5,822 matches
-
este prezentată în ralanti, eroul murind cu mîinile înălțate către cer. Astfel, din pricina accentului pus pe luptă și pe conflict moral, nu cred că există cu adevărat, în acest film, o analiză politică a implicării Statelor Unite în conflictul din Vietnam, pelicula nereușind să răspundă întrebării " ce au căutat Americanii în Vietnam?" Viziunea lui Stone nu este cu nimic diferită față de cea din filmele critice anterioare de genul Go Tell the Spartans și The Boys in Company C (ambele din 1978). Ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viața cotidiană în aceeași perioadă. Studiile culturale pot folosi metodele specifice pentru a analiza evenimentele, discursurile și curentele sociale la toate nivelele, propunîndu-și să definească atît evenimentele și orientările politice ale momentului, cît și structura vieții cotidiene. Voi demonstra că pelicula Poltergeist și alte filme de groază exprimă spaima provocată de o mișcare decadentă apărută în epoca prezentă și construiesc alegorii ale anxietății sociale cu privire la pierderea locului de muncă, a căminului, a familiei. Voi aduce apoi în discuție situația actuală a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de criză pentru clasa muncitoare 4. În vreme ce, în anii '70 s-a remarcat un val de filme populare ce aveau ca temă viața clasei muncitoare (Kellner și Ryan, 1988), în anii '80 acest gen de filme a fost extrem de rar, peliculele concentrîndu-se mai degrabă asupra indivizilor și familiilor aparținînd claselor superioare. Clasa muncitoare era prezentată ca o amenințare la adresa modului de viață al clasei de mijloc și, după cum voi încerca să dovedesc în cele ce urmează, era adesea prezentată într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Ca recompensă a eforturilor eroice depuse, lui i se asigură toate facilitățile dorite de noua clasă mijlocie cu dare de mînă. Descrierea acestei clase și a temerilor sale de a pierde toate acestea căminul, familia, averea, este tema centrală a peliculelor din această serie. Însuși numele de "Freeling" evocă ideologia dominantă, aceea a libertății; din această perspectivă, "freeling" este o ființă liberă, un membru al unei clase și societăți eliberate de grijile și nevoile elementare, libere să trăiască și să materializeze
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
grijile și nevoile elementare, libere să trăiască și să materializeze visul american al omului obișnuit. Imnul american, în care se face referire la "țara libertății", apare în prima secvență a filmului și este reluat ca un refren pe tot parcursul peliculei care prezintă în mod repetat imagini iconografice ale steagului american. Poltergeist se concentrează tocmai asupra amenințărilor la adresa libertății, a pierderii suveranității și privilegiilor proprii vieții clasei de mijloc în epoca prezentă și la perspectivele de recesiune a visului american, degradat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unui cimitir, îndepărtînd pietrele funerare fără a lua însă și corpurile. În scene cu cadavre vii, ce amintesc de filme de groază clasice precum The Night of the Living Dead, cadavrele se ridică din morminte și terorizează cartierul de locuințe. Pelicula se adresează, așadar, temerilor că agenții de îmbunătățiri funciare vor distruge mediul și vor tulbura delicatul echilibru ecologic o altă spaimă contemporană care concentrează eforturile de a limita creșterea și dezvoltarea ariilor suburbane. Spiritele malefice reprezintă în plus teama de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
boli și unul din cinci va muri din cauza ei. Multe dintre filmele de groază contemporane speculează tocmai această teamă, prezentînd corpuri care se degradează rapid, descompunîndu-se și suferind transformări aberante. Frecvența cu care apar aceste imagini ale mutațiilor fizice în peliculele mai recente, după părerea mea, reprezintă, în mod simbolic, cancerul în evoluția sa, aflat într-o ascensiune rapidă, cam așa cum este înfățișată creșterea animalelor și a plantelor în filmele lui Walt Disney. Dacă această intuiție a mea este corectă, atunci
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
-și spele fața și, privind în oglindă, își vede chipul transformîndu-se în carne în putrefacție. Deși această halucinație dispare, el își părăsește locuința fără a mai reveni. În mod similar, cele mai spectaculoase scene cu morți revenind la viață din pelicula Poltergeist ne prezintă carnea în descompunere, care personifică literalmente teama de moarte și de decrepitudine. După călătoria în lumea spiritelor, doamna Freeling încărunțește prematur o altă prezentare simbolică a spaimei de a îmbătrîni. Și, în cele din urmă, filmul speculează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fiind populată de monștri care îi chinuie pe cei ce nu sînt aleși și nu reușesc să dobîndească mîntuirea spirituală, recompensîndu-i pe cei care o ating. Poltergeist oferă, așadar, o imagine cuprinzătoare