5,661 matches
-
teamă, n-ai să auzi nimic altceva decât cadența cizmelor, pocnetul tocurilor lipite, strigătul scurt, automobilul cu difuzor a dat colțul, o mănușă albă dirijează Învălmășeala trotuarului spre care Îți târăști bicicleta, fă-te că nu-l observi pe civilul postat lângă vitrina cofetăriei cu mâinile la spate, Împinge-ți mai repede bicicleta spre locul arătat, grăbește-te, grăbește... La vremea aceea, foarte puțini credeau că războiul este o aventură care se va sfârși prost pentru noi. Iar eu fusesem Învățată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
poți descărca pe ale altora. Aflu despre site-uri de medicină alternativă, unde poți vedea cum le-a mers unora folosind leacuri nerecunoscute de medicina tradițională. Citesc despre site-uri imobiliare, pe care niște băieți isteți care poartă costume au postat imagini ale proprietăților pe care încearcă ei să le vândă. Citesc despre site-urile muzeelor, site-urile de muzică, site-urile de întâlniri. Citesc despre newsgroups, postări pentru fiecare pasiune, interes și obsesie la care vă puteți gândi. Locuri unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
proprietăților pe care încearcă ei să le vândă. Citesc despre site-urile muzeelor, site-urile de muzică, site-urile de întâlniri. Citesc despre newsgroups, postări pentru fiecare pasiune, interes și obsesie la care vă puteți gândi. Locuri unde oamenii pot posta un mesaj, o întrebare, un gând, și răspunsuri de la oameni care gândesc la fel. Citesc apoi despre Tarot, un site unde îți poți afla norocul: aici m-am oprit din citit și am dat click. Vreau să-mi aflu viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
-mi spună, amuțise ostentativ la intrarea Francezului, anunțată de clinchetul clopoțelului de deasupra ușii, care-l anunța pe fiecare nou-venit. Toți clienții obișnuiți parcă amuțiseră cu nasul în scrumierele pline de mucuri de țigări stinse cu bere. Francezul s-a postat la o masă privilegiată, în lumină, țeapăn ca o figură acoperită de o mască care s-ar fi spart la o mișcare mai slobodă. Fata de la bucătărie a ieșit numaidecât cu cârpa, i-a șters masa cu o grijă dizgrațioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
la spartul nunții în cămară“, supărat că asta nu-i iarnă, domnule, numai o apăraie! Dar știam că vă plce apa, domnu’ Basarab, o aud pe mama. Da’ domn’e, place, apă de-aia din care bea maestrul (s-a postat plin de încredere lângă V., scuturându-și în trecere, în oglinzile uriașe, coama de armăsar). Eu, doamnă, beau numai apă din aceea care pe rusește se cheamă voda sau apușoară, pe rusește vodka. Ăsta-i secretul - râs sonor, care dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în vasul peste care stă crăcit. Din apa cu pișat, petarda a bubuit de i-a scuturat toate plombele. Când T. a ieșit în sfârșit din veceu, așa ud și împuțit, copiii sunt deja departe, maică-sa și unchiul Tony postați la ușa veceului. Da’ ce-i, dragă, asta-n casă, se poate? spune mama, iar Tony trebuie să completeze: V-ați și găsit, dragă, acuma cu nebuniile ăstea, cu Afganistanu’... Ceva de genul ăsta trebuie să spună, dar T. nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Învârtea În jurul banilor. “Nu este lucru curat”, Își spuse, “trebuie să-mi schimb descrierea, și să-mi pun și poza”, pentru că majoritatea femeilor cu care luase contact Îl Întrebau de ce nu are poza pe profil. Zis și făcut: și-a postat o poză recentă, luată așa, mai din profil, să nu i se vadă defectul la ochi - fiind sașiu- și a schimbat descrierea, astfel: “bărbat matur, fără obligații, doresc o femeie serioasă cu care să Întemeiez o familie și să-mi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
și am rămas așa, cu geamantanul în mână. În semn de fâstâceală. Nu știam ce să le spun celor doi morți pe cale de putrefacție. Așa că până la urmă am îngenuncheat ca să-i sărut pe amândoi. Era o dimineață răcoroasă. Ceața se postase în ușă. Felinarele fie nu erau aprinse, fie nu se vedeau nicăieri, dar am găsit gara chiar și cu ochii plini de lacrimi. — Dacă nu ai bani, comoara mea, asta complică situația. Dar ar mai fi o soluție. Mama ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
a dat mai mult înapoi. După cum a reieșit ulterior, cu preț de trei bilete mai mult. I-am răsplătit privirea cu vârf și îndesat. Dar domnul Urlich n-a plecat în ziua aceea, ci, când să închid casa, s-a postat din nou aici, în fața geamului, mi-a înapoiat frumos banii într-un plic, apoi m-a întrebat care sunt florile mele preferate. La care eu i-am spus că liliacul, fiind că altceva nu mi-a trecut prin minte. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
