7,913 matches
-
este, cu alte cuvinte, ceea ce am observat și noi în nota precedentă: că obiecția este o versiune (mai elaborată și cumva "mascată") a sofismului ad hominem. ------------------------------------------------------------------------- ÎN AFARA ETICII? Cuvânt înainte 2 1 112 3 Precizări și justificări terminologice Despre moralismul realismului radical Despre realismul moderat Despre justificarea moralismului Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Cuvânt de încheiere Referințe bibliografice Indice de autori Indice de concepte fundamentale Abstract Résumé
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cuvinte, ceea ce am observat și noi în nota precedentă: că obiecția este o versiune (mai elaborată și cumva "mascată") a sofismului ad hominem. ------------------------------------------------------------------------- ÎN AFARA ETICII? Cuvânt înainte 2 1 112 3 Precizări și justificări terminologice Despre moralismul realismului radical Despre realismul moderat Despre justificarea moralismului Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Cuvânt de încheiere Referințe bibliografice Indice de autori Indice de concepte fundamentale Abstract Résumé
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
antisociale bazate pe violență. Nu de multe ori, infractorii ce au comis abdominabile acte de violență, Încearcă să se apere În fața organelor juridice prin faptul că au fost “sub influența alcoolului”; consumat În cantități mari, alcoolul reduce mult luciditatea și realismul perceptiv, cuntribuind la accentuarea agresivității, atât prin potențarea ei directă, cât și prin neluarea În considerare a caracteristicilor agresorilor și a neplăcerilor provocate propriei persoane și celor apropiați (P. Iluâ ă. Drogurile pot, de asemenea, să afecteze comportamentul agresiv, Însă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de Iași impresionează prin linia zvelta a edificiului de pe avers (fig.26av), redat din perspectiva sud-estică și într-o spațialitate care sugerează unicitatea și existența în timp. Că și în cazul celorlalte medalii prezentate aici, aceasta se înscrie pe linia realismului clasic, impus de Haralamb Ionescu, în arta gravurii de la Monetăria Statului. Nu înțelegem de ce pe ambele fete ale medaliei apar inițialele lui Maximillian Fetiță (MF), care este realizator tehnic-medalist și nu ale, sau, măcar, nu și ale col. prof. Valeriu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din motive care se subînțeleg, a fost dezvelita un an mai tarziu. În afară de valoarea documentara a celor două medalii prezentate, se impune să reținem atenția și asupra realizării lor artistice. Chipurile în relief pronunțat ale oamenilor de stat impresionează prin realismul expresiei fetei, prin finețea executării detaliilor și, deși nu poartă nici o semnătură, avem suficiente motive să afirmăm că ele sunt opera profesorului Celești Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuala de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în Germania și în Franța, isi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
apare, după cunoștințele noastre, în anul 2000, si pe unul dintre cele opt reversuri ale medaliei FUNDAȚIA ȘCOALĂ SOCIOLOGICĂ DE LA BUCUREȘTI, cum ne informează legendă aversului. Chipul lui Dimitrie Gusti este surprins grafic, de același gravor, Maximillian Fetiță, în maniera realismului grafic impus de artiștii salariați ai Monetăriei Statului din București. EMIL CONDURACHI A fost elev al Liceului Național din Iași și un strălucit student al Facultății de Litere și Filozofie de aici, având între profesori personalități de talia lui Ilie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
legendă CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru notă de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverența sugerate de maxilare puternice, de proeminenta pomeților și a bărbiei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de pe această reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av și 110rv), realizată în anul 1963, la centenarul nașterii marelui savant, este opera a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din notă realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția, ușor sesizabila, pentru linia ondulata, jocul de lumini și umbre al patinei, dau personalității acestuia dimensiune de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de cel ce a fost ales de două ori consecutiv ca președinte al sesiunii ordinare a Adunării Societății Națiunilor, la dezvoltarea relațiilor cu România a popoarelor lumii. Cât privește reprezentarea medalistica a chipului, credem că cei trei gravori transpun cu realism imagini fotografice din bogată fototeca a lui Titulescu. Acest diplomat de excepție al României și al lumii interbelice nu se impunea neapărat prin chipul sau cu alura mongoloida, ci prin marile calități etalate în preambulul acestui medalion. VESPASIAN V. PELLA
