6,499 matches
-
Ceva de mâncare nu aveți?, întrebam cu sfială. Uneori pe masă apărea o mămăligă, ceva brânză proaspătă de la putină, niște ouă prăjite cu șuncă sau o farfurie cu ciorbă. Alteori, la câte o casă de gospodari eram așteptată cu plăcinte poale-n brâu cu brânză. În timp ce stăteam la masă, gazda frământa puțin aluat și făcea turte pe plita încinsă sau prăjite în ceaun cu grăsime de porc. Când coboram din șaretă, luam cu mine mapa de piele, primită de la o colegă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Ana, era obeză. Se mișca foarte puțin. Nea Voineac îi punea pe masa de lângă ea tot ce avea nevoie pentru prepararea hranei. Așa obeză cum era, se pricepea de minune la pregătirea porcului, a pastramei de oaie, iar 164 plăcintele poale-n brâu cu brânză de vacă amestecată cu brânză de oaie, pe care le ungea cu smântână, când le scotea din cuptor, erau minunate. Nu mă prea gândeam la igienă când mâncam bucatele gătite de tanti Ana. Dacă m-aș
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cerut nimănui niciodată o armă. Am aici raportul de la postul de miliție despre întâlnirea de la Boiereasca. Sunt și doi martori care au dat declarație că te-au văzut și auzit discutând cu neamțul despre arme. De ce ați oprit mașina la poala dealului unde au decolat elicopterele cu Nicolae Ceaușescu? Ce aveai de gând să faci? Deodată, toate au început să se lege. Eram bănuită că aș avea armă, că în acea zi am mers acolo unde a poposit Nicolae Ceaușescu și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mata, cum ai să mai fugi într-o zi de iarnă și ce frică o să ți mai fie. O să te amenințe trei bărbați, dar n-or să te omoare. Privea concentrată cele câteva cărți slinoase cu semne ciudate întinse în poala fustei largi. Când îmi vorbea, părea în transă. În timp ce îmi spunea toate acestea, îmi arăta o carte pe care era moartea cu o coasă în mână. Am tresărit. Maria s-a oprit din menit când lângă noi a apărut Ghiță
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
În Cehia cât și În Slovacia. Românii din Asia Mică (Bithinia) Apropierea geografică Între Balcanii populat cu grupuri masive de macedoromâni și coasta de vest a Turciei a favorizat trecerea oierilor aromâni dincolo de Marea de Marmara În vilaetul Brusa spre poalele muntelui Olimp bogat În pășuni și adăposturi de iarnă pentru vite. Cum În Evul Mediu peninsula Balcanică era stăpânită de turci, trecerea spre și dinspre Asia Mică era liberă, fără rigori vamale și taxe protecționiste. Dintre numeroasele neamuri aflate În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și de ce se cuvine și ce nu dat presei ca știre sau imagine "de senzație". În a doua zi a vizitei, coborând din mașina oficială în Piața Palatului, o rafală de vânt avea să-i ridice, cum s-ar spune, "poalele în cap" Majestății Sale. Un fotograf olandez a surprins scena și apoi m-a rugat să-i dau o mașină să meargă la aeroport pentru a lua o cursă spre Amsterdam. I-am precizat, mirat, că mai sunt două zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu coatele, pe lângă el strecurându-mă și eu din mulțime, îmbrâncit, ghiontit și nu odată aproape strivit și cu sufletul la gură. Cele două „duble” fiind fierbinți, nu le puteam ține în mână și nici chiar subțioară; de aceea ridicam poalele mantalei și așa, rupând mereu câte o bucățică de coajă, să-mi astâmpăr foamea și să mai uit de frig, ajungeam în sfârșit triumfător acasă. Nici povestea lemnelor nu era mai surâzătoare. În prima iarnă s-au mai găsit pe
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
îmi pare, față de primul caz, ușor frivolă. „Bătrânicios” este un termen peiorativ care nu duce automat la discriminări, așa cum misoginismul nu duce automat la sexism (discriminare de gen), deși îl hrănește. De exemplu, este caraghios să dăm amenzi pentru expresia „poale lungi și minte scurtă”, referitoare la femei. Nu îl interzicem pe Eminescu fiindcă este un misogin de geniu. Dar o afirmație de tipul „ar trebui interzis accesul femeilor la profesii și poziții de putere”, făcută în zilele noastre în spațiul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
