5,637 matches
-
România În ultimii ani, în România tehnologiile comunicațiilor (TC), recunoscute ca strategice în 1990, s-au dezvoltat relativ rapid, pe o piață în mare parte concurențială, care a demonstrat avantajele acțiunii capitalului privat în aceste condiții, dar și dezavantajele menținerii monopolului. Dezvoltarea pieței TI depinde într-o măsură mai însemnată de starea economiei și de posibilitățile statului de achiziții publice în acest domeniu. Se poate aprecia că evoluția domeniului TI a fost limitată de obstacole culturale, economice și manageriale, cum ar
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
afectate de politica bugetară prociclică. Opțiunea pentru economia de piață consacrată prin Constituție, continuă să omită, ca bază de impozitare, ceea ce este firesc să fie inclus în ea. La o simplă enumerare cităm pământul, care conferă statului anumite poziții de monopol, ca surse sigure și continuu de venituri publice și anumite câștiguri din capital, ceea ce amenință chiar existența capitalismului în România. În problematica bazei de impozitare se continuă politica de adversitate dintre capital și forța de muncă, repercutată pe plan social
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
marea aristocrație agrară) rămîne imensă. În Anglia mai ales principiul mutualist prevalează învățămîntului maselor ce sînt ținute într-o stare de marginalitate culturală. Aceastea este pedagogia din care se revendică, începînd cu 1813 British and Foreign School Society ce zdruncină monopolul școlii anglicane Na-tional Society for Promoting the Education of the Poor. Metodele acestei noi rețele de școli publice pentru săraci suscită admirația vizitatorilor francezi. Aceștia sînt frapați de faptul că dascălul acționează doar ca ordonator al muncii monitorilor selecționați dintre
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
profesională inegală, instituită prin centrale muncitorești dirijate în mod autoritar, astfel încît exercițiul cetățeniei politice era și mai bine păstrat pentru electorii luminați.149 În afară de aceasta, legea acoperă acestă denivelare oficializînd practica close shop-ului; practică ce atribuie responsabililor sindicali monopolul angajării în întreprinderi, întocmai cum în India, colonizatorul delegă o anume autoritate prinților locali care știu mai bine să-i stăpînească pe supușii lor exotici. E adevărat că alte societăți, cum ar fi cea germană sau franceză, au împrumutat mijloace
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
personal politic specializat ce confiscă suveranitatea așa-zis populară și "substituie luptei intereselor pentru putere o competiție de discursuri pentru aproprierea legitimității"176. Această competiție verbală susținută prin argumentul unității naționale, justificînd în consecință expulzarea celor ce contestă acest nou monopol al suveranității, se confruntă astfel cu faza de formare a unei legitimități democratice foarte distincte de cea a regimurilor pur și simplu reprezentative. Așa cum observă Lucien Jaume, pentru iacobinii care anunță în modul cel mai clar dezvoltările democratice viitoare, aceasta
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
my way... tot așa, fiecare țară hotărăște În felul ei calea pe care o va urma.»”. Istorioara, povestită de Ralf Dahrendorf În Reflecții asupra revoluției din Europa, are tîlc: În sfîrșit, URSS exprima clar faptul că nu mai insista asupra monopolului partidului comunist din țările est-europene și nu avea să intervină pentru a Înăbuși mișcările de opoziție din aceste țări. În acest context, Bucureștiul Încerca să demonstreze că există a Romanian way de prezervare a regimului comunist, iar diplomații erau instruiți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
anunțate. Studiul are, de altfel, meritul de a fi, probabil, cel mai consistent și mai categoric de acest gen, redactat intenționat Într-un limbaj plasat În afara retoricii pedagogice tradiționale. Practic, se dorește o scrutare pertinentă, din afara sistemului, care să fisureze monopolul deținut de acest sistem asupra imaginii de sine. Se evită vehicularea unor proiecte noi cu ajutorul unor noțiuni vechi, de pildă cele care delimitează palierele școlarizării: preșcolar/școlar, primar/secundar, preuniversitar/universitar, profesor/elev, activități școlare/extrașcolare etc. Propun În schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și ceea ce nu comportă nicio evidență reală! Arhiva este "legea a ceea ce poate fi spus", spunea Foucault, dar totodată această arhivă expresie a puterii politice! este și Posibilitatea a ceea ce nu se spune într-un mod intențional pentru a menține monopolul pe discursul public și pe diverse practici ale cunoașterii-putere, interesată mai mult să ascundă și să intrumentalizeze constatările ce se pot desprinde de pe urma studiului trecutului istoric. Scrisul lui Foucault, perceput drept dificil, nu este deloc unul fluviu, unul unde coerența
