5,694 matches
-
bilanțul, contul de profit și pierderi, politici contabile și note explicative), pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administrație, respectiv de directorat și de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, după caz, de auditorul financiar, și să fixeze dividendul. Această prerogativă este de competența exclusivă a adunării generale și nu poate fi delegată, de exemplu consiliului de administrație, administratorului unic sau directoratului 345. Dacă hotărârea adunării generale a asociaților prin care s-a aprobat bilanțul și s-a stabilit dividendul a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
2000. Bodu S., "Cauza în contractul de societate", în R.R.D.A., nr. 1/2005. Buzoianu S. (I), Papadopol B. (II), "Discuții în legătură cu existența în dreptul român actual a daunelor cominatorii", în Dreptul, nr. 7/2004. Catană R.N., "Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în R. R.D.A., supliment nr. 1/2007. Catană R.N., "Admisibilitatea acțiunii în dizolvarea societății comerciale pentru neînțelegeri grave între asociați", în R.D.C., nr. 2/1998, p. 63. Căpățînă O., "Constituirea societăților comerciale cu personalitate juridică
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
comerciale. Probleme actuale privind societățile pe acțiuni. Democrația acționarială, ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2007, pp. 20 și urm.; C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, București 2010, pp. 308 și urm.; R.N. Catană, " Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în Revista Română de Drept al Afacerilor, supliment nr. 1/2007, pp. 139-161; I. Turcu, op. cit., pp. 655-669. 191 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 428-429. 192 Pentru opinia că, în anumite condiții și hotărârea adunării generale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
comerciale. Probleme actuale privind societățile pe acțiuni. Democrația acționarială, ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2007, pp. 20 și urm.; C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, București 2010, pp. 308 și urm.; R.N. Catană, " Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în Revista Română de Drept al Afacerilor, supliment nr. 1/2007, pp. 139161; I. Turcu, op. cit., pp. 655-669. 385 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 428-429. 386 Pentru opinia că, în anumite condiții și hotărârea adunării generale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
îl aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternanței la guvernare. Rolul monarhiei în istoria României moderne a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele își exercita atribuțiile în limitele actului din 1866, care îi oferea largi prerogative politice, legislative , militare și executive. Deși sistemul de guvernare era reprezentativ, în practica politică puterea executivă avea întotdeauna un cuvânt de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare și putea numi și revoca miniștrii. După anii 1870-1871, când au loc
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
decis înființarea unei locotenențe patriarhale care să gireze afacerile Patriarhiei pe tot timpul cât Înaltul Ierarh al Bisericii Ortodoxe va împlini funcția de factor constituțional. Imposibilitatea Patriarhului-Regent rezidă tocmai în contradicția dublei sale ipostaze: pe de o parte, deținător al prerogativelor regale, deasupra autorității ministeriale, iar pe de altă parte, arhiepiscop, mitropolit și patriarh, sub această autoritate 2. Ministerul Cultelor, recte Guvernul, credea că putea ocoli această situație gravă care atingea chiar principiul separării funcțiunilor factorilor constituționali, preluând atribuțiile administrative ale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că putea scoate din încurcătură Patriarhia noastră "înfrângătoare de canoane", formal, patriarhul României era depus. Înainte, dar și după crearea acestei legi, situația legală rămânea neschimbată: în plan civil, "patriarhul este în același timp funcționar al statului și deținător al prerogativelor regale", iar în plan religios, "Î.P.S. exercita funcțiuni religioase și lumești". În aceste condiții întrebarea lui Nae Ionescu: Mai avem patriarh? rămâne una legitimă. Replicile din partea oamenilor Bisericii nu întârzie să apară ca urmare a luării tranșante de poziție
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1931). Introducerea "Ordinului Patriarhului Miron" nu este vorba de un ordin călugăresc -, o decorație conferită de părintele patriarh, reprezenta o anomalie evidentă în viața bisericească. Dreptul de a institui ordine și de a conferi ordine în România interbelică era o prerogativă regală, statuată prin textul precis al Constituției din 1923. Prin urmare, a institui noi ordine echivala cu a te substitui prerogativelor regale, ceea ce producea o gravă problemă, din punct de vedere juridic. Ceea ce ne preocupă nu este aspectul juridic al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
