5,756 matches
-
cale de rezolvare" (p. 124). Ea se exprimă prin dorința profundă de a-i face rău cuiva, de a-i distruge fericirea sau ceva ce îi este drag (Goleman, 2005). Fără a fi exprimată neapărat sub forma unei izbucniri da mânie, ura declanșează ostilitatea individului. Acest sentiment poate varia "de la frustrare și dezamăgire până la o aversiune și un dezgust febril și intolerabil" (Wilks, 2003, p. 201). Ura ne face să ne simțim în același timp și bine și rău. Bine, pentru că
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
putem urî "decât pe cei de care sunem dependenți într-o oarecare măsură", scrie F. Wilks (2003, p. 204). Ura este într-o strânsă legătură cu resentimentul (însă și cu disprețul sau cu ostilitatea); ea mai implică, totodată, dezgustul și mânia. Ca și resentimentul, ura durează foarte mult; ca și resentimentul poate fi inconștientă, se poate inflama până când poate ajunge să ne ocupe tot timpul gândurile (Goleman, 2005). Dar ura diferă de resentiment într-o privință importantă: "deși este concentrată asupra
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceilalți se înșală, eu am dreptate; • ei sunt proști, eu sunt deștept; • oamenii amabili sunt niște proști (trebuie profitat de amabilitatea oamenilor; nu eu le cer să fie amabili). În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, mânie, turbare, ură, nemulțumire, revoltă, atotputernicie. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • aer superior, pretențios, agresiv, scandalagiu, coleric, arogant; • impulsiv, umor răutăcios, persiflant, malițios, disprețuitor, umor caustic, batjocoritor, revoltă neadaptată (venită din vanitate). Pe scurt, atacul. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • voce
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Trei. Nørretranders, T. (2008), Omul generos, București, Editura Publica. Oglev, I., Russev, Vl. (2005), Securitatea psihologică, București, Editura Ideea Europeană. Osho (2006), Compasiunea. Suprema înflorire a iubirii, București, Pro Editură și Tipografie. Osho (2003), Emoțiile. Cum ne putem elibera de mânie, gelozie și teamă, Brașov, Editura Mix. Păun, E. (1999), Școala o abordare sociopedagogică, Iași, Editura Polirom. Pânișoară, G., Pânișoară, I.O. (2005), Managementul resurselor umane, ediția a II-a, Iași, Editura Polirom. Pink, D. (2011), Drive. Ce anume ne motivează
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Oamenii cu adevărat amabili "caută activ un mod de a face ca viața altuia să se desfășoare mai lin. Ei trăiesc o mare încântare atunci când alții se simt bineveniți. Sunt suficient de inteligenți pentru a recunoaște că un conflict, precum și mânia care derivă din acesta, reprezintă o componentă inevitabilă a vieții, dar doresc să îl trateze în maniera cea mai puțin ofensatoare." Ei manifestă "o dorință autentică de a păstra o prezență optimistă în viețile celor dimprejurul lor" (ibidem). 35 Pentru
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Persoanele care suferă de acest tip de fobie se tem ca alții să nu observe problema lor și o disimulează în spatele unor raționamente mai mult sau mai puțin credibile (Filiozat, 2006b, p. 101). 38 Cum vom vedea în continuare, teama, mânia, gelozia, ura sunt forme de energie. Toate, fără nicio excepție, ne irosesc și ne înveninează viața în mod inutil (Osho, 2003). 39 Vorbind despre furie, Osho (2003) distinge între mânia adevărată și mânia falsă. Mânia autentică este precum mânia celor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2006b, p. 101). 38 Cum vom vedea în continuare, teama, mânia, gelozia, ura sunt forme de energie. Toate, fără nicio excepție, ne irosesc și ne înveninează viața în mod inutil (Osho, 2003). 39 Vorbind despre furie, Osho (2003) distinge între mânia adevărată și mânia falsă. Mânia autentică este precum mânia celor mici. Ei se înfurie cu întreaga lor ființă, însă, numai după câteva minute, sau chiar secunde, ei sunt din nou fericiți: alergând, dansând, râzând, jucându-se. Potrivit înțeleptului indian, "mânia
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
38 Cum vom vedea în continuare, teama, mânia, gelozia, ura sunt forme de energie. Toate, fără nicio excepție, ne irosesc și ne înveninează viața în mod inutil (Osho, 2003). 39 Vorbind despre furie, Osho (2003) distinge între mânia adevărată și mânia falsă. Mânia autentică este precum mânia celor mici. Ei se înfurie cu întreaga lor ființă, însă, numai după câteva minute, sau chiar secunde, ei sunt din nou fericiți: alergând, dansând, râzând, jucându-se. Potrivit înțeleptului indian, "mânia nu reprezintă un