a simbolurilor prezente în coșmarurile Americii contemporane. Forța peliculei constă în faptul că speculează angoase reale, pe care însă le prezintă într-o formă simbolică ce permite publicului să-și trăiască anxietățile subconștiente în siguranța oferită de mediul cinematografic, prin intermediul unei ideologii care le potolește și le liniștește temerile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exemplu, Altman, Scorsese, Allen și alții), Spielberg este un povestitor și creator de mituri care construiește bazîndu-se atît pe valorile și modul de viață burghez, cît și pe polul opus, aflat în contrast cu acesta, al ocultismului transcendent. Orientarea spre ocultism din peliculele hollywoodiene ce au urmat filmului Exorcistul (1973) fac dovada unei crize ideologice în societatea americană prin faptul că prezintă o lume în criză, ale cărei instituții sînt amenințate de o multitudine de forțe. Unele din filmele de groază extrem de populare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
forțe. Unele din filmele de groază extrem de populare (Exorcistul, Prevestirea, Carrie, Teroarea din Amityville, Shining și altele) prezintă o societate în plin proces de dezintegrare și care nu poate face față forțelor răului prezentate în film. În cele mai multe dintre aceste pelicule de mare succes, salvarea posibilă sau soluția pentru problemele înfățișate apare sub forma unor ființe extraterestre, a bisericii sau a lumii spiritelor, a unor super-eroi din alte lumi sau din alte timpuri, precum Superman, Batman, Conan sau Indiana Jones. Interesul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în special trusturile private sînt prezentate într-o lumină extrem de critică. Așadar, cu toate că ideologia familiei apare cu claritate în Poltergeist, filmul nu conferă legitimitate ideologică politicii economice americane. Din această perspectivă, orientarea spre elementul ocult și spre valorile transcendent-spirituale în peliculele produse în ultima vreme la Hollywood dezvăluie eșecul industriilor de cultură de a conferi o legitimitate ideologică reală capitalismului american contemporan. Cu toate acestea, indiferent de opinia despre elementul ocult din producțiile lui Spielberg, de modul în care el susține
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Poltergeist II: The Other Side) este o producție mediocră sub aspect cinematografic; narațiunea sa destul de complicată pătrunde mai adînc pe teritoriul ocultului și supranaturalului. Cu toate acestea, ocultismul simplist al filmului oferă o alegorie a temerilor burgheziei și voi aborda pelicula tocmai din această perspectivă. Carol Clover (1992) atrage atenția asupra faptului că în Poltergeist I femeile au o poziție privilegiată. Mama și fiica apar ca avînd mai multă intuiție și o mai mare capacitate de clarviziune, parapsihologul este o femeie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de insecuritate socială și economică determinată de invazia altor rase și clase. Poltergeist II continuă, așadar, procesul de sondare a angoaselor contemporane cu privire la rasă, clasă și sex (într-o manieră mai radicală și mai extravagantă decît primul film al seriei). Pelicula a fost lansată în 1986, în perioada recesiunii din timpul președinției Reagan, perioadă de accentuată teamă de șomaj, de pierderea căminului și de pierdere a controlului asupra propriei existențe. O dată mai mult, tehnologia apare ca imposibil de controlat: într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pledoarie pentru nucleul familial burghez 17. O critică diagnostică: de la Poltergeist la Slackers și Beavis și Butt-Head În interpretarea pe care am dat-o celor două filme Poltergeist, spiritele rele reprezintă amenințările de natură socială și rasială la adresa normalității burgheze; peliculele dau glas angoaselor contemporane ale familiei burgheze într-o societate cu o economie instabilă și cu o ordine socială în plin proces de dezintegrare. Ambele filme prezintă clasa de mijloc incapabilă de a exercita controlul asupra propriului destin și gata
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care filmul își propune să le disimuleze. Obiectivul acestor filme este, în final, acela de a-l face pe spectator să subscrie tendinței generale spre o viață burgheză tipică, după ce, în prealabil, i-a expus amenințările ce o pîndesc. Respectivele pelicule sînt așadar simptomatice pentru orientarea de dreapta din cultura Statelor Unite, după ce critica radicală și mișcările politice ale anilor '60 au pus sub semnul întrebării instituții precum familia și patriarhatul. Efectul Slacker Așadar, în ce punct este plasată această stare de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe Mandela" și broșuri, interpretînd în același timp un cîntec rap cu temă politică derivat din clișee media; un activist și artist video deține o încăpere plină de receptoare TV și aparate video cu care încearcă să surprindă votul pe peliculă; viața muzicală locală este o sursă majoră de interes și amuzament, ca și cinematograful și televiziunea; într-un bar, doi tineri slacker fac filosofie pe tema desenelor animate cu Scooby Doo și Smurfs; și alte multe personaje emit fragmente de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o sondare a miturilor creștine, în Slacker nu există personaje principale, fiecare "slacker" dispărînd după cele cîteva minute în care narațiunea se concentrează asupra sa, iar filmul evită orice semnificație alegorică sau simbolică. Secvența finală a filmului face aluzie la pelicula lui Godard, One Plus One, înlocuindu-i pe revoluționarii negri din filmul lui Godard cu un "Paul Revere post-modern" (așa cum spune și titlul), conducînd o mașină dotată cu difuzoare și ilustrînd un program guvernamental de înarmare. Și în vreme ce finalul filmului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Linklater un contract de șase milioane de dolari la Hollywood pentru un alt film, Dazed and Confused (1993), care își propunea să urmărească o zi din viața elevilor de liceu din Austin chiar la ceremonia de absolvire din 1976. Pelicula tip Hollywood făcută de Linklater îi prezintă pe elevii din ciclul superior care nu au nici ei, la rîndul lor, vreun țel sau ideal și care sînt înstrăinați de lumea burgheză a părinților lor "cum-se-cade". Filmele lui Linklater oferă un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vreun țel sau ideal și care sînt înstrăinați de lumea burgheză a părinților lor "cum-se-cade". Filmele lui Linklater oferă un diagnostic al situației tineretului într-o societate absurdă în care normele și valorile tradiționale nu mai rețin interesul tinerilor. Aceste pelicule fac posibilă o evaluare a situației tineretului în societatea contemporană a Statelor Unite și sugerează că un număr apreciabil de tineri suferă un fenomen de alienare și de ruperi de cultura oficială, promovată de canalele de televiziune și de filmele hollywoodiene
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
autor al poveștii și unul dintre scenariști. Au fost multe discuții referitoare la așa-zisele tensiuni dintre Hooper și Spielberg în timpul filmărilor la Poltergeist, cît și dezbateri asupra paternității filmului în măsura în care o întreprindere colectivă poate aparține unei persoane. De fapt, pelicula este un amalgam de stiluri cinematografice și preocupări atît ale lui Hooper, cît și ale lui Spielberg. Filmul demonstrează atît flerul lui Hooper pentru suspans, pentru elementele horror și ciudățenii, cît și înclinația lui Spielberg pentru ocultismul cețos al clasei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o prezență semnificativă în cadrul filmului hollywoodian. Abordînd, din punctul de vedere al negrilor, diferențele de rasă, sex și clasă, filmele lui Lee ne oferă ocazia de a pătrunde în esența acestor problematici explozive care lipseau din cinematografia "albă". Începînd cu pelicule independente, cu buget scăzut, precum Joe's Bed-Stuy Barbershop: We Cut Heady (un film din studenție, din 1983) și The's Gotto Have It (1986), Lee s-a mutat la Hollywood. Cu School Daze (1988), care își focalizează acțiunea asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unic opiniile, vocile, stilurile și politica negrilor. Lee țintește însă și spre zona tehnicilor proprii modernismului, producînd filme originale și novatoare care îi articulează propria sa viziune și propriul său stil estetic. Asemenea dramaturgului german Bertold Brecht, Spike Lee produce pelicule ce dramatizează necesitatea unor opțiuni morale și politice 7. Atît Brecht cît și Lee produc un fel de "drame epice", creionînd o gamă largă de personaje sociale tipice, expunînd exemple de comportament social și asocial, furnizînd mesaje didactice publicului larg
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că atît moda, cît și identitatea țin de individ și nu de codul social. Imaginile și videoclipurile Madonei dau legitimitate opțiunii individuale în însușirea elementelor de modă și în producerea propriei imagini. Cu toate acestea, imaginile cele mai atrăgătoare ale peliculei promovează îmbrăcămintea scumpă și de bună calitate, diamantele și alte ornamente costisitoare ca fiind cheia spre imaginea și identitatea de succes. Așa se face că imaginile pline de forță ale bogăției și vestimentației de calitate, subliniate de versurile cîntecului favorizează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
blond puternic platinat în filmul Who's that Girl din 1987, care relua figura eroinei excentrice din comediile hollywoodiene din anii '30. În cîntecul "Like a Prayer", ea apărea cu culoarea naturală a părului, negru, dar în videoclipurile, fotografiile și peliculele documentare din perioada 1986-1980 ea apărea și cu roșu, ori în diferite nuanțe mai închise ori mai deschise. În turneul cu "Who's That Girl" din 1987 filmat pe caseta "Ciao, Italia!", Madona apărea cu vreo opt kilograme mai puțin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]