8,467 matches
-
pleca de la Agafton cu gândul să vină acasă, Mihai o lua înapoi prin pădure, dar ispitele erau mari, și, în dorul singurătății, mai trecea o dată pe lângă lac, apoi își schimba gândul și pornea de-a dreptul, tot prin pădure, pe la pârâul Murelor, în sus, către izvorul cu teiul sfânt. După ce zăbovea și acolo, cobora la stânca stearpă; aici, o imagine panoramică încântătoare: Cucorănii în stânga, Ipoteștii drept la vale, Cătămărăștii și Stânceștii mult la dreapta. Sus, pe dealul din fața Stânceștilor, zărea castelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cel posomorât al trecutului cheile lui de aur cum se exprima poetul în Mira1 se deschid și porțile inimii, dar și cele ale documentului. Aruncând o privire asupra Ipoteștilor prin timpuri, Ipotești care vor deveni natala vâlcioară/ Scăldată în cristalul pârâului de-argint2 și pe care poetul i-a iubit atât de mult, labirintica poveste se deslușește în tot realismul său. Înaintea acestuia, însă, legenda spune că, la început, Sitna pârâul de argint era o frumoasă fată care trăia cu mama ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prin timpuri, Ipotești care vor deveni natala vâlcioară/ Scăldată în cristalul pârâului de-argint2 și pe care poetul i-a iubit atât de mult, labirintica poveste se deslușește în tot realismul său. Înaintea acestuia, însă, legenda spune că, la început, Sitna pârâul de argint era o frumoasă fată care trăia cu mama ei în valea cu același nume, la poale de codru. Era crăiasa acelei păduri și-i păzea pe oamenii locului, precum și turmele lor de oi. Într-o zi, la marginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
e înghețat și fără cuprins, ca apa, că ochii mei abia mai reflectează lumea-n care trăiesc. Mă sting. Și nu rămâne decât urciorul de lut în care au ars lumina unei vieți bogate. Mă voi așeza sub cascada unui pârâu; liane și flori de apă să încunjure cu vegetația lor corpul meu și să-mi strățese părul și barba cu firele lor... și-n palme-le-mi întoarse spre izvorul etern al vieței, "soarele", viespii să-și zidească fagurii, cetatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pustiu și-am ieșit la marginea de miază-noapte a orășelului iar de-aici, pe-un drumeag de țară, printre ogoare, porumb și cartofi, aproape de-amiază, înainte de-a coborî în satul Sirețel am ajuns la podul ce trece peste pârâul cu același nume. Atunci, eu, cu gândul la turte, reiau problema: Măi Costică, oare chiar să ne ducem noi la fetele iestea cu pachețelul cu turte? Zău c-au să râdă de noi, nu alta. Bine! Dar ce propunere ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care s-au recunoscut și prețuit la vremea lor, dar care au rămas, în cea mai mare parte, până astăzi. Astfel, în afara celor două poduri metalice, construite în epoca interbelică și date în folosință în 1932 primul la Vama, peste pârâul Moldovița, iar al doilea la Câmpulung, peste râul Moldova cele mai multe din cele 820 de poduri și podețe s-au realizat în anii șefiei lui Bițu, odată cu modernizarea rețelei de drumuri, prin îmbrăcăminte asfaltică permanentă (circa 170 km lungime), ori cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
îmbrăcăminte asfaltică permanentă (circa 170 km lungime), ori cu beton armat (65 km/l), sau pavaje de piatră și drumuri pietruite (5 km/l). Multe din lucrările efectuate în acești ani reprezentau o premieră. Așa e cazul cu podul de peste pârâul Teșna, de la Coșna primul realizat din grinzi de beton armat, prefabricat, cu armătură din cabluri amplasate între grinzi. Pe lângă modernizarea propriu-zisă a rețelei de drumuri din zona muntoasă a Bucovinei, s-au efectuat pentru prima oară numeroase lucrări-accesorii: circa 95
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
bune din Moldova și din țară. Bițu s-a angajat și în câteva trasee noi, de pionierat. Astfel, în 1958 a fost clasificat ca drum național și traseul Vatra Dornei-Crucea-Broșteni-Lunca-Fărcașa-Viaduct Poiana Teiului, în lungime de 85 km. El urma valea pârâului Neagra Șarului și cobora la Broșteni prin pasul Păltiniș, apoi o lua pe valea Bistriței. O echipă din cei mai buni lucrători, împreună cu Bițu au muncit între anii 1959-1961 la noul traseu al drumului între Dorna Arini și Zugreni. Întreg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a plăcut. S-a și mutat a doua zi, spre seară. Costel și Zitta Ursan locuiau pe strada Deea, la nr. 12. De la stadion aveai de urcat vreo 250 de pași. Dacă, însă, o luai pe niște cărărui, pe malul pârâului Deea, când ajungeai la primul șipot, pe niște trepte largi săpate-n mal, urcai în stradă, chiar în fața locuinței lui Costel și a Zittei. Casa era, într-adevăr, mare. Făcută din bârne de brad și tencuită în interior. