5,654 matches
-
sale și a costului redus, testul de efort standard la covorul rulant rămâne cel mai rezonabil test aplicabil la subiecții cu electrocardiogramă de repaus normală. La pacienții cu risc prognostic intermediar la acest test, metodele imagistice de evaluare a perfuziei miocardice par să fie indicate în cuantificarea, mai departe, a riscului. Dacă aceste metode vor arăta imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic (23). 12.3.4.2. Alți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
subiecții cu electrocardiogramă de repaus normală. La pacienții cu risc prognostic intermediar la acest test, metodele imagistice de evaluare a perfuziei miocardice par să fie indicate în cuantificarea, mai departe, a riscului. Dacă aceste metode vor arăta imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic (23). 12.3.4.2. Alți parametri cu rol prognostic în testarea de efort la vârstnici Răspunsul cronotrop, revenirea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
a arătat un risc mai mare de mortalitate la pacienții care prezintă anomalii ale ratei de revenire a ritmului cardiac post efort. S-a constatat un avantaj din punctul de vedere al mortalității pentru pacienții tratați prin proceduri de revascularizare miocardică (mortalitate 7,5% versus 10,4% la cei tratați conservator). În plus, studiul a arătat că subiecții cu anomalii ale ratei de revenire a ritmului cardiac prezintă un risc crescut și pentru angina pectorală recurentă, aritmii, infarct miocardic acut (26
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
de revascularizare miocardică (mortalitate 7,5% versus 10,4% la cei tratați conservator). În plus, studiul a arătat că subiecții cu anomalii ale ratei de revenire a ritmului cardiac prezintă un risc crescut și pentru angina pectorală recurentă, aritmii, infarct miocardic acut (26). Messinger-Rapport și colaboratorii săi au urmărit prospectiv pe o perioadă de 3,7 ani 7.354 de subiecți cu vârsta peste 65 de ani. Grupul nu a inclus pacienți cu insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, boală valvulară sau cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
insuficiență cardiacă congestivă sau de utilizare a tratamentului cu digoxin, subdenivelarea segmentului ST indusă de exercițiul fizic, modi - ficarea presiunii arteriale sistolice în cadrul testului și capacitatea de efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține testul de efort după infarctul miocardic conferă un prognostic nefavorabil, marcat de mortalitate crescută. Astfel, într-un studiu la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
de exercițiul fizic, modi - ficarea presiunii arteriale sistolice în cadrul testului și capacitatea de efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține testul de efort după infarctul miocardic conferă un prognostic nefavorabil, marcat de mortalitate crescută. Astfel, într-un studiu la supraviețuitorii postinfarct miocardic cu vârsta peste 64 de ani s -a decelat o mortalitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține testul de efort după infarctul miocardic conferă un prognostic nefavorabil, marcat de mortalitate crescută. Astfel, într-un studiu la supraviețuitorii postinfarct miocardic cu vârsta peste 64 de ani s -a decelat o mortalitate la un an de 37% la subiecții fără eligibilitate pentru testul de efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține testul de efort după infarctul miocardic conferă un prognostic nefavorabil, marcat de mortalitate crescută. Astfel, într-un studiu la supraviețuitorii postinfarct miocardic cu vârsta peste 64 de ani s -a decelat o mortalitate la un an de 37% la subiecții fără eligibilitate pentru testul de efort, față de doar 4% la cei la care testul de efort a fost eligibil (30) . La subiecții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
decelat o mortalitate la un an de 37% la subiecții fără eligibilitate pentru testul de efort, față de doar 4% la cei la care testul de efort a fost eligibil (30) . La subiecții vârstnici capabili să desfășoare testul de efort postinfarct miocardic, cel mai bun predictor al mortalității la un an s a dovedit a fi amplitudinea variației TA sistolice în timpul exercițiului fizic. Studiul care a evidențiat acest factor cu valoare prognostică a arătat o mortalitate de 15% la subiecții cu o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
variație a TA sub 30 mmHg față de mortalitatea de doar 1,8% la subiecții cu o variație a TA sistolice de peste 30 mmHg la testarea de efort (31). Studiul efectuat de Ciaroni și colaboratorii săi a confirmat valoarea predictivă postinfarct miocardic a variației TA la testarea de efort, oferind în plus și alți factori predictivi pentru mortalitatea de cauză cardiacă, evaluați la testarea de efort: un dublu produs mai mic de 12.500 mmHg × bătăi/minut, o încărcare maximă la efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
