5,519 matches
-
o tentă de profunzime dată și de referirile la context („circumstanțele” sociale și politice, „liniile de forță” ale mișcării de idei dintr-o epocă sau alta), într-un exercițiu de sociologie literară. Protocolul argumentației se sprijină pe un „dosar” al receptării critice, uzitat cu discernământ. O cercetare doctă își propune să probeze inaderența lui Titu Maiorescu la febrele modernității. Evocat cu un condei de monograf, D. Anghel este văzut, dincolo de tocitul clișeu de „poet al florilor”, prin prisma sensibilității moderne, ultimele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
procesele pot fi Înțelese ca amplificări și complexificări ale celor două. Wiener a definit informația astfel: numele pentru conținutul a ceea ce este schimbat cu lumea exterioară, pe măsură ce ne adaptăm la ea și facem aceste ajustări simțite În lumea exterioară. Procesul receptării și folosirii informației este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se pune o problemă de complexitate. Modelul analitic presupune adesea un proces de prelucrare a informației atât de sofisticat, încât arfiabsurd să presupunem că el poate fi utilizat de către decidenții reali (Steinbruner, 1976). Capacitatea mentală naturală a persoanei (capacitatea de receptare a informației, de memorare și rememorare, de prelucrare) este limitată. De aici, o concluzie esențială: un model realist al raționalității umane trebuie să ia în considerare particularitățile psihologice ale subiectului. În acest sens, Patrick Suppes (1984, p. 213) conclude: „Orice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cartea vine În Întâmpinarea unor cerințe și nevoi de cunoaștere, acoperind niște goluri/lipsuri din actualele manuale școlare ale Învățământului special. Remarcăm, de asemenea, viziunea didactică din perspectiva căreia autorii au proiectat și realizat, Într-un dozaj bine gândit, demersul receptării textelor - legende și povestiri - consemnându-le În ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor istorice pe care le reprezintă. Pentru a spori atractivitatea lucrării, autorii au selectat și consemnat cele mai semnificative legende și povestiri, trezind interesul elevilor spre cunoașterea principalelor evenimente
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
influente ale lui Marx, Engels și Lenin a fost extrasă o „filosofie generală” și aplicarea acestei filosofii la explicarea societății. Astfel, teoria lui Marx a devenit o teorie filosofică: materialism dialectic și istoric. Este de notat o substanțială diferență de receptare a textelor lui Marx În sistemul comunist și În cel occidental. În ideologia comunistă, teoriei lui Marx și dezvoltării sale de către Engels și Lenin le-a fost acordat un statut filosofic. „Științific”, dar filosofic. În contextul intelectual al lumii capitaliste
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mesaj, Pross (1972) diferențiază varietatea comunicării umane Între media „primare”, „secundare” și „terțiare”. Cercetătorul german Încadrează instanțele de comunicare nonverbale În media primare. Acestea reprezintă „contacte umane elementare” (Burkart, Știința comunicării, Viena, Köln, Weimar, Böhlau, 2002, 34), producția, transportul și receptarea mesajului fiind realizate numai de către oameni, fără mijlocirea unui aparat. În cazul celorlalte tipuri de media, secundare și terțiare, cei care comunică au nevoie de aparatură pentru a transmite mesajul, respectiv atât pentru a transmite, cât și pentru a recepționa
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile spirituale ale individului au devenit mai importante decît confruntarea lui cu adevărul absolut, vehiculat de doctrinele și de autoritățile religiei. Cercetarea și procesarea subiectivă a sensului prevalează asupra receptării unui adevăr care, emanînd din Polul absolut, e transmis prin revelație, prin textul sacru, prin tradiție, prin instituții. Erou independent al întreprinderii spirituale, individul își selectează, își organizează și își subordonează în fond materialul religios în vederea unei cît mai reușite
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice domeniu după modelul pieței. E un model ca oricare altul, și el valorificabil din punct de vedere simbolic, spiritual. Dumnezeu rămîne pe piață cu libertatea lui. E adevărat că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