evidentă în viața bisericească. Dreptul de a institui ordine și de a conferi ordine în România interbelică era o prerogativă regală, statuată prin textul precis al Constituției din 1923. Prin urmare, a institui noi ordine echivala cu a te substitui prerogativelor regale, ceea ce producea o gravă problemă, din punct de vedere juridic. Ceea ce ne preocupă nu este aspectul juridic al acestei chestiuni, ci implicația evenimentului în sine pentru stabilirea profilului Ortodoxiei românești. Acest caz se înscria în seria de "manifestări cezaro-papiste
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
uni versități, pornindu-se de la principiul just al creării unor asemenea instituții pentru studenți, ci nu pentru profesori, cum se întâmplă astăzi, în mod abuziv, la noi, profesorii nemaifiind în slujba elevilor săi. Această disfuncționalitate vine pe fondul atribuirii unor prerogative profesorale autoritare, în dauna unui echilibru firesc între dascăl și student. Introducerea legii lustrației, ca o prelungire a actului de condamnare publică a comunismului, este o urgență a societății românești, reprezentând o condiție sine qua non a realei primeniri. În
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fiind, după toate legile vieții noastre publice, gestionar, cade sub autoritatea și controlul puterilor ministeriale, chiar dacă după noul statut Biserica Ortodoxă Română este o instituție autonomă. De unde ar rezulta că patriarhul-regent este o imposibilitate: el fiind o dată, ca deținător al prerogativelor regale, deasupra autorității ministeriale, iar a doua oară, ca arhiepiscop, mitropolit și patriarh, sub această autoritate". 3 Ibidem, p. 120. După Enchiridion, Canonul 6 Apostolic spune: "Episcopul (...) să nu ieie asupră-și lucruri lumești; IAR DE NU SĂ LE DEPUNĂ
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
most important European capitals. The first one was set at London, în 1793. Afterwards, the ones at Vienna, în 1794, Berlin, în 1795, and Paris, în 1796 were established. Still, the foreign policy of the Porte continued to be the prerogative of the sultan, of the Reis effendi and of the great dragoman, through direct parley with the credited diplomatic representatives of the European great powers, and not only, at Istanbul. Among the Empire's foreign policy priorities, în the form
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
recuperabilă la radicalii englezi. Eminescu se războiește ideologic cu o întreagă linie europeană, a cărei întruchipare locală sunt „roșii“ munteni. Ei bine, lumea la crezut și orice reformă în sensul său rupea bucăți câte unul din elementele vieții naționale: azi, prerogativele politice ale proprietății istorice, mâni, biserica, poimâni, breslele, până ce toată combinarea lor organică, datorită veacurilor, sau prefăcut întro grămadă de indivizi fără nici un fel de legături între ei decât acelea ale unui interes momentan. Dar o grămadă de indivizi nu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
p. 318.</ref> Pedagogia junimistă trimite către un orizont ce depășește potemkiniada mimetismului instituțional. Libertatea este articulată din această succesiune de elemente care se cer aplicate sistematic. Stabilitatea administrației se întâlnește cu imperativul încurajării energiei individuale, în vreme ce descentralizarea con feră prerogativelor politice ale individului o nouă semnificație. Policentrismul la care P.P. Carp invită este inextricabil legat de miza investirii formelor cu fond. Nu voim centralizarea tuturor forțelor în București, voim să se deprindă cetățeanul să fie cetățean nu numai când vine
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
creștin, care confruntându-se cu transcendentul ar părea să pună în termeni negativi chestiunea etică a războiului și a serviciului militar și restul romanității care rămâne subjugată, s-a transferat în epoca constantiniană în interiorul Bisericii, atunci când mărturia profetică a devenit prerogativa clerului, scutit de serviciul militar asociat cu omuciderea. 3.2. Concepția Imperiului despre creștinism Creștinismul timpuriu nu era interesat de problema militară întrucât răspândirea sa a fost mai ales urbană și a avut ecou printre provinciali, în categoriile sociale mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
condițiile exterioare lui: acest din urmă aspect are loc mai ales atunci când o pasiune nobilă (sau un crez moral Înalt) este obstrucționată În realizarea ei de invidiile, interesele sau acțiunile reprobabile ale unor semeni care au, la un moment dat, prerogativele puterii și ale deciziei. Iată de ce proverbele sunt, de fapt, o istorie condensată și expresivă a unui lung șir de experiențe de viață individuale, cele mai multe dintre ele amare, nefericite, În care adesea cei care ar fi trebuit să reușească sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
suspect. În teatru, practica supravegherii se bazează tocmai pe această „diviziune a muncii”: decidenții sus-puși și executanții întotdeauna subordonați și dependenți, financiar sau politic, de șefii care le solicită serviciile. Liderii recunosc și admit necesitatea supravegherii pentru buna exercitare a prerogativelor lor, dar lasă acțiunea propriu-zisă de supraveghere în seama agenților de rând, ușor de corupt și de folosit în activități degradante, de care conducătorii de orice fel vor să profite, însă fără să-și murdărească mâinile. Actul supravegherii se execută
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
politică este abordat în principal din perspectiva acțiunii curților supreme în domeniul controlului de constituționalitate. Această chestiune a fost analizată în profunzime. Printre numeroasele lucrări pe acest subiect, vezi H. McClosky, The American Supreme Court (1960), E.V. Rostow, The Sovereign Prerogative (1962) și cu precădere G. Schubert, Constitutional Politics (1960) și Judicial Decision-Making (1963). Pentru o prezentare a conceptului de drept adoptat în mod tradițional de analiștii sovietici, vezi S. White, J. Gardner și G. Schöpflin, Communist Political Systems (1981). Asupra
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Riggs, ed., Frontiers of Development Administration (1971) Raleigh, NC: Duke University Press. R. Rose, The Challenge of Governments: Studies in Overloaded Politics (1980) London: Sage. R. Rose, Lesson-Drawing in Public Policy (1993) Chatham, NJ: Chatham House. E.V. Rostow, The Sovereign Prerogative (1962) New Haven, Conn.: Yale University Press. D.C. Rowat, ed., The Ombudsman (1968) London: Allen and Unwin. G. Schubert, Constitutional Politics (1960) New York, NY: Holt, Rinehart and Winston. G. Schubert, Judicial Decision-Making (1963) New York, NY: Free Press. P. Self, Administrative
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fără anestezie și mască" (Fără anestezie). Acestea sunt tonalitatea și mijloacele tipice pentru Nicolae Panaite, poetul ce mizează, așadar, din ce în ce mai sigur, mai lucid pe cartea textualizării, construind imaginea unui univers scriptural în care vocabulele, mai ales verbele și substantivele, preiau prerogativele puterii, se instaurează autarhic într-un sine poetic aproape isihastru, asupra căruia are devastatoare consecințe: "vorbele ce dau buzna spre mine/ zguduie geamurile ca o toacă/ nesiguranța a ajuns ca un plumb încins/ care vine din toate părțile deodată/ și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
abolirea dictaturii, el va conduce țara până la desemnarea prin alegeri libere a noilor structuri. Principiul separării puterilor în stat (legislativă, judecătorească, administrativă), principiu admis din capul locului ca normă de conduită, obliga Frontul să rămână în afara cursei electorale, atâta timp cât exercită prerogativele puterii. Or, el a decis de curând să ia totuși parte la alegeri, pe motiv că exprimă un spectru larg de atitudini politice, că e reprezentativ pentru țară și că altfel s-ar ajunge la haos. Mai mult, Consiliul Frontului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ce puteau degenera în conflicte și mai dramatice. După cum se vede, Frontul Salvării Naționale, predispus în chip evident a acumula tot mai multă putere, în cadrul unei soluții voit echivoce, a trebuit să consimtă la limpezirea statutului său și să împartă prerogativele conducerii interimare cu alte partide. El devine astfel, la rându-i, un partid care va lua parte la viitoarele alegeri, urmând deci a-și prezenta programul și candidații. Un câștig de principiu pentru democrația românească s-a realizat în felul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
s-au evocat diferite scenarii în "mersul revoluției" indică de fapt un asemenea tip de lectură a evenimentelor. Sunt scenariile unei puteri care n-a voit să recunoască imperativul zilei și care continuă, sub diverse forme, a-și adjudeca toate prerogativele. "Rien appri, rien oublié". Din păcate, puterea n-a întâmpinat forțe pe măsură, capabile să emită la rândul lor strategii de contrapondere. Până acum ea și-a putut permite să-și facă jocul cu relativă dezinvoltură, contând pe incapacitatea opoziției
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
puternici ca să devenim lideri, indiferent care este rolul nostru la locul de muncă sau în viață. Prin această cercetare am ajuns la următoarele concluzii: 1. Orice persoană are un anumit potențial de leadership. Trebuie să recunoaștem că leadershipul nu este prerogativa exclusivă acelor din fruntea ierarhiei. Suntem cu toții lideri și aderenți în momente diferite de timp. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru noi însine. 2. Doi oameni nu-și exprimă capacitățile de leadership în același mod. Fiecare individ, fiecare dintre noi
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3092]
-
la nume ("Ce lucru e în toate/Și fără el nu se poate") surprinde în chip sintetic funcțiile simbolice ale numelui ca reflectare a esenței lucrurilor și a puterii sale de a institui și legitima esența obiectelor. Nominația e o prerogativă divină. A cunoaște numele înseamnă a stăpâni obiectul, de unde rezultă toate manipulările magice ale numelui. Pericolul de a rosti numele pentru a nu dezlănțui manifestarea unei forțe s-a reflectat în tradiția menținerii în secret a numelui adevărat al divinității
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]