5,767 matches
-
două elemente specifice discursului. 6.Scrie două motivații ale transmiterii mesajului de către autor. 7.Ilustrează prin două elemente caracterul subiectiv al citatului. 8.Evidențiază funcția expresivă/ emotivă a fragmentelor. 9.Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia în legătură cu îndemnul: Nu ceda nenorocirii, ci înfrunt-o cu și mai multă bărbăție. (Vergiliu) Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Testul nr. 22
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
asta nu se putea, fiindcă timpul era foarte răbdător și amenințările mari se sfărâmau în puzderie de amenințări mai mici pe care cu ajutorul timpului le ducea zilnic în spinare... N-aveau să poată plăti? Se gândiseră mult și mai mare nenorocire decât să piardă ceea ce nu câștigaseră ce putea fi? Era deci limpede că 65numai Moromete singur era pricina propriilor sale gânduri și Catrinei i se păru atât de ciudat acest lucru, încât se închină. - Se vede că ai intrat în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1960 Și-atunci m-am aruncat în apa neștiută, fără a fi învățat să înot și cu ochii închiși; în cuptorul încins. Crezând numai pe jumătate ori pe sfert ori și mai puțin, aproape deloc, dar atât de nenorocit, încât, nenorocirea însăși substituindu-se credinței, m-am încredințat. Fără de rușine. Nu mi-a fost rușine să mă rog. Poate că de aceea am și fost ascultat. (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii) 1. Rezumă conținutul de idei al fragmentelor date. 2. Comentează conceptul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pură abstrasă din lumea fenomenală. Sinsemnul postulează existentul individual. Prin intermediul său pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne, centauri, marțieni, personaje romanești). Sinsemnul indicial rematic nu face decît să indice o prezență (plînsul sau strigătul disperat al cuiva, o nenorocire; doliul, un deces în familia celui care îl arborează, iar pronumele personale, persoanele care îl folosesc în context). Sinsemnul dicent ține locul unui referent care îl afectează direct (girueta mișcată de vînt, urma pașilor imprimată pe sol etc.). Legisemnul iconic
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
victima își ajută inconștient dușmanul. Aceste prime șapte funcții constituie un fel de secvență pregătitoare; acțiunea propriu-zisă începînd odată cu funcția a opta: • Prejudicierea răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei; • Mijlocirea, momentul de legătură nenorocirea sau lipsa sînt comunicate; eroului i se adresează o rugăminte sau o poruncă, este trimis undeva; • Contraacțiunea incipientă eroul se hotărăște să înceapă contraacțiunea; • Plecarea eroul pleacă de acasă; • Prima funcție a donatorului eroul este pus la încercare (atacat, iscodit
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
eroul intră în posesia uneltei, armei năzdrăvane; • Deplasarea eroul este adus în zbor, călare, pe jos la locul unde se află obiectul căutării sale; • Lupta eroul și răufăcătorul se luptă; • Marcarea, însemnarea eroul este însemnat; • Victoria răufăcătorul este învins; • Remedierea nenorocirea sau lipsa inițială este remediată; • Întoarcerea eroului; • Urmărirea eroului; • Salvarea eroul scapă de urmărire; • Sosirea incognito eroul se întoarce acasă sau în altă țară și nu este recunoscut; • Impostura falsul erou formulează pretenții neîntemeiate; • Încercarea grea eroul este pus în fața
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
numită astfel, pentru frumusețea ei și, mai ales, fiindcă părinții ei o îndrăgeau ca lumina ochilor. Devenind din ce în ce mai frumoasă și "mai fărmăcătoare", nu ieșea niciodată la "preîmblare, temându-se ca să n-o dioachie cineva sau să i se-ntâmple altă nenorocire". Băiatu sărac [Marian, Basme, vol. II] prezintă același element de conținut narativ: blestemul. "Uite, tata-al meu, fiind eu în pântecele mamii, m-a dat dracului. Ș-a venit ș-a făcut contract cu tata; la douăzăci de ani să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să nu-ți faci rugăciunea. Dacă în răstimpul acesta mori, îmi vei aparține; dacă trăiești mai mult de șapte ani, vei fi liber și bogat pentru tot restul vieții." Blană-de-urs îi povestește unui bătrân, care și-a pierdut averea, cauzele nenorocirii lui. Fata cea mică a bătrânului îi va reda înfățișarea omenească. e. Un caz deosebit este acela în care un împărat vrea să-și ia de nevastă propria fiică (Fata de împărat în cocina de porci) [colecția Schott]. Ea se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
