5,486 matches
-
voința lor, religia, limba" și de dominația turcă "turcii ne-au poruncit și impus voinței noastre capriciile și obiceiurile lor" -, greacă (fanariotă) "grecii ne-au poruncit și-au pătat caracterul nostru cu, în sfârșit, umbre nesănătoase" -, austro-ungară "ungurii ne-au poruncit în Transilvania și Banat"și rusească "rușii au înfrânt voința noastră îngenunchindu-ne țara" (Drăghicescu, 1996:354). Din toate acestea, cele mai puternice și grave influențe au fost, în viziunea lui Drăghicescu, cea greacă și cea turcă: "Grecii avură rolul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
legitimare, cum se știe, prin arborele genealogic al doamnei Neaga, venerată post-mortem și ridicată la nivelul prototipului bizantin: Deacii, după acea bucurie ce mă bucuraiu, deaca văzuiu casa ei sfârșită, eu îmi aduș aminte de cuvintele tale ce mi-ai poruncit la moartea ta zicând, că eu ce-ți va trebui după moarte să fac sufletului tău. Iar eu nu știuiu ce lucru va fi mai mare și mai bun, ci voiiu și aduș oasele tale, să să îngroape în sfânta
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în moduri și mai lascive, ori slăbește și devine mai puțin viguros. De aceea, de câtva timp, noi și frații noștri, ne-am dat seama că această situație trebuie să fie îndreptată ... Prin urmare, după ce am ascultat părerea fraților noștri, poruncim în mod riguros ca nimeni, de azi înainte, să nu îndrăznească de a încerca lucruri asemănătoare în oficiile despre care am vorbit, în special la Orele canonice și în celebrarea liturghiilor solemne. Dacă cineva va face contrariul, prin autoritatea acestui
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Col. 4, 6). Cea mai înaltă treaptă a blândeții este iubirea față de cei ce ne prilejuiesc necazuri și supărări și care se arată prin iertare și împăcare (Matei 5, 23-24). Culmea blândeții stă deci în purtarea pe care ne-o poruncește Mântuitorul, prin cuvintele: „Binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc” (Matei 5, 44). Singura mânie îngăduită și folositoare este aceea îndreptata împotriva păcatelor, a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit de merite, care uită cea dintâi datorie a sa: să primescă învățătura dată de Dumnezeu pentru mântuire. Pe acest oaspete Dumnezeu se mânie și poruncește îngerilor săi să-l arunce în focul cel nestins, pentru că, deși avea la îndemână învățăturile cu care să-și „îmbrace” sufletul, el le-a nesocotit voind să câștige Împărăția cerurilor fără pregătire și fapte bune. Pilda talanților (Matei 25, 14-30
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
al lui vodă Țepeș nu minte, pașă ! În fața lui Țepeș, Mândricel povesti totul. Apoi Își scoase pumnalul și și-l Înfipse adânc În inimă. Căzu cu brațele desfăcute, Încercând parcă să cuprindă tot pământul țării. Țepeș Îi sărută obrajii și porunci alor săi ca viteazul Mândricel să fie Îngropat cu mare cinste : În inima codrului, La poalele muntelui, Sub albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială pe care le
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
iarăși : Câți soldați are el, cu toții ? Mai puțin cu unul... Și dacă vrei să știi câți i-au mai rămas, du-te de-i numără ! Turbat de mânie, sultanul strigă bătând din picior : Dacă nu vrei să spui, ghiaure, voi porunci să te spânzure. Aceasta este pedeapsa pe care o merită orice soldat care se lasă a fi prins de dușman. Văzând că n-o scoate la capăt cu amenințările, sultanul zise cu glas mieros : Ascultă, ghiaure, Îți dăruiesc viața, Îți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
liber. Văzând Mahomed atâta curaj și credință, rămase gânditor, apoi, Întorcându se către pașalele din jurul său, zise cu Întristare: Dacă Țepeș ar avea o sută de mii de soldați ca acesta, de mult ne-ar fi gonit din Europa ! Mahomed porunci apoi să scoată pe soldat din fiare, Îi dărui o pungă cu bani de aur și-l lăsă liber. Soldatul trecu mândru printre șirurile de oșteni turci și se duse la ai săi. Cuvinte: lupte de hărțuială = luptele date de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii, trageți! Astăzi vreau să mă-ntrec În arc cu voi, zise Ștefan. Voinicii Își pregătiră săgețile, Își Încordară arcurile cu putere și au tras. Săgețile lor se
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul a dat steagul Țării În grija lor. El le poruncește: Să nu Îl pierdeți niciodată În luptă! Suntem trei, Măria Ta. Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să-l ducă Radu. Am să Îl port cu grijă, Măria Ta. Dacă o fi să mor, va fi al lui Cârlan
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ne folosim de dreapta credință spre cea mai bună viețuire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 95) „Da, atunci mai cu seamă crezi, când nu cauți să afli pricina celor ce ți se poruncesc, ci simplu împlinești poruncile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia VIII, I, în PSB, vol. 23, p. 102) „Ceea ce este hrana pentru trup, aceea e viața (virtuoasă) pentru credință. Și după cum trupul nostru nu poate trăi fără