anul al II-lea, am făcut o aplicație în masivul Rarău condusă de profesorul Papp. În prima noapte am fost cazați la niște vile din Dorna Arini, iar a doua zi am pornit cu plutele pe Bistrița până la Chiril, la poalele Rarăului. Călătoria cu plutele a fost ceva de vis și unică în viața mea. Urcușul pe Rarău a fost de pomină. Era prima ascensiune pe un munte și nu aveam nici un fel de experiență cum să ne facem bagajul și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mai mult ca de obicei ca să contemple varietatea vivace de culori ce însoțea amurgul zilei. L-a cuprins un val de amintiri nostalgice. Îndreptându-se spre grupulețul de religioși din preajmă, le arătă cu mâna câteva locuri din orașul de la poalele colinei: «Vedeți, aici, la dreapta mea, acei doi chiparoși maiestuoși care se înalță în fața Casei San Benedetto? Acolo, sub umbra lor deasă de parfum de rășină, mă așezam mereu să-mi trag sufletul, după ce am mâncat urcușul acela abrupt cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prevalat cel de Giovanni. Tatăl, Luigi Calabria, născut la Verona la 13 iulie 1820, era cizmar. După ce a lucrat într-o cizmărie specializată în echipamente militare, a lucrat singur, deschizându-și propriul punct de lucru într-o cameră îngustă, la poalele scării de la intrarea în locuința sa. Era un om simplu și blând, iubitor al muncii și al familiei sale. Singurele distracții inocente se limitau la frecventarea ocazională a unei cârciumi dincolo de Porta Vescovo, în localitatea Quattro Stagioni. Juca cărți cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
drept case de primire pentru orfani. Iar în convenția pentru folosirea și uzufructul vilei și a celor 5 hectare de pământ de la Costozza, s-a pus tocmai această clauză: «să aibă o preferință pentru orfanii de război». Vila, așezată la poalele crângurilor berce (împădurite) dulci și umbroase, se potrivea să devină un refugiu și o oază de pace pentru o mulțime de copii abandonați. Don Calabria, după ce a reflectat și așteptat semnele concrete ale Divinei Providențe, a acceptat oferta. Pentru a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-ul dinspre Mediterana, marea umbrelă tradițională; pe treptele din Piazza di Spagna, printre mesele cu flori, vedeai țărănci și copii îmbrăcați de sărbătoare așteptînd să pozeze la "pittori forestieri", locatari ai garsonierelor de pe străduțele învecinate cu Via del Babuino, la poalele parcului Pincio. Pe atunci, această grădină publică era locul de plimbare la modă (Villa Borghese nu se deschidea decît de două ori pe săptămînă). Pe esplanadă, în jurul chioșcului unde cînta muzica, se opreau trăsurile cu fața spre domul de la Sfîntul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Nikita al Muntenegrului își adăpostea ginerele firav de un posibil atentat, împingîndu-l sub proțapul de la afetul de tun pe care era pus sicriul regal. Șeful meu, domnul Alexandru Catargi, se trezi într-o străduță laterală cu un băiețel agățat de poalele uniformei sale brodate cu aur. Cît despre Diadoh, el trecuse prin gardul metalic al Băncii, dar nu mai reușea să revină pe aceeași cale din cauza epoleților uniformei, așa că a fost nevoie să fie chemat portarul pentru a-l recupera pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
bătrân îi permitea să ia și unele mici riscuri calculate și să se impună astfel în ochii scriitorilor din țară și a băgătorilor de seamă din afară. Când s-a schimbat regimul, criticul prudent de până atunci și-a dat poalele peste cap și a devenit om politic. Talentul de a se fofila în timpul dictaturii a fost confundat cu talentul politic. Studenții și veleitarii din cenaclurile pe care le condusese ca profesor l-au făcut să creadă că are priză la
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