la testul de efort (2,72 față de 2,8) (35). Un alt studiu realizat pe un grup de pacienți vârstnici cu vârsta medie de 73 ± 5 ani și ateroscleroză coronariană confirmată prin cateterism, clinic stabili, dar care au dezvoltat ischemie miocardică pe parcursul testului de efort, a realizat o urmărire a acestora pe o perioadă medie de 48 luni, cu evaluare la fiecare 6 luni, din punctul de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare (moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală instabilă, intervenții de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
dar care au dezvoltat ischemie miocardică pe parcursul testului de efort, a realizat o urmărire a acestora pe o perioadă medie de 48 luni, cu evaluare la fiecare 6 luni, din punctul de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare (moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală instabilă, intervenții de revascularizare miocardică). Deși nu s au evidențiat diferențe din punct de vedere clinic sau angiografic între pacienții cu și fără evenimente cardiovasculare, analiza multivariată a demonstrat că prezența durerii anginoase pe parcursul testului de efort, precum și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
testului de efort, a realizat o urmărire a acestora pe o perioadă medie de 48 luni, cu evaluare la fiecare 6 luni, din punctul de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare (moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală instabilă, intervenții de revascularizare miocardică). Deși nu s au evidențiat diferențe din punct de vedere clinic sau angiografic între pacienții cu și fără evenimente cardiovasculare, analiza multivariată a demonstrat că prezența durerii anginoase pe parcursul testului de efort, precum și valoarea frecvenței cardiace la apariția ischemiei reprezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
parazitoze intestinale, ulcer duodenal) Durerea abdominală este un simptom nespecific extrem de frecvent în bolile digestive. Poate fi cauzată de orice organ digestiv sau glandă anexă, peritoneu, afectare vasculară (ischemie mezenterică) sau poate avea cauză extraabdominală: toracică (pleurezie bazală, pericardită, infarct miocardic acut postero-inferior), genito-urinară (colică renală, infecții urinare, pielonefrite acute, metroanexite, chist ovarian torsionat, sarcină extrauterină), de perete abdominal, iradiată de la afecțiuni ale coloanei vertebrale, sau este consecința unei afecțiuni metabolice (uremie, porfirie, cetoacidoză diabetică, intoxicație cu plumb etc). Durerea abdominală
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
colestază. Complicațiile infecțioase se însoțesc de sindrom biologic de inflamație. Diagnostic diferențial Se impune dacă sunt prezente: 1. colica biliară - se face cu criza ulceroasă, pancreatita acută, colica renală dreaptă, apendicita acută, pleurezie sau pneumonie bazală dreaptă, angina pectorală, infarct miocardic acut postero-inferior 2. icterul - se face cu alte cauze de icter obstructiv ca neoplasmul de cap de pancreas sau de căi biliare, ampulomul vaterian sau cu icterul hemolitic. Evoluție, complicații LB are evoluție adeseori imprevizibilă, poate rămâne asimptomatică toată viața
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
II. La rândul său Ag II stimulează secreția de aldosteron și catecolamine, retenția de Na+, menține RFG prin acțiune asupra presiunii arteriolare. Eritropoietina este un hormon esențial pentru eritropoieză, dar are și rol de limitare a leziunilor de ischemie-reperfuzie renală, miocardică, cerebrală. Rinichiul ajută și la transformarea vitaminei D în metaboliți activi asupra absorbției intestinale de calciu. NEFROPATII GLOMERULARE DATE GENERALE Definiție Nefropatiile glomerulare (NG) sunt afecțiuni renale de etiologie variată, caracterizate prin leziuni cu localizare exclusivă sau predominantă la nivelul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ca pericardită, miocardită, endocardită. Particulară este afectarea endocardului - endocardita verucoasă Libman-Sacks cu localizare predominantă la nivelul valvelor mitrală și aortică. Pe leziunea inițială se poate suprapune o infecție bacteriană, îmbrăcând tabloul clasic de endocardită infecțioasă. Afectarea coronariană poate determina infarct miocardic acut, este favorizată de boală și de ATS accelerată indusă de corticoterapie. Trombozele arteriale și venoase sunt relativ frecvente. Afectarea arterelor cerebrale predomină, iar tromboflebita superficială recurentă poate marca debutul bolii. Manifestările respiratorii constau în pleurezie uni- sau bilaterală ca
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
insulinoterapie definitivă: - DZ tip 2 la care medicația noninsulinică (în asociere și la doze maxime tolerate) nu induce controlul glicemic propus - prezența complicațiilor cronice evolutive - asocierea insuficienței hepatice asocierea insuficienței renale. 2. insulinoterapie temporară: - afecțiuni acute medicale sau chirurgicale: infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, infecții cu diferite localizări, tuberculoza, pancreatita acută etc - intervenții chirurgicale (pre-, intrași postoperator) - sarcina - starea hiperglicemică hiperosmolară. De reținut este faptul că insulina regular este singurul tip de insulină care poate fi utilizat intravenos și este