om-mediu; “*” dezvoltarea unor atitudini pozitive față de mediu; “*” stimularea motivației de a participa la acțiuni de menținere a calității mediului ; “*” dezvoltarea capacității de comunicare, de lucru în echipă, de a răspunde la situații noi și complexe de cunoaștere ; “*” sensibilitatea elevilor în receptarea frumosului din mediul înconjurător; “*” conștientizarea elevilor în desfășurarea activităților comunitare; “*” dezvoltarea personalităților elevilor și preșcolarilor prin formarea ”gustului” pentru ordine, curățenie, frumos, sănătate, economie; “*” dezvoltarea altruismului. Pentru realizarea acestor obiective am avut în vedere : “*” identificarea și analiza problemelor de mediu
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
pacient diagnosticat cu TPEL este recomandat de TCD chiar dacă acesta este considerat ca fiind auxiliar. Terapeutul principal poate, deci, să încurajeze pacienții să apeleze la astfel de consultații. Tratamentele psihoterapeutice țintite Doamna B. suferă de atacuri de panică provocate de receptarea unui refuz. Pentru a o învăța tehnica controlului respirației, capabilă să liniștească simptomatologia fiziologică, terapeutul individual îi propune să participe, timp de o săptămână, la un program de terapie a tulburării de panică. Doamna B. înțelege astfel modul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cercetărilor mai recente. Fără a se nega influența violenței din mass-media asupra violenței din societate, în prezent concepția „stimul-răspuns” pierde teren, ca și credința în atotputernicia mass-media (vezi teoria „glonțului magic”). Numeroase cercetări au arătat că publicul este selectiv în receptarea mesajelor mass-media, că le decodifică și le înțelege în maniere diferite, iar trecerea de la informație la acțiune este multiplu mediată. Totuși, unii specialiști de la noi consideră - după părerea mea, oarecum exagerând - că prin informațiile pe care le transmit „mass media
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
semnificativă între femei și albi (care au un risc victimal scăzut), pe de o parte, și bărbați și nonalbi, pe de altă parte. Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală poate fi explicată și prin ipoteza „afinității”, potrivit căreia receptarea mesajelor TV se face în baza similarității dintre caracteristicile personajelor de pe ecran și cele ale persoanelor din audiență. Analizând rezultatele unui sondaj de opinie reprezantativ național (N = 1502) realizat în 1977 în SUA, Paul M. Hirsch (1980) a decoperit că
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
punct de vedere etnologic, antropologic și sociologic a formei de organizare a comunităților săsești numită Nachbarschaft. Numai stabilirea interdependenței dintre modele, în cadrul necontenitei lor transformări și perfecționări, în cadrul unui proces social creator de durată și al unui proces tehnic de receptare poate explica apariția și dezvoltarea acestei instituții în sudul Transilvaniei și în special în Mărginimea Sibiului, ca modalitate specifică de organizare socială care să răspundă necesităților administrației săsești, dar și nevoilor social-economice ale românilor. „Vecinătatea” este o categorie de reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe terenul său favorit. Analiza prozei lui Slavici constituie o probă concludentă: printr-o lectură pătrunzătoare, atentă la detalii, dar și la conexiunile dintre diversele planuri ale textului, criticul demonstrează ideea „teatralizării epicului” și spulberă o serie de prejudecăți din receptarea prozatorului ardelean, cum ar fi acelea privind incongruențele de construcție, inabilitatea stilistică sau tezismul moralizator. Tot astfel, interpretul susține cu probe veridice dominanta realistă a Baltagului sadovenian, confirmată prin sabotarea logicii mitice de către logica mimesisului. Deși pare a gravita pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