5-1 cu Germania. Nu va fi nici un silenzio stampa, Beckham, Seaman și Owen nu vor trata ziariștii cu fundul, echipa Angliei nu se va comporta ca o bunică peste care tocmai a năvălit nepoțelul în closet exact cînd își ridica poalele. Pentru tabloidele englezești, funcționează principiul universal de presă „It’s bleeding, it’s leading“, adică iese în față ceea ce sîngerează. Mai concret, e important ceea ce interesează. În acest moment, cu o lună înainte de Mondiale, buletinul medical al lui Beckham e
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
centrînd, băgînd alunecări sau sărind la cap? Povestea reportajului merită spusă. După mai multe antrenamente, echipa pleacă la Tîrgu Mureș pentru un meci de campionat. Cu un microbuz închiriat, din acelea care înspăimîntă șoselele. Fetele moțăie una cu capul în poala celeilalte. Se mănîncă din pungă, la un popas. Pe serpentinele care urmează, sandviciurile înghițite în grabă se revoltă. O fată vomită, ținută de frunte de o colegă. Altă colegă o freacă pe față cu apă. Se ajunge la Tîrgu Mureș
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
trânteau și plesneau de ciudă". Duca, abia înscăunat, dacă auzi că Antioh, posibil pretendent, este scos din închisoare, "îndată se îmbrăcă cu cămeșă de ghiață". Avea casă grea "cu mulțime de mîncăi" și îi fugiră curând boierii "și-și aprinse poalele de toate părțile". Mihai Racoviță "se făcea a nu-i place să primească domniea, ca și fata ceea ce zice unui voinic: Fă-te tu a mă trage, și eu oi merge plîngînd". La usturătura cuvintelor se adaugă filozofia proverbelor, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
exotică: Sub șase stâlpi granitici și-un roșu văl de lână Pe el cu animale cusute tot de mână, Măreț era drapat Un pat de abanosuri, ascuns în bumbac moale, Ș-un jeț de dinți de fildeș cu draperii pe poale, Și-o baie de agat... De-a dreapta se înalță un turn trufaș, gigantic, Zidit de toat-Asia după un plan fantastic, De Iehova damnat; Ș-alăturea cu dânsul a lui Nembrod clădire, Semeață ca și turnul, își dă a ei privire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi văzut trei mii de desmetici săltând în fuga mare, în jurul orchestrei, ca niște demoni bătuți cu biciul și fripți cu smoală fiartă..." Napoli, prin macaroane: În jurul unui blid se așează jos, în mijlocul pieții, tata, mama și copiii, unul în poala altuia". Drăgușanu are esențial o facondă, proprie unor ardeleni și mai ales bănățenilor, și pigmentul reportajelor e făcut din râsete spontane. La Paris lumea striga "Vive l'Empereur!" "și el - spune pelegrinul - e mort de douăzeci de ani!" La Londra
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de tipuri vii în sensul autenticității. Căci altfel ce observație pătrunzătoare găsim în Amintiri? O mamă de la țară își ceartă copiii, un tată se întreabă cu ce să-și țină băieții în școli, copiii fac nebunii, un popă joacă cu poalele anteriului prinse în brâu, toate aceste spuse anecdotic pe puține pagini. Întîmplă-rile sunt adevărate dar tipice, fără adâncime. Însă într-un basm de ce observație poate fi vorba? Acolo totul e simbolic și universal. În poveste și nuvelă nu se observă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apăsătoare ca o molimă, din Dragoste învrăjbită, și suava acalmie florală ce-i urmează: Se pornise vântul prin cireș, și floarea A-nceput să ningă șișăind domol, Și cădea pe pieptul și pe brațul gol Al Siminii, stîndu-i albă-n poala rochii. Două-trei flori poate au ajuns în ochii Cânelui, și-n urmă cânele a-nceput Mârâind să miște capul. Celebrele balade Nunta Zamfirei și Moartea lui Fulger sunt numai superficial epice. Ele corespund, cu o tehnică nouă, poemelor Călin și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
situații ineluctabile. Unica temă rămâne mereu spaima întunecată de moartea individuală și de stingerea universală. Gheara setei de glorie se convertește în speranța amară că Poezia poate fi o cale de mîntuire: M-atîrn de tine, Poezie, Ca un copil de poala mumii, Să trec cu tine puntea humii Spre insula de veșnicie La capătul de dincolo al lumii, Mă vei lăsa acolo singur Alături de toți morții lumii? De aci disprețul pentru poezia măruntă: Silită poezie - a vremii noastre, Într-adevăr prea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]