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
instrument de acțiune socială cât și un mijloc de luptă pentru autorul său. Tainele inimii se încadrează acțiunii politice și reflectă un dublu caracter: * erotic (intrigă și personaje romantice) * social (afirmarea concepțiilor sociale ale scriitorului.Romanul trădează influența romantică, balzaciană (realism) precum și înrâurirea romanului popular (profilul moral al personajelor feminine, eroine demonice sau angelice, simetrii și antiteze artificiale). După romanul Hoții și hagiul(1853), de Al. Pelimon, un alt important moment aparține anului 1855.În paginile revistei România literară se publică
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sub semnul romantismului. Caracterizate prin lirism excesiv, subiecte exotice sau inspirate din trecut, cu scene și personaje de mister, schematice, axate pe contrastul alb-negru, acestea se vor afirma printr-o complexitate a caracterului, mai târziu, odată cu orientarea întregii literaturi spre realism, la începutul veacului al XX-lea. Fenomenul literar s-a produs prin apariția capodoperelor lui Liviu Rebreanu consacrat în proza românească ca fiind „ctitorul romanului românesc modern". Primul lui roman de tip obiectiv este Ion, „cea mai mare creație epică
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
cele două războaie mondiale. Din punct de vedere tematic, primele nuvele sunt inspirate din mediul rural, având conflicte dramatice preponderent-țărănești care au fost remarcate cu destulă reticență de critica vremii (Proștii, Răfuiala, Mărturisiri, etc). Alte nuvele reflectă aspecte de un realism crud al vieții de la periferia urbei (Golanii, Culcușul și altele). Ultima categorie de nuvele vădește predilecția analitică a scriitorului care începe să se contureze pe spații epice mai întinse izvorâte din efectele umane tragice ale primului război mondial (Catastrofa, Ițic
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Rebreanu „topește cu o nebănuită vigoare” coordonatele tragice ale existenței într-o unică perspectivă, ca nimeni altul. Tânărul scriitor și-a deschis un drum propriu și sigur, reținând doar experiența unor nuvele și schițe ale lui Emil Gârleanu, și, împărtășind realismul lui Maupassant, modalitate artistică față de care se simțea atras temperamental. În același sens, se explică pasiunea sa pentru viziunea realistă din lumea rurală a scrierilor unui Balzac, Tolstoi, Flaubert, Zola și în deosebi, Reymont. Înlăturarea lirismului, plasarea în timp și
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
-l iubea, izbucnește la moartea bărbatului spre uimirea celor prezenți care cred că și-a pierdut mințile: „Nu mi-a fost drag! Mi-a fost urât! Mia mâncat viața, mi-a zdrobit inima, nu-l rabde pământul!”(Nevasta). De un realism dur e și povestea cerșetorului căruia, după ce i se redă vederea de către un medic filantrop, reacționează într-un fel cu totul ieșit din comun, dacă am ignora psihologia categoriei sociale căreia îi aparține: „Am venit boierule, să-mi pui la
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
treaptă superioară în evoluția speciei. Eugen Lovinescu observa orientarea autorului romanului Ion, prin construcția arhitectonică și prin multitudinea detaliilor, spre “amplele proze epice”, fenomen remarcabil în perioada de după primul război mondial.Ion Simuț specifică în cartea sa Rebreanu dincolo de realism motivele care i-au adus celebritatea, relevate de critica interbelică: ”Întâiul e acela că, într-o perioadă în care schița, nuvela și povestirea erau dominante, numai romanul putea aduce consacrarea unui prozator-romanul ca semn de maturitate a unei literaturi [...].În
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
spiritul adevărului filiația dintre literatură și iubire în articolul cu același nume( din volumul Amalgam), profesând o operă de “dezmisterizare a iubirii”, reflectând-o în materialitatea ei pasională. “A crea oameni nu înseamnă a copia după natură indivizi existenți.Asemenea realism sau naturalism e mai puțin valoros ca o fotografie proastă”, susține scriitorul în volumul menționat. Nașterii, iubirii, nunții, morții scriitorul le consacră largi “poeme‟‟ în opera sa, privindu-le ca un fin și obiectiv analist, în perspectiva stabilității,a eternității
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
scriitorul le consacră largi “poeme‟‟ în opera sa, privindu-le ca un fin și obiectiv analist, în perspectiva stabilității,a eternității. Aceste fenomene existențiale aflate într-o continuă renaștere, sunt cele mai legate de scriitorul care încearcă să creeze viață.Realismul nu semnifică imitare, ci creație pătrunsă de “fiorul contemplației către absolut “. De asemenea, misterul nașterii capătă o notă de solemnitate care se proiectează în permanențele miracolului:“Amândoi bărbații stăteau nemișcați, în picioare, cu capetele descoperite, cu ochii spre locul unde
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
și de organizator, și sfârșind cu primarul Ion Pravilă, care și el, la un moment dat, cochetează cu răscoala.“ Fiecare tip reprezintă o ipostază sintetică și- se poate spunesimbolică,un termen capabil să indice că romanul lui Rebreanu depășește sfera realismului strict, descripția vieții «așa cum este ea», apropiindu-l de epopee, de marea poezie, la o extremă, și de studiul sociologic, la cealaltă.” Discuția din tren dintre Rogojinaru, Grigore Iuga, Baloleanu din capitolul I ne introduce nemijlocit în problematica romanului, printr-
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
controversa empirism-raționalism, se regăsește, de asemenea, în marile direcții din filosofia contemporană. Printre marile filosofii ale cunoașterii din secolul XX s-a impus filosofia analitică. Prefigurată ca o analiză logică a științei, filosofia analitică este divizată în mai multe părți: Realismul reprezentat prin George Edward Moore și Bertrand Russell; Analiza logică sau atomismul logic, în cadrul căruia se remarcă contribuția unor gânditori ca Bertrand Russell, George Edward Moore, Ludwig Wittgenstein, Paul Ramsey, Gilbert Ryle; Pozitivismul sau empirismul logic, ilustrat prin activitatea Cercului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
adevăr este acceptat de majoritatea cercetătorilor din științele sociale și comportamentale. James W. Vander Zanden consideră că enunțurile fundamentale pe care se bazează cunoașterea științifică sunt: - lumea înconjurătoare există independent de observația noastră, nu este creată de simțurile noastre (principiul realismului);relațiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în termeni de cauză-efect (principiul determinismului); - lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observații obiective (principiul cognoscibilității). În afara acestor trei principii, în literatura de specialitate mai sunt menționate și principiile raționalității (ce poate fi subsumat
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
datorate temerilor endemice - Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; - Agresivitate;Principiul competiției nestimulative (dușmănie);Rezistența la schimbare; - Lipsa încrederii de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; - Necunoașterea propriei persoane; - Sentimentele de incompetență sau ineficiență; - Lipsa de obiectivitate și realism; - Pasivitatea excesivă. 2. Bariere referitoare la relațiile individ-grupLipsa de comunicare; - Marginalizarea; - Lipsa de autenticitate; - Autoizolarea; - Dependența față de grup. - Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
nemijlocit prezente în orice dat al percepției. Nu mai avem de-a face cu o singură idee care explică totul, ci cu o infinitate de esențe care dau un sens unei infinități de obiecte. Lumea devine imobilă, dar se luminează. Realismul platonician devine intuitiv, dar rămâne tot realism. Kierkegaard se pierdea în Dumnezeul său, Parmenide rostogolea gândirea în acel Unu. Aici, gândirea se cufundă într-un politeism abstract. Mai mult decât atât: halucinațiile și ficțiunile fac și ele parte din "esențele
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Nu mai avem de-a face cu o singură idee care explică totul, ci cu o infinitate de esențe care dau un sens unei infinități de obiecte. Lumea devine imobilă, dar se luminează. Realismul platonician devine intuitiv, dar rămâne tot realism. Kierkegaard se pierdea în Dumnezeul său, Parmenide rostogolea gândirea în acel Unu. Aici, gândirea se cufundă într-un politeism abstract. Mai mult decât atât: halucinațiile și ficțiunile fac și ele parte din "esențele extratemporale". În noua lume a ideilor, categoria
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
căruia ea se prezintă ca un obiect cu anumite proprietăți artistice și estetice și a cărui cercetare trebuie să plece de la simpla sa stare de existent. În decursul istoriei existența operei de artă a dat curs a două interpretări diferite: realismul și monismul. Conform realismului opera de artă este o entitate auto-suficientă și nu prezintă nici un raport de dependență. Prin urmare, opera de artă fie este descoperită în sensul lui Samuel Alexander 2 - descoperirea obiectului implică propria sa existență -, fie este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]