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și ademenitoare ca o ființă care te îmbia spre ea. Costel și Zitta avuseseră, înainte de 1944, și 2 ha de pădure tocmai în continuarea grădinii. Dar, în 1948, pădurea le fusese luată prin naționalizare. De la casa lor, strada urca pe lângă pârâul Deea până la cabana cu același nume, aflată sus, pe la jumătatea muntelui. Până la cabană mai era de mers vreo cinci-șase sute de pași. Casele rare, despărțite de câteva grădini, se înșirau până la cabana Deea, doar pe malul drept al pârâului. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe lângă pârâul Deea până la cabana cu același nume, aflată sus, pe la jumătatea muntelui. Până la cabană mai era de mers vreo cinci-șase sute de pași. Casele rare, despărțite de câteva grădini, se înșirau până la cabana Deea, doar pe malul drept al pârâului. Pe malul stâng, însă, începea pădurea, deasă ca peria. Undeva, într-o poiană, în pădurea de pe malul stâng al pârâului Deea, compozitorul Ioan Vasilescu își construise, în epoca interbelică și venea și ședea aici, vara acea Căsuță Albă, din lemn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cinci-șase sute de pași. Casele rare, despărțite de câteva grădini, se înșirau până la cabana Deea, doar pe malul drept al pârâului. Pe malul stâng, însă, începea pădurea, deasă ca peria. Undeva, într-o poiană, în pădurea de pe malul stâng al pârâului Deea, compozitorul Ioan Vasilescu își construise, în epoca interbelică și venea și ședea aici, vara acea Căsuță Albă, din lemn de mesteacăn, unde-au răsunat prima oară versurile cântecului: "La căsuța albă / Sunt atâtea flori la ferești..." Lui Bițu, noua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Articolul 1 Se aprobă licență de concesionare pentru explorarea perimetrului "Izvorul Pârâul Rece", situat în județul Brașov, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Bergman Drinks" - S.R.L., în calitate de concesionar, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. ------- Articolul 2 Licență de concesionare pentru explorare, aprobată
ORDIN nr. 172 din 18 octombrie 1999 privind aprobarea unei licenţe de concesionare pentru explorarea perimetrului "Izvorul Pârâul Rece", situat în judeţul Braşov, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Bergman Drinks" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125725_a_127054]
-
Sirețel, Pădurea Cătălina - Cotnari din comuna Cotnari, Pădurea Frumușica din comuna Mădârjac ș.a.m.d.), paleontologice (Punctul fosilifer Băiceni din comuna Cucuteni, zona Repedea - Bârnova cu "Rezervația paleontologică și geologică Grigore Cobălcescu", Răducăneni cu rezervația "Bohotin - Pietriș" și rezervația arheologică "Pârâul Pietrelor"), acvatice (Cotul Bran pe râul Prut În comuna Golăiești, Râul Prut cu o suprafață de 4316 ha, Balta Teiva Visina din comuna Popricani s.a.m.d.), ihtiologică (Acumularea Chirița din comuna Holboca, Acumularea Pârcovaci din orașul Hârlău). O problemă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
tipuri de activități: - Activități de tip industrial și de construcții; - Activități agricole și silvice; - Activități turistice; - Transporturi și depozitare; - Activități din domeniul serviciilor. Impactul antropic În Depresiunea Câmpulung Moldovenesc 1. Perimetrul construit al orașului Vatra orașului Își are originea pe pârâul Valea Caselor, la intrare În depresiunea Câmpulung Moldovenesc dinspre Suceava, ulterior datorită dezvoltării urbane și spațiului limitat al văii pârâului, așezarea s-a extins spre vest prin defrișarea versanților Obcinei Feredeu și a teraselor Moldovei de pe versantul Rarăului. Impactul antropic
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
din domeniul serviciilor. Impactul antropic În Depresiunea Câmpulung Moldovenesc 1. Perimetrul construit al orașului Vatra orașului Își are originea pe pârâul Valea Caselor, la intrare În depresiunea Câmpulung Moldovenesc dinspre Suceava, ulterior datorită dezvoltării urbane și spațiului limitat al văii pârâului, așezarea s-a extins spre vest prin defrișarea versanților Obcinei Feredeu și a teraselor Moldovei de pe versantul Rarăului. Impactul antropic determinat de extinderea perimetrului construit constă În: - Defrișările datorate creșterii necesarului de spațiu pentru construcții; - Scăderea spațiului verde/cap locuitor
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
pe cursul afluenților Moldovei; În timpul viiturilor apele capătă turbiditate ridicată, afectând biomurile acvatice de apă curgătoare; - Prin defrișările necontrolate din perimetrul zonelor construite datorită tasărilor și Îngreunării terenurilor apar condiții favorabile pentru declanșarea alunecărilor de teren; există alunecări active pe Pârâurile Șandru, Corlățeni și Deia; - Prin tăierile de pădure se degradează terenurile care treptat ies din circuitul silvic, fiind transformate În terenuri de pășunat ceea ce duce la apariția formelor de tip „pied de vache”;Scăderea suprafețelor forestiere și impactul lucrărilor de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