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și în mod critic concepțiile despre personalități, istorie, filosofie, literatură, cunoaștere, viață și politică! A gândi umanist înseamnă a gândi critic și etern reluat critic despre aceste "teme", pe care intelectualii și politicienii moderni vor să le pună într-un monopol discursiv un monopol asupra puterii. Un stat corupt și mafiot devine incapabil de a mai produce cunoaștere, valoare și putere, devine incapabil de a mai exercita putere prin autorități civice și prin cunoaștere, autoizolându-se și autoplasându-se prin elementele lui de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
critic concepțiile despre personalități, istorie, filosofie, literatură, cunoaștere, viață și politică! A gândi umanist înseamnă a gândi critic și etern reluat critic despre aceste "teme", pe care intelectualii și politicienii moderni vor să le pună într-un monopol discursiv un monopol asupra puterii. Un stat corupt și mafiot devine incapabil de a mai produce cunoaștere, valoare și putere, devine incapabil de a mai exercita putere prin autorități civice și prin cunoaștere, autoizolându-se și autoplasându-se prin elementele lui de sisteme! într-un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și de indivizi aserviți intereselor regimurilor politice. Acest aparat funcționează prin instrumente (intelectuali, profesori universitari, lideri de opinie, ziariști și grupuri media, funcționari și aparat birocratic!). Prin aceste instrumente, organizate după idei și afinități comune, se menține un soi de monopol pe discursul public. Un sistem intelectual și politic închis, care devine distrugător și represiv la adresa existenței unor intelectuali neînregimentați politic, disobedienți civic și nesupuși mai marilor zilei din domeniul unde ei activează. Sistemul închis, bazat pe Instrumente, atacă, dincolo de legi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
arbitrare de cunoaștere-putere este sarcina noul umanism de mâine. Aceste sisteme arbitrare sunt formate din universități, ale căror funcție este să instrumentalizeze cunoașteri, idei, oameni, principii și valori, din toți acei "elitiști puternici" ale căror discursuri reprezintă mai mult un monopol asupra puterilor civililor, și nu un mod critic și constructiv de a participa la o cunoaștere dezinteresată. Un sistem antidemocratic compus din politicieni și norme arbitrar gândite, impuse societății. Sistemul totalitar al lumii moderne este compus dintr-o serie de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a le înregimenta în proiectele sale. Această funcție a sistemului modern de colonizare civică se face prin mai multe metode și mijloace, astfel că elementul lingvistic, discursul public, omul ca element impersonal, scopul și intențiile devin funcții în perpetuarea unui monopol religios pe putere, a celor "chemați" sau "destinați" să conducă societatea și statul. Colonizare, subordonare civică și conservare a unor puteri ale unor intelectuali și politicieni per se și fără nicio logică cu vreo dezvoltare socială sau de rezolvare a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acțiuni și de intervenții (politice). Aceste efecte "îmbracă" diverse forme și vin din toate părțile societății! Coșmarul sistemelor politice e exercitarea puterii într-un mod radical, imprevizibil și difuz. O propagare de efecte, noi adepți și noi strategii pentru distrugerea monopolului arbitrar pe o putere care se vrea "politică" și își arogă "suveranitatea" asupra civililor. Puterea politică, deși profund religioasă, nu e deloc suverană. Ea nu controlează decât o parte din suma de acțiuni și de activități sociale. Iluzia puterii ca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politic, care urmărește anumite scopuri: formarea statelor naționale sau formarea Comunității Europene; limbi și culturi "specifice"; piață națională; statul ca o megaconstrucție publică etc. Astfel, statul modern este conceput în funcție de ceea ce este necesar, iar ceea ce este necesar și-a arogat monopolul asupra realității. Ceea ce este necesar este, în mod imperativ și afectiv, real, iar ceea ce este real, trebuie să corespundă anumitor necesități. Realitatea este concepută pe baza necesităților oamenilor, iar aceste necesități subiective creează și susțin existența statului politic. Societatea este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelocraților care combat respectiva cunoaștere, "o descalifică" în ochii opiniei publice sub masca "nocivității ei pentru societate". De altfel, ceea ce este cu adevărat nociv pentru o societate liberă și democrată nu este "nocivitatea" celorlalți, a ideilor proferate de alții, cât monopolul pe cunoaștere și, implicit, pe putere al Curților, având drept vehicul total sistemul media a cărui funcție este manipularea opiniei publice, imposibilitatea acesteia de a fi în putere și de a fi pentru cunoaștere, societate și știință. Societatea civilă globală
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
exercită presiunea la nivel instituțional și mediatic asupra vieții intelectuale românești. Unele dintre motivele pentru care spațiul mioritico-intelectual românesc nu are o stângă intelectuală sunt: 1) dificultatea condițiilor social-politice din instituții; 2) faptul că majoritatea editurilor sunt "de dreapta"; 3) monopolul agresiv pe discursul public; 4) imposibilitatea elaborării unor teorii social-politice într-o societate atomizată, izolată, unde "ideologia" nu a avut o pondere decât în România interbelică. Despre ce "stângă" vorbim? Cum poți să devii dintr-un intelectual umanist un agent