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vom vedea în continuare, teama, mânia, gelozia, ura sunt forme de energie. Toate, fără nicio excepție, ne irosesc și ne înveninează viața în mod inutil (Osho, 2003). 39 Vorbind despre furie, Osho (2003) distinge între mânia adevărată și mânia falsă. Mânia autentică este precum mânia celor mici. Ei se înfurie cu întreaga lor ființă, însă, numai după câteva minute, sau chiar secunde, ei sunt din nou fericiți: alergând, dansând, râzând, jucându-se. Potrivit înțeleptului indian, "mânia nu reprezintă un fenomen de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
teama, mânia, gelozia, ura sunt forme de energie. Toate, fără nicio excepție, ne irosesc și ne înveninează viața în mod inutil (Osho, 2003). 39 Vorbind despre furie, Osho (2003) distinge între mânia adevărată și mânia falsă. Mânia autentică este precum mânia celor mici. Ei se înfurie cu întreaga lor ființă, însă, numai după câteva minute, sau chiar secunde, ei sunt din nou fericiți: alergând, dansând, râzând, jucându-se. Potrivit înțeleptului indian, "mânia nu reprezintă un fenomen de durată. Însăși natura ei
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mânia adevărată și mânia falsă. Mânia autentică este precum mânia celor mici. Ei se înfurie cu întreaga lor ființă, însă, numai după câteva minute, sau chiar secunde, ei sunt din nou fericiți: alergând, dansând, râzând, jucându-se. Potrivit înțeleptului indian, "mânia nu reprezintă un fenomen de durată. Însăși natura ei o face să nu dureze prea mult. Dacă este reală, mânia nu poate dura mai mult de câteva minute, iar atâta vreme cât este în această stare autentică, ea nu poate răni pe
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
numai după câteva minute, sau chiar secunde, ei sunt din nou fericiți: alergând, dansând, râzând, jucându-se. Potrivit înțeleptului indian, "mânia nu reprezintă un fenomen de durată. Însăși natura ei o face să nu dureze prea mult. Dacă este reală, mânia nu poate dura mai mult de câteva minute, iar atâta vreme cât este în această stare autentică, ea nu poate răni pe nimeni". Nimic din ceea ce este real și spontan, plecat dintr-o trăire și frământare sincere nu poate răni pe altcineva
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de câteva minute, iar atâta vreme cât este în această stare autentică, ea nu poate răni pe nimeni". Nimic din ceea ce este real și spontan, plecat dintr-o trăire și frământare sincere nu poate răni pe altcineva (2003, p. 36). Pare că mânia falsă persistă, jignește, manipulează, se transformă în act de putere, caută să distrugă. Când cineva se mânie spontan, "valul de energie va trece în mod natural în câteva momente, după care el se va relaxa, căzând în extrema opusă. El
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
36). 40 "O furie sănătoasă scrie I. Filliozat (2006b) nu presupune să-i judecăm pe alții. Ea se exprimă pornind de la noi, folosind mai degrabă pronumele "eu" în locul acuzației "tu ești..."". 41 Oricât ar părea de surprinzător, la prima vedere, mânia nu are numai funcții destructive, tensionale, conflictuale, ci și unele funcții pozitive. Fără a se înțelege că pledăm pentru contexte caracterizate prin mânie și pentru multiplicarea acestora, menționăm câteva dintre acestea (Carter, 2007): • adoptarea unei atitudini ferme în sprijinul unor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai degrabă pronumele "eu" în locul acuzației "tu ești..."". 41 Oricât ar părea de surprinzător, la prima vedere, mânia nu are numai funcții destructive, tensionale, conflictuale, ci și unele funcții pozitive. Fără a se înțelege că pledăm pentru contexte caracterizate prin mânie și pentru multiplicarea acestora, menționăm câteva dintre acestea (Carter, 2007): • adoptarea unei atitudini ferme în sprijinul unor convingeri juste; • exprimarea îngrijorării cu privire la opțiunile greșite ale altora; • specificarea limitelor și a granițelor personale; • formarea respectului de sine; • păstrarea consecventă a convingerilor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
furiei: se referă la acel comportament care ignoră necesitatea de a trata în mod deschis circumstanțele tensionate, frustrante, datorită presupunerii că "sinceritatea se va dovedi fie infructuoasă, fie incomodă" (p. 28). Când înăbușim mânia nu facem decât să amânăm inevitabilul; mânia reprimată se întoarce sub formă de depresie, de anxietate sau de atac de panică. "Oamenii care își reprimă mînia precizează psihoterapeutul nord-american se confruntă frecvent cu sentimente de inutilitate, de deziluzie și de revoltă. Prin lipsa unei abordări deschise și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
presupunerii că "sinceritatea se va dovedi fie infructuoasă, fie incomodă" (p. 28). Când înăbușim mânia nu facem decât să amânăm inevitabilul; mânia reprimată se întoarce sub formă de depresie, de anxietate sau de atac de panică. "Oamenii care își reprimă mînia precizează psihoterapeutul nord-american se confruntă frecvent cu sentimente de inutilitate, de deziluzie și de revoltă. Prin lipsa unei abordări deschise și constructive, ei se bazează pe gândul pesimist că lumea este un loc neprietenos, care este complet nepăsător față de nevoia