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acordă lui Dumnezeu și Fiul însuși, Care nu zice: Eu și Dumnezeu, ci Eu și Tatăl una suntem (In. 10, 30), iar altă dată zice despre Sine: Pe El L-a pecetluit Dumnezeu-Tatăl (In. 6, 27). Dar și când a poruncit ucenicilor Săi să boteze toate neamurile, nu le-a spus să facă aceasta în numele lui Dumnezeu, ci a legiuit pe față să se facă în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh (Mt. 28, 19)”. (Sf. Chiril al Alexandriei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XXXIX, în PSB, vol. 15, p. 74-75) „ Scriptura spune că toate s-au făcut în El și prin El. Despre aceasta ne încredințează zicând: El a zis și s-au făcut; El a poruncit și s-au zidit (Ps. 32, 9). Tot despre aceasta ne asigură și marele Moise la începutul cărții despre facerea lumii, zicând: Și a zis Dumnezeu: Să facem pe om după chipul și asemănarea Noastră (Fac., 1, 26). Iar despre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pământul să scoată iarbă și toată vietatea (Fac. 1, 6, 9, 12, 20). Din aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau de către El, vorbirea ar fi fost de prisos. Căci acelea încă nu erau, ci urmau să fie. Dar nimenea nu vorbește celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau de către El, vorbirea ar fi fost de prisos. Căci acelea încă nu erau, ci urmau să fie. Dar nimenea nu vorbește celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor fi, trebuia să zică: Fă-te, cerule și fă-te, pământule și ieși verdeață; și fă-te, omule! Dar El n-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fi fost de prisos. Căci acelea încă nu erau, ci urmau să fie. Dar nimenea nu vorbește celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor fi, trebuia să zică: Fă-te, cerule și fă-te, pământule și ieși verdeață; și fă-te, omule! Dar El n-a făcut aceasta, ci a poruncit, zicând: Să facem om; și să scoată verdeața. Din acestea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor fi, trebuia să zică: Fă-te, cerule și fă-te, pământule și ieși verdeață; și fă-te, omule! Dar El n-a făcut aceasta, ci a poruncit, zicând: Să facem om; și să scoată verdeața. Din acestea se vede că Dumnezeu a vorbit despre acestea cuiva apropiat. Deci e necesar să înțelegem prin aceasta pe cineva, căruia vorbindu-i s-au făcut toate. Dar cine ar fi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trebuie înțeles ca existând de la început cu Dumnezeu (Tatăl), El însuși fiind Dumnezeu, iar Duhul gurii lui Dumnezeu (trebuie) înțeles ca fiind Duhul adevărului, Care de la Tatăl purcede (In. 15, 26), Așadar, să înțelegi ca există trei (persoane) : Domnul care poruncește, Cuvântul care creează și Duhul care întărește. Iar întărire ce altceva ar putea să însemne, dacă nu desăvârșirea în sfințenie, ne strămutarea și stăruința în bine? Sfințenia nu (se capătă) fără (ajutorul) Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lucreze omul; a întins mai întâi cerul și apoi a zidit pământul; mai întâi acoperișul și apoi temelia. Cine a mai văzut, cine a mai auzit așa ceva? Niciodată nu s-ar putea face așa o clădire omenească! Dar când Dumnezeu poruncește, toate se pleacă, toate se supun voinței Lui. Să nu iscodim, dar, operele lui Dumnezeu cu mintea noastră 20 omenească, ci, povățuiți de operele Sale, să-L admirăm pe Meșter”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia II
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Scriptura aproape că ne arată că omul a fost făcut cu mâinile lui Dumnezeu, precum spune și un alt profet: Mâinile Tale m-au făcut și m-au zidit (Iov, 10, 8). Spune-mi, te rog, dacă Dumnezeu ar fi poruncit doar atât ca omul să se facă din pământ, oare nu s-ar fi făcut ce poruncise? Negreșit că da! Dar pentru ca, prin felul prin care am fost creați, să ne statornicească în suflet învățătura de a nu ne închipui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un alt profet: Mâinile Tale m-au făcut și m-au zidit (Iov, 10, 8). Spune-mi, te rog, dacă Dumnezeu ar fi poruncit doar atât ca omul să se facă din pământ, oare nu s-ar fi făcut ce poruncise? Negreșit că da! Dar pentru ca, prin felul prin care am fost creați, să ne statornicească în suflet învățătura de a nu ne închipui noi lucruri mai mari decât ne e firea, de aceea istorisește pe toate în chip precis și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Facere, omilia XIII, I-II, în col. PSB, vol. 21, p. 148 149) „A suflat în fața lui suflare de viață și s-a făcut omul cu suflet viu. - Ce înseamnă a suflat suflare de viață? - Dumnezeu a voit și a poruncit ca trupul creat de El să aibă putere de viață, care s-a făcut în el în suflet viu, adică activ, care poate prin mișcarea mădularelor să-și arate măiestria sa. Uită-te câtă deosebire este între crearea acestei minunate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să-l mustre 21, ci îl laudă, cu toată dreptatea, pentru că a spus aceasta. Și poți vedea că ceea ce spune e adevărat. La sfârșitul Evangheliei le spune celor ce cred așa: Mergând, învățați toate neamurile (Mt. 28, 19). Iar dacă poruncește celui ce cugetă astfel să învețe toate neamurile și l-a arătat învățător al lumii întregi, arată că dorește să avem o astfel de credință. Căci El este cu adevărat Domn și Dumnezeu după fire, chiar și după ce S-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
om, pentru că este și Dumnezeu. Primind ungerea sau numele de Hristos, S-a făcut asemenea nouă; dar ca Fiu ne-a făcut El asemenea Lui, însă nu prin naștere, ci prin har. (n. s. 825, p. 446) 27 „Căci dacă poruncind dracilor, aceștia se supun, aceasta nu este faptă omenească, ci dumnezeiască. Sau cine, văzându-L pe El tămăduind bolile, cărora le este supus neamul oamenilor, Îl mai socotește pe El om și nu Dumnezeu? Căci curăța leproși, făcea șchiopii să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]