conține puteri ascunse, nebănuite, care pot provoca efecte miraculoase. De exemplu: sângele unei capre care putea să spargă un diamant, existența unei plante cu virtuți taumaturgice, afrodisiace, vindecătoare; zborul instinctiv al păsărilor care ar putea prevesti o furtună sau o nenorocire etc. Însuși Sfântul Augustin recunoștea aceste puteri ale naturii, iar în secolul al XV-lea Marsilio Ficino scria despre puterile magiei emanând din stele și fiind depozitate în plante și care sunt puse la dispoziția omului. La fel, Venacius de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spațiul rural, vrăjitorul sau vrăjitoarea sunt persoane de care trebuie să te ferești pentru că ele lucrează cu lucruri ascunse, cu diavolii și spiridușii etc. De regulă, aceste categorii sunt și cunoscătoare ale practicilor divinatorii. Ele pot fi făcute răspunzătoare de nenorocirile unora, dar tot ele pot veni în ajutorul celor năpăstuiți (dezleagă farmecele). Și răzbunarea împotriva vrăjitoarelor capătă în mediul rural forme mai violente. "La Moha, în 1826, la Castillon, în 1843, la Aubel, în 1835, sătenii se hotărâseră să-și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și rău, focul rămâne o realitate extrem de misterioasă. La limită, el poate îngloba deopotrivă binele și răul. La fel ca în vechiul mit grecesc, focul poate salva, civiliza, întreține viața, dar poate în același timp să fie și cauza multor nenorociri. Este simbol al vieții și al morții, al dragostei și fertilității, al binelui și al răului. G.J. Frazer scria despre "focul viu" că ar fi originea tuturor formelor de foc ritualic. Vom observa că unele aspecte ce țin de simbolistica
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spune chipul ursitului ei"88. Noi, românii, avem în acest sens un cod anume de interpretare a apei: când visezi apă limpede, este semn că lucrurile se limpezesc și că merg pe un făgaș bun; apele tulburi sunt aducătoare de nenorocire, moarte sau ghinion. Țiuitul sau sfârâitul cărbunilor în apă, respectiv în agheasmă, reprezintă o altă grilă de interpretare a semnelor apei. Țigăncile posedă un procedeu special de a descânta apa, într-o ulcică pe care o acoperă cu o pânză
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în cazuri izolate. O practică întâlnită în spațiul românesc, în rândul preoților, este aceea a deschiderii Sfintei Scripturi. Se oferă "sfaturi" și "consultații" tuturor credincioșilor cu privire la viitor, căsnicie, în probleme financiare, juridice, familiale, socio-profesionale, în caz de boală sau de nenorocire. Și toate acestea se desfășoară sub oblăduirea unei Biserici ce nu se sfiește să califice din când în când practicile divinatorii ca fiind satanice și conducătoare la pierderea sufletului. Dar asupra acestor fapte merită să ne oprim într-o secțiune
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
asemenea unui arhetip și atunci cunoașterea ce poate fi dobândită grație păsărilor este una ce se realizează prin suflet (simțire) și nu prin minte (rațiune). Pe de altă parte, păsările pot anunța diverse vești: moarte, bucurie, iubire, schimbări de vreme, nenorociri, pace etc. Unele dintre aceste semne sunt valabile și astăzi: Când cântă cucuveaua pe casă sau în preajma ei prevestește moarte", " Cântatul cocoșului în prag sau la poartă arată că vin musafiri", " Dacă visezi porumbel este pace și dragoste", "Pasărea mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
avut ca efect direct cenzura imaginarului colectiv, fapt care a dus inevitabil la nașterea altui tip de logică, raționament, argumentare. 43 Într-o lume aflată în permanentă mișcare și prefacere, într-un Ev Mediu bântuit de foamete, ciumă și alte nenorociri, elementul magic putea asigura o anume securitate și siguranță. Fenomenul devine cu atât mai important cu cât în joc este pusă imaginea divinității. Securitatea magică prin apelul la supranatural se profilează ca o modalitate eficientă prin care omul își asigură
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
el a provocat separarea definitivă, dintre zei și oameni. Apoi, răpind focul, el l-a scos din fire pe Zeus și a stârnit astfel intervenția Pandorei, adică apariția femeii și, prin urmare, răspândirea a tot felul de griji, tribulații și nenorociri." Gestul prometeic ascunde, în spatele unei eroice acțiuni civilizatoare, primejdiile care pândesc omul ca urmare a apropierii sale de foc, ca element sacru, divin. De aici vin, poate, și o serie de credințe care afirmă că stăpânirea sa presupune nu numai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mi-au mărturisit că au descoperit în mediul urban persoane care se ocupă în special de ghicitul în cafea și că acestea erau mari consumatoare de cafea. 232 Ideea răscrucii ca loc în care pot apărea semne ce pot prevesti nenorociri este întâlnită în mai multe comune sucevene. Interesant este că peste tot ea este enunțată cu o formulă de tipul: "se zice", "se spune", "se crede", "am auzit că", "bătrânii povesteau că" etc. Acest fapt ne face să credem că