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sentimente de inutilitate, de deziluzie și de revoltă. Prin lipsa unei abordări deschise și constructive, ei se bazează pe gândul pesimist că lumea este un loc neprietenos, care este complet nepăsător față de nevoia lor de a fi prețuiți" (p. 30). Mânia deschis agresivă: se referă la acea manieră de manifestare a mâniei care îi privează pe ceilalți de (sau le afectează celorlalți) demnitatea personală. "Oamenii furioși agresivi sunt atât de absorbiți de autoconservare, încât nu pot sau nu vor să ia
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
abordări deschise și constructive, ei se bazează pe gândul pesimist că lumea este un loc neprietenos, care este complet nepăsător față de nevoia lor de a fi prețuiți" (p. 30). Mânia deschis agresivă: se referă la acea manieră de manifestare a mâniei care îi privează pe ceilalți de (sau le afectează celorlalți) demnitatea personală. "Oamenii furioși agresivi sunt atât de absorbiți de autoconservare, încât nu pot sau nu vor să ia în considerare nevoile celorlalte persoane implicate", menționează L. Carter (2007, p.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celorlalți) demnitatea personală. "Oamenii furioși agresivi sunt atât de absorbiți de autoconservare, încât nu pot sau nu vor să ia în considerare nevoile celorlalte persoane implicate", menționează L. Carter (2007, p. 31). Când oamenii folosesc această formă de exprimare a mâniei, ei dovedesc "un pesimism profund în ceea ce privește posibilitatea de a fi acceptați dacă interacționează cu respect și obiectivitate. Zădărnicia reprezintă o caracteristică definitorie a personalității lor" (idem, p. 33). Mânia pasiv agresivă: se referă la acel comportament care consideră că exprimarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2007, p. 31). Când oamenii folosesc această formă de exprimare a mâniei, ei dovedesc "un pesimism profund în ceea ce privește posibilitatea de a fi acceptați dacă interacționează cu respect și obiectivitate. Zădărnicia reprezintă o caracteristică definitorie a personalității lor" (idem, p. 33). Mânia pasiv agresivă: se referă la acel comportament care consideră că exprimarea deschisă a mâniei nu rezolvă, ba dimpotrivă creează mai multe probleme. Oamenii pasiv agresivi "doresc să-și conserve valoarea, necesitățile și convingerile personale, dar o fac cu o aversiune
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un pesimism profund în ceea ce privește posibilitatea de a fi acceptați dacă interacționează cu respect și obiectivitate. Zădărnicia reprezintă o caracteristică definitorie a personalității lor" (idem, p. 33). Mânia pasiv agresivă: se referă la acel comportament care consideră că exprimarea deschisă a mâniei nu rezolvă, ba dimpotrivă creează mai multe probleme. Oamenii pasiv agresivi "doresc să-și conserve valoarea, necesitățile și convingerile personale, dar o fac cu o aversiune tăcută față de celelalte persoane implicate". Ei aleg "să-i ridiculizeze pe ceilalți prin metode
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dar o fac cu o aversiune tăcută față de celelalte persoane implicate". Ei aleg "să-i ridiculizeze pe ceilalți prin metode ascunse și printr-o comportare care le asigură o expunere minimă. Ei cred că, dacă nu-și dezvăluie complet natura mâniei lor, nu pot fi controlați sau supuși cu ușurință de alții" (idem, p. 36). Această categorie de oameni consideră că forma lor pasivă de comunicare a nemulțumirii le permite autoconservarea, fără a fi obligați să se expună din punct de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
consideră că forma lor pasivă de comunicare a nemulțumirii le permite autoconservarea, fără a fi obligați să se expună din punct de vedere emoțional. 43 Fr. Lelord și Ch. André (2003) consideră că există două modalități defectuoase de a controla mânia: Explozia: este cazul acceselor de furie pe care le regretăm, care provoacă certuri inutile, lăsând în urmă o ranchiune persistentă; resentimente, răni sufletești; eventual, consecințe nefaste pe termen lung în ceea ce privește relațiile noastre cu ceilalți; Inhibiția: sunt momentele când "înăbușim" complet
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Explozia: este cazul acceselor de furie pe care le regretăm, care provoacă certuri inutile, lăsând în urmă o ranchiune persistentă; resentimente, răni sufletești; eventual, consecințe nefaste pe termen lung în ceea ce privește relațiile noastre cu ceilalți; Inhibiția: sunt momentele când "înăbușim" complet mânia, disimulând-o față de ceilalți, uneori, chiar față de noi înșine. De altfel, tot acumulând mânie nemanifestată ("inhibată"), putem ajunge la un moment dat să explodăm în cele mai nepotrivite situații. Încătușată, mult timp, de insecuritate, de egoism fragil, rușine sau neîncredere
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]