cine? Păi pe voi, evreii. Și de ce, mă rog? m-a întrebat Iosif. — Pentru că nu trebuie să vă scoateți pălăria în fața Lui. — Și crezi că e ceva de invidiat? — Desigur. Nu-l slăviți pe Domnul, ci, care cum vine, se postează în fața lui. Aveți lucruri mai importante de făcut decât să vă tot ploconiți de cinci mii de ani. Îi spune fiecare ce are de zis și cu asta, basta. Așa-mi închipui eu. Ștergea praful de pe capul mumiei, râzând. — Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
aruncat cu toată forța asupra lui Uran pentru a-i tăia capul. Uran s-a ferit, dar vârful iataganului lui Zombo l-a lovit, producându-i o rană pe față din care curgea sânge din belșug. Atunci Amar s-a postat în fața lui Uran parând un nou atac din partea lui Zombo. Uran a șters fața plină de sânge cu mâneca, și-a revenit, reluând atacul asupra lui Zombo, strigând: -Predă-te, zdrențărosule! Nu mai ai pe nimeni. Zombo nu ceda, lupta continua
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să ajungeți până aici? Kumataro îngenunche respectuos, aparent, fără nici un strop de mândrie pentru că făcuse ceva vrednic de laudă. — Ne-a fost puțin cam greu să ieșim din castel, dar adevăratele probleme au început după aceea. Forțele clanului Araki erau postate la palisadele de lemn, ici și colo, așa că ne-au înconjurat de mai multe ori și, câteodată, am fost despărțiți unii de alții, în mijlocul săbiilor și al lăncilor inamice. Într-un târziu, am reușit să ne croim drum, dar, în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de luptători curajoși și loiali și a membrilor familiei mele. Mă rog pentru vasalii mei și sper că le veți arăta milă. Hideyoshi încuviință această cerere bărbătească și acceptă capitularea Castelului Miki. OAMENII LUI DUMNEZEU Deși Hideyoshi și Nobunaga erau postați la distanță unul de altul, Hideyoshi considera că una dintre responsabilitățile sale militare era aceea de a trimite, cu regularitate, știri la Azuchi. Astfel, Nobunaga avea o vedere panoramică asupra situației din apus și, așa, se simțea mai liniștit în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
asta, oamenii rareori își trădau seniorul, necum să-și fi părăsit propriul clan. Preotul continua să tacă, ținând ochii închiși. În comparație cu Kaisen, care părea asemenea cenușii reci, Katsuyori vorbea înainte, ca un foc dezlănțuit: — Însă până și oamenii care erau postați și pregătiți să-i doboare pe trădători s-au împrăștiat cu toții, fără să se fi angajat într-o singură luptă sau să fi așteptat comanda stăpânului lor. Este un asemenea comportament vrednic de clanul Takeda și de generalii săi - care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
tăioase, ale citadelei principale, se înălțau, tot mai aproape, deasupra capetelor. Ajunși în citadela principală, cei doi emisari înțeleseră imediat că aceea era cea mai puternică dintre cele șapte fortărețe de la frontieră. Incinta castelului era spațioasă și, cu toate că înăuntru erau postați peste două mii de ostași, domnea tăcerea. Datorită hotărârii lui Muneharu de a lupta, castelul mai găzduia încă trei mii de refugiați civili în plus. Muneharu se decisese să reziste din acel castel talazurilor învolburate ale armatei răsăritene. Kanbei și Hikoemon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cei cincisprezece mii de oameni de la comandamentul său de pe Muntele Ryuo nu se clintiră. Hideyoshi amplasă cinci mii de oameni pe platoul din Hirayama și pe cei zece mii de oameni ai clanului Ukita pe Muntele Hachiman. Generalii lui Hideyoshi se postară în ariergarda contingentului din Ukita. Arăta ca primul aranjament al pieselor pe o tablă de go, iar poziționarea propriilor săi vasali în spatele armatei Ukita, care, până nu demult, fusese aliată cu clanul Mori, era determinată de prudență. Din prima zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
plină de râvnă de la grupul amestecat de lucrători și de tâlhari. Din acest motiv, se înființase o serie de posturi de pază la fiecare nouăzeci de metri, de-a lungul stăvilarului, iar în fiecare dintre aceste puncte de supraveghere erau postați militari, pentru a-i pune la treabă pe muncitori. Întrucât soldații nu stăteau acolo decât ca observatori pasivi, miile de oameni care-și mânuiau sapele și cărau pământul ca furnicile nu se simțeau deloc încurajați. Mai mult, termenul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