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu năzuiește să devină înțelept fiecare și este. Căci dacă unul e înțelept, el nu filozofează. Tot astfel e cu cei neînvățați; ei nu-și bat capul să filozofeze și n-au nici o râvnă să devină-nțelepți. Tocmai asta-i nenorocirea cu neștiința, fiindcă te-miri-cine, fără să fie împlinit ca om și la minte, își închipuie că este așa de ajuns; de aceea nici nu râvnește lucrul de care nu se crede lipsit, nefiind convins că are nevoie de el". (Platon
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
zi, aflate în lumina reflectoarelor pentru a-și spune povestea penibilă sau îngrozitoare (banalul nu se caută). Picarescul a revenit la modă, serialele tv sunt nesfârșite, întâmplările se petrec în toate registrele (de la comedie la dramă, de la fericire la nenumărate nenorociri), fantasticul se amestecă în mod inedit cu realismul și verosimilitatea cu imposibilul; ceea ce se caută este autenticul și nu coerența sau adevărul. Adevărul nu mai interesează pe nimeni, nu mai entuziasmează pe nimeni, nu mai stimulează pe nimeni (poate de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
diferență individuală este motivul central al tuturor plîngerilor nefondate împotriva nedreptății vieții. A baza justiția imanentă pe uniformitatea fericirii ar însemna să pretindem fie ca toți să contribuie în mod egal la o fericire comună absolută, fie ca fericirea și nenorocirea să fie împărțite fără să se țină deloc seama de gradul meritului individual, fie ca toți să primească după moarte o compensație uniformă pentru nenorocirea comună, ceea ce ar implica eliminarea totală a meritului sau a lipsei acestuia atît la nivelul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
toți să contribuie în mod egal la o fericire comună absolută, fie ca fericirea și nenorocirea să fie împărțite fără să se țină deloc seama de gradul meritului individual, fie ca toți să primească după moarte o compensație uniformă pentru nenorocirea comună, ceea ce ar implica eliminarea totală a meritului sau a lipsei acestuia atît la nivelul vieții individuale, cît și la cel al vieții societăților. Acest fapt nu ar avea deloc nevoie să fie constatat cu atîta precizie, dacă plîngerea sau
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Palestina chiar dacă poporul nu ar fi căzut în decadență, în acest caz însă, înfrîngerea externă nu ar fi constituit decît un accident. Intangibil prin forța sa interioară, prin forța sa esențial motivantă, poporul ar fi fost capabil chiar și în nenorocire sau mai curînd din cauza ei de un nou elan, așa cum a fost cazul în timpul robiei din Egipt. (Dumnezeu ar fi dat la modul simbolic poporul pe mînile romanilor, dar nu pe mîinile lui Satan, banalizatorul). Trebuie să înțelegem în acest
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vieții, dacă tendința evolutivă nu ar fi putut face să apară din mizeria umană datorată agresivității perverse exemplul omului-săvîrșitor purificat de orice agresivitate dușmănoasă și de orice pervertirea dorințelor. Nu am putea insista prea mult timp asupra mitului mîntuirii, căci nenorocirea lumii provine din opiniile divergente față de salvarea ei. Salvarea nu poate fi decît realizarea sensului vieții. Sensul vieții, adevărul ei imanent, legalitatea ei, nu ar putea fi o teorie care să aibă nevoie de sprijinul probei discuțiilor. Adevărul vieții trebuie
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
privite nu ca o lamentare, ci ca o motivare pentru eventualele acuze superficiale de întârziere la desfășurarea activităților potrivit unui orar. 26 Către ION SLAVICI p. 206, r. 8 10 : „nu m-am putut opri de a vărsa lacrămi, văzând nenorocirea ce ne amenință în viitorul țărei și al copiilor ei!”manifestarea sensibilă a patriotismului și a preocupării pentru viitorul țării și al cetățenilor; r. 14 15 : „totdeauna au luat cărbunele cu mâna sărmanului țăran” atitudine condamnabilă a suveranilor de a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
al bolnavilor atinși de boli necontagioase, întrucât felul boalei necesită un vehicul special de transport și atențiune deosebită;c) De a transporta bolnavii atinși de boale contagioase, dar numai atunci când mijloacele Societății îi vor permite;d) În cazuri de mari nenorociri, întâmplate în apropierea Capitalei, ca: incendii, inundații, deraieri de drum de fier, exploziuni etc., Societatea va putea trimite imediat o echipă de salvare la locul dezastrului. Dacă mijloacele îi vor permite, Societatea va putea interveni, în mod excepțional însă, și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]