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
medicale cât și chirurgicale. Cele medicale, pot fi împărțite în organice și metabolice, specifice pacientului diabetic: 1. complicații chirurgicale: - nespecifice: apendicita acută, ocluzie intestinală, ulcer hemoragic etc - specifice: gangrena diabetică, hemoragia vitreană, cataracta diabetică etc 2. complicații medicale: - organice: infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, pneumopatii acute etc - metabolice acute și cronice 3. situații speciale: diabetul și sarcina, chirurgia la pacientul diabetic Complicațiile metabolice, specifice pacientului diabetic, pot fi clasificate astfel. - acute:stările hiperglicemice: cetoacidozică, hiperosmolară - hipoglicemia - cronice neuropatia - microangiopatia (retinopatia
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este de la cetoză incipientă la cetoacidoză cu comă. Cetoacidoza diabetică poate surveni la un diabetic anterior necunoscut (cetoacidoză inaugurală) sau poate surveni la un diabetic cunoscut, datorită unei cauze declanșante ce poate fi reprezentată de: - afecțiune intercurentă: viroze, pneumopatii, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, gangrenă diabetică, pancreatită acută etc - întreruperea insulinoterapiei (accidental, în condițiile imposibilității alimentării) - cauze diverse: sarcina. Cele două faze, de cetoză și cetoacidoză, se succed mai mult sau mai puțin rapid. În faza de cetoză sunt prezente
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
hipercoagulabilității, tabloul clinic se poate complica cu semne de tromboză vasculară în diferite sectoare, atât periferic (ischemia acută a unui membru) cât mai ales central, la nivel cerebral (cu apariția semnelor de accident vascular cerebral instalat progresiv) sau coronarian (ischemie miocardică). Biologic, frecvent glicemia este > 800 mg/dl, osmolaritate plasmatică > 330 mOsm/l, pH-ul este normal, absența corpilor cetonici urinari dar putem întâlni insuficiență renală (funcțională), creșterea hematocritului și hiperlactatemie moderată prin hipoxie tisulară. Tratamentul preventiv constă în hidratarea corespunzătoare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau difuză, picioarele fiind frecvent afectate iar simptomele apărând mai ales nocturn. Leziunile de neuropatie autonomă pot interesa orice segment al sistemului nervos vegetativ cu manifestări caracteristice zonei afectate: - cardiovascular:tahicardie fixă de efort - hipotensiune arterială ortostatică - denervație cardiacă ischemie miocardică silențioasă - aritmii cardiace - moartea subită - accidente anestezice gastrointestinal: - disfuncție esofagianăgastropareza - diaree/constipație - incontinență fecală - diskinezie biliară - genito-urinar:disfuncție erectilă - ejaculare retrogradă vezica neurogenă - pupilare: - pupila tip ArgyllRobertson (asimetrică) - neadaptare la întunericneuro-vascular: - sudorație postalimentară - tegumente/mucoase uscateanhidroză - alterarea fluxului sangvin cutanat
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
obicei mai severe și mai extinse, chiar dacă aspectul anatomo-patologic este comparabil cu cel al persoanelor nediabetice. În ceea ce privește macroangiopatia coronariană, aceasta apare la vârste mai tinere iar riscul de mortalitate cardiovasculară este de 2-3 ori mai mare la persoanele diabetice. Infarctul miocardic acut la diabetici este mai frecvent față de persoanele nediabetice, este caracterizat frecvent prin absența simptomatologiei dureroase specifice și o mortalitate mai mare față de nediabetici, consecință a asocierii miocardiopatiei diabetice și a neuropatiei diabetice vegetative. Moartea subită se întâlnește mai frecvent
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
față de persoanele nediabetice, este caracterizat frecvent prin absența simptomatologiei dureroase specifice și o mortalitate mai mare față de nediabetici, consecință a asocierii miocardiopatiei diabetice și a neuropatiei diabetice vegetative. Moartea subită se întâlnește mai frecvent la diabetici, fie datorită unui infarct miocardic atipic, fie datorită unor tulburări de ritm precipitate de ischemie pe fondul cardiomiopatiei diabetice. Accidentele vasculare cerebrale, expresia clinică a macroangiopatiei la nivel cerebral, sunt mai frecvente la diabetici, inducând o mortalitate crescută. Leziunea cea mai frecventă este cea ischemică
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
tip 2, apnee de somn, osteoartrită, boală de reflux gastroesofagian etc), limitarea moderată a activității fizice și/sau a stării de bine Inițierea terapiei obezității, farmacologic, chirurgie bariatrică. Monitorizare și management comorbidități. 3 Pacientul prezintă afectare severă de organ (infarct miocardic, insuficiență cardiacă, complicații cronice ale diabetului etc), limitări funcționale severe și alterarea stării de bine Intensificarea terapiei obezității. Management agresiv al comorbidităților. 4 Pacientul prezintă dizabilități severe, insuficiențe de organ, alterarea severă a stării de bine Intensificarea terapiei obezității. Îngrijiri
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]