punctul culminant al melancoliei este de găsit în romantism, datorită slăbirii credinței. „Eminescu împinge orizontul ontologic al melancoliei până la ultima limită, aceea unde se află creatorul însuși: «De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-și».” Istoricul literar este interesat și de receptarea lui Eminescu în funcție de conceptele melancolie și pesimism, urmărind imaginea poetului în opera lui G. Ibrăileanu, N. Iorga, G. Călinescu și Tudor Vianu. SCRIERI: Anton Pann, București, 1969; Opera literară a lui Lucian Blaga, București, 1976; Tudor Vianu și lumea culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
cu o argumentație estetică de sorginte marxistă (unele intervenții sunt publicate în „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revue roumaine d’histoire de l’art” ș.a.), semnificative prin pertinența analitică sunt pledoariile pentru o estetică a filmului contemporan, considerațiile privind receptarea spectacolului cinematografic sau specificitatea „lecturii” filmului, elogiul adus filmului de autor, tratarea literaturii ca experiență culturală a cineastului. Rămâne exemplară ținuta unor portrete, precum cele dedicate lui Jean Georgescu, Luigi Pirandello, Luchino Visconti, Dario Fo, Mozart ș.a. Se adaugă numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
rolul criticii în selectarea și ierarhizarea valorilor literaturii române contemporane. Ov. S. Crohmălniceanu, Gheorghe Grigurcu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu răspund întrebărilor lansate de colocviul Fenomenul arghezian (2,4/1990) despre posteritatea critică a poetului, despre o eventuală criză de receptare sau evaluare, despre influența operei argheziene asupra poeticii postmoderniste. În decembrie 1991, la rubrica sa permanentă „Departe-Aproape”, Mircea Zaciu afirmă că opera lui Mircea Eliade se află la o răspântie a receptării. „Răspântia Eliade”, sintagma lansată de articol, circulă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
critică a poetului, despre o eventuală criză de receptare sau evaluare, despre influența operei argheziene asupra poeticii postmoderniste. În decembrie 1991, la rubrica sa permanentă „Departe-Aproape”, Mircea Zaciu afirmă că opera lui Mircea Eliade se află la o răspântie a receptării. „Răspântia Eliade”, sintagma lansată de articol, circulă cu repeziciune și în numerele ulterioare revista deschide, într-un moment de evident succes editorial al scriitorului, ancheta privitoare la receptivitatea cititorului român față de opera lui Eliade. Pe aceeași linie a interesului față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
și jurnale, „literatura mărturisirilor” - „poate singura mișcare viabilă din proza de azi” - se conturează nu doar ca revelația literaturii de sertar, ci ca un fapt cultural de amploare ce merită a fi studiat din dublă perspectivă: critica memorialisticii și critica receptării. Colocviile Literatura mărturisirilor (10-11/1991), Sertarul cu jurnale, jurnalul cu sertare (3/1992), Biografie și literatură (2/1995) analizează tipologia formelor literare ale confesiunii, cauzele și efectele acestui fenomen cultural. Sunt semnalate interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
supra)interpretării și se aventurează în ascensiuni riscante sau ridicole în stratosfera textelor, adică să îi aducă cu picioarele pe pământ. Execuția este întotdeauna impecabilă și, în plus, savuroasă. O mostră ar fi „Echinoxul nebunilor” și delirul criticilor, articol despre receptarea interjecțional-extaziată a unei culegeri de povestiri a lui A. E. Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit, efectul ilar, apoi trece la o interpretare sobră, în cheie stilistică, remarcând inabilitățile autorului. Concluziile, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
unei culegeri de povestiri a lui A. E. Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit, efectul ilar, apoi trece la o interpretare sobră, în cheie stilistică, remarcând inabilitățile autorului. Concluziile, în opoziție cu receptarea înregistrată în incipit, sunt zdrobitoare: „cavalerul balt, sarmat sau scit, a cărui fantomă - în ipostaze felurite - cutreieră nu o dată prozele lui A. E. Baconsky, n-are cum privi cu mândrie spectacolul acesta atât de puțin sobru al urmașului dedulcit la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
facile a interculturalității, poate simplifica atât de mult limbajul devenit universal încât acesta să nu mai slujească decât în mică măsură transmiterea emoțională a karatelor culturale. Lucrarea Silviei Popescu îndeamnă la păstrarea unui echilibru necesