind ridicate din porunca sa. Printre cele mai cunoscute și mai frumoase se numără mânăstirile Putna, Voroneț (cu fresce exterioare minunate, unice în Europa), Tazlău și altele. A construit, de asemenea
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
lungul întregii sale domnii, Ștefan a fost un protector al credinței creștine, un neobosit ctitor de mânăstiri - nu mai puțin de 44 de lăcașuri de închinăciune fiind ridicate din porunca sa. Printre cele mai cunoscute și mai frumoase se numără mânăstirile Putna, Voroneț (cu fresce exterioare minunate, unice în Europa), Tazlău și altele. A construit, de asemenea, biserici la Piatra Neamț, Borzești, Huși, Iași și în alte orașe sau târguri ale Moldovei. Ștefan a fost un om credincios, un bun fiu duhovnicesc
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
voia lui Dumnezeu, fură biruiți creștinii de către păgâni si au căzut acolo o mare mulțime din ostașii moldoveni.” În timpul său a luat naștere stilul “moldovenesc” în construcția bisericilor, s-au scris primele letopisețe (cronici) și s-au făcut daruri către mânăstiri din afara țării. Se spune ca Ștefan purta întotdeauna asupra sa un triptic, adică o icoană triplă, reprezentând pe Mântuitorul Hristos, pe Maica Domnului și pe Sfântul Ioan Botezătorul. Unul dintre marii săi duhovnici a fost Daniil Sihastrul, căruia i-a
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]