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Ce a spus Heidegger la un moment dat al existenței sale profund politice, profund național-socialiste și ceea ce au spus interpreții săi sunt instanțe diferite de cunoaștere. Pentru că istoria, ca domeniu al cunoașterii, vorbește limbajul acțiunilor și al faptelor, puterea-cunoaștere încearcă monopolul pe discursul despre ele și controlul politic al discursului istoriografic. Este doar o iluzie că un anume regim politic ar putea deține un control total asupra discursului istoriografic, deși nu este deloc o iluzie că respectivul regim nu încearcă acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
elitiști, se manifestă ostil și descalificant la adresa discursurilor istorice disobediente politicilor sale, le plasează în marginalitatea unei societăți. Acest stat politic modern, mortificat de propria sa criză a reprezentării în ambele ei funcționalități sociale (cunoașterea și exercitarea puterii), menține un monopol nedemocratic asupra discursurilor istorice și umaniste. Intriga lui Hayden White față de Foucault se înscrie în critica istoricului american la adresa structuralismului european și în schițarea unei "tipologii" a Structuralistului, în ciuda faptului că fenomenul cultural cu pricina a respins prin eclectismul său
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la politica internă), fie prin lipsa de originalitate a soluțiilor formulate (capitolul referitor la politica externă). Necesitatea ca partidul să dispună de un program propriu, cu măsuri distincte de ale vechiului Partid Național Liberal este explicată în memoriul intitulat Problema monopolului bancar din punct de vedere financiar, juridic, economic și doctrinar. Analizând efectul măsurilor economice cuprinse în programul georgiștilor, autorul memoriului evalua posibilul lor impact asupra popularității acestei formațiuni politice: Nu ar fi primejdios pentru prestigiul lui [Gh. Brătianu n.n.] și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
împiedice evaziunea peste graniță a capitalului românesc. În concluzie, proiectul de lege a fost caracterizat de georgiști ca fiind întârziat și insuficient, acționând ca o platformă electorală de opoziție și nu ca o contribuție la îmbunătățirea stării economice. Instituirea unui monopol al statului asupra comerțului financiar, era una din măsurile susținute în acel moment de liberalii georgiști pentru scoaterea economiei din criza economică. Explicând că monopolul statului nu intra în contradicție cu ideea liberală, Dan Rădulescu, profesorul universitar clujean care sugera
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
platformă electorală de opoziție și nu ca o contribuție la îmbunătățirea stării economice. Instituirea unui monopol al statului asupra comerțului financiar, era una din măsurile susținute în acel moment de liberalii georgiști pentru scoaterea economiei din criza economică. Explicând că monopolul statului nu intra în contradicție cu ideea liberală, Dan Rădulescu, profesorul universitar clujean care sugera ideea, preciza că măsura devenise necesară, datorită intensificării amestecului finanțelor în marea industrie și în comerț, precum și datorită extinderii cametei, care devenise un pericol social
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vegheze la buna desfășurare a activității în acest domeniu 438. Referindu-se la industrie și comerț, programul preconiza: * revizuirea regimului de protecție și încurajare a industriei, în scopul favorizării exportului; * revizuirea regimului "industriilor cartelate și a celor care practică un monopol deghizat"; * standardizarea tipurilor de produse industriale pentru asigurarea bunei circulații a producției, pentru a împiedica concurența neloială și pentru garantarea unui minim de calitate; * o politică de conservare, prin valorificare optimă a zăcămintelor, în scopul obținerii unor derivate de calitate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în presă din cauza cenzurii. Gheorghe Brătianu consideră că în această afacere erau implicate interesele consorțiului De Wendel, de la Paris, stăpân al uzinelor Schneider și Skoda. Acest consorțiu, se afirmă în material, era interesat să înăbușe formula economiei dirijate și a monopolului bancar de stat, care putea să salveze națiunile din criza economică. Se apreciază că era vorba despre "o caracatiță bancară" de la Paris, care nu avea nimic comun cu aspirațiile și cu sentimentele care legau România de Franța. Se apreciază, de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rezumată în sintagma "porților deschise". Potrivit acestei legi, bogățiile subsolului puteau fi concesionate unor societăți române sau străine, care îndeplineau normele prevăzute de statul român 486. În plus, guvernul național-țărănist adoptase în 1929, legea privind Regiile Autonome (C.F.R., P.T.T., a monopolului de gaz metan etc.). În aprilie 1934, noul proiect de lege propunea ca Regiile Autonome să treacă sub controlul guvernului, permițând liberalilor guvernamentali să continue politica de intervenție în viața economică 487. Vorbind în numele georgiștilor, N. Constantinescu-Bordeni identifica, unele limite
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]