îi spuse unui paj: — Se înserează. Ridicați storurile din partea de apus. Apoi, îl întrebă pe Nobutada: — Nu acolo stai și tu? Nobutada venise în capitală cu puțin timp înaintea tatălui său și se cazase în apropiere, la Templul Myokaku. Fusese postat acolo în seara intrării tatălui său în capitală, care fusese în ajun, precum și în ziua următoare, iar acum părea cam obosit. Se gândise să-și anunțe plecarea, dar Nobunaga spuse: — Ce-ar fi să bem ceaiul între patru ochi? În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
care începură, în sfârșit, să se cațăre pe coridorul podit. — Te vedem, Senior Nobunaga! Nu ne mai poți scăpa! Predă-ți capul ca un bărbat! Inamicii erau îndesați ca ciorile pe salcâm dimineața și seara. Pajii și vasalii personali se postară în jurul lui Nobunaga, pe coridoarele laterale și din spate, în poziție protectoare, cu săbiile aruncând flăcări născute din deznădejde. N-aveau să lase inamicul să se apropie. Frații Mori erau printre ei. Câțiva dintre acei oameni care refuzaseră să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
putea să plece și el. Hideyoshi clătină din cap: — Nu, pentru tine am un alt ordin, așa că, mai așteaptă un moment. Asano, vreau să alegi câțiva samurai de sub comanda ta, care au urechi agere și picioare iuți, și să-i postezi pe toate drumurile dintre Kyoto și domeniul clanului Mori. Nici măcar apa să nu răzbată. Arestează pe oricine pare suspect. Și, chiar dacă nu par suspecți, cercetează-le identitatea și examinează ce duc asupra lor. E extrem de important. Du-te numaidecât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mergem acum, ar trebui să putem ajunge acolo până mâine seară, spuse Hideyoshi, ridicându-se. Abia se mai putea abține, atât de mare îi era nerăbdarea. — Ai tu grijă de toate, în lipsa mea, îi ordonă el lui Kyutaro. Hikoemon e postat la Otsu, iar Seniorul Nobutaka încă mai este la Azuchi. Când ieși pe poarta castelului, Hideyoshi văzu șase sau șapte sute de oameni aliniați, așteptându-l. Luptaseră în bătălii succesive, la Yamazaki și Sakamoto, și nu avuseseră timp să se odihnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
frumusețea părului lor negru nu izvorau din inimă, pentru a învălui acea zi, aceste semne ar fi fost demne de dispreț și condamnate ca prefăcătorii pentru a-și ascunde urâțenia. Satul era un refugiu excelent. La o oarecare distanță fuseseră postate santinele, astfel încât nu se temeau de un atac prin surprindere. Fiind toiul verii, așternuturile și proviziile aveau să dureze. Cel mai mare neajuns era izolarea. Aflându-se atât de departe de orice așezare omenească, nu aveau idee ce se petrecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pornea pe coridorul lung, nimeni nu se ridică să-l oprească. Dimpotrivă, ceilalți seniori găseau mai înțelept din partea lui că plecase și erau ușurați de senzația de pericol intens pe care o simțiseră. Deodată, din camera de lângă ușă, unde erau postați, ieșiră și-l urmară doi paji. Simțiseră, chiar din odaia lor, atmosfera care domnise în castel timp de două zile. Dar Hideyoshi nu le permisese prea multor vasali de-ai săi să intre în castel, așa că, văzând că stăpânul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
merge la castel, vor să vă ducă într-o cameră, să vă pună în față o listă a crimelor dumneavoastră și să vă silească să comiteți seppuku. Dacă refuzați, plănuiesc să vă ucidă cu sânge rece. Mai mult, intenționează să posteze soldați în castel și chiar să ia în stăpânirea lor cetatea. Încearcă să mă intimideze, nu? De fapt, Geni dorea mult să vină aici ca să vă informeze el însuși, dar ne-am temut că absența lui din castel s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
întreba el, de nenumărate ori, pe vasalii apropiați. E deja seară, nu-i așa? Pe măsură ce se lăsa asfințitul, enervarea lui Katsuie creștea. Soarele în amurg își arunca razele pe clopotniță. — A venit Seniorul Yadoya! Acesta fu mesajul transmis de luptătorul postat la poarta templului. — Ce s-a întâmplat? întrebă, neliniștit, Katsuie. Omul vorbi cu sinceritate. La început, Genba refuzase să-l primească, dar Yadoya stăruise. Îi explicase, în amănunt, hotărârea stăpânului său, dar degeaba. Genba insista că, fie și dacă Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]