Minereul fărâmițat manual (“părăclit”) cu ciocanul era așezat În blocuri de fag Întărite cu cremene, puse În dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era Îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa În voie pisăloagele să cadă În blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului erau ajutate de o șuviță de apă, care trecea necontenit prin piua de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și cupru, aluminiul este cel mai bun conducător de căldură și electricitate. - Peștera cu Bauxită din Valea Izvorului (sau Peștera cu Piloni) este situată În versantul drept al văii amintite, la circa 50 m amonte de confluența sa cu valea Pârâului Iada, lângă satul Remeți, Județul Bihor, În Munții Pădurea Craiului. Golul subteran ... reprezintă, În prezent, o cavitate antropogenă din care s-a extras minereul primar din care, În secundar, se extrage aluminiu (bauxită). Ea este formată dintr-o sală alungită
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
locuiesc, neamul rromilor care se Îndeletniceau cu această ocupație. În orașul Iași, În cartierul Galata, este o astfel de stradă care se numește ”Cărămidari”, unde rromii exploatau argilele din dealul Galata și foloseau, În trecut, apa din râul Bahlui și pârâul Nicolina. În București este cunoscută fosta mahala ”a Cărămidarilor” În care a locuit o vreme și pictorul Nicolae Grigorescu. - Cântecul copilăriei ”Cărămidă lucitoare/ Dă Doamne să iasă Soare”, provine din folclorul rromilor cărămidari care aveau nevoie de radiația solară pentru
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lăutăriei ? 2. Care sunt caracteristicile muzicii lăutărești ? 3. Ce neam de rromi au preluat și dezvoltat meseria de muzician? Știați că... - Zece Prăjini, este un sat situat la 3 km nord-vest de centrul comunei Dagâța din Județul Iași, pe valea pârâului Gârboveț, datând din anul 1921 și fiind cel mai nou sat al comunei. Localitatea a fost Înființată inițial de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin Împroprietărirea mai multor familii de rromii ursari cu câte zece prăjini de pământ, fapt de la care
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
negura vremilor: Despre țigani din “Spicuiri istorice” de Vladimir I. Ghika Nu vreau să las penița la o parte fără a spune un cuvânt despre laiele de țigani, mereu Întâlnite pe drum În mica mea călătorie, când pe malul unui pârâu, când În mijlocul unei câmpii, când pe povârnișul unui deal Înverzit, când pe niște stânci care păreau de neatins. Mai mulți Învățați și Malte-Brun mai cu seamă, au disertat pe larg despre originele acestui neam, care se pierde În negura vremei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
variație (fără de care, în reluarea lor, neîntrerupte de nimic altceva, semnele gravității lăuntrice s-ar toci), „bilanțul” copilăriei, în pragul apropiatei despărțiri de ea, imprimă recapitulării acelor „multe lucruri bune peste care a avut el stăpânire cât a fost copil” („pârâul cu bulboanele”, „potecile la zmeură”, la afine, poveștile, seara, la stână) un accent liric, în mirosul de fân, pentru Gheorghiță, „pluteau vara și copilăria”, libertatea unei vârste de care e pe punctul de a se despărți: „Cum se risipește mireasma
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
în stilul protocolar-deferent al autorului Mențiunilor critice, cu foarte puține obiecții: „Studiul d-lui Vladimir Streinu se intitulează Estetismul și fixează în una din cele mai sensibile planșe toată acea galaxie estetizantă din a doua jumătate a veacului trecut, cu pârâul ei de aur nespălat din care avea totuși să se aleagă și să cristalizeze constelația poeziei lui Alexandru Macedonski.” 5 Vladimir Streinu a găsit modalitatea adecvată de comentare a unor scriitori de al doilea raft (Bolliac, Stamati, Depărățeanu, Sihleanu, Baronzi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
scânteind În rubiniu, azur, violet a râului Stony Creek ce izvorăște din munții de coastă din North Queesland și se varsă, trecând peste marginea unui platou, În cheile râului Herbert de la distanța de 278 m. În inima unei păduri tropicale, pârâul Stony șerpuiește la vale prin desișul de arbori și arbuști, În frunzișul cărora se filtrează lumina dimineții 30. În zonele de podiș bogatele resurse subterane de ape asigură, alături de cele de suprafață, irigarea culturilor și pășunilor pe care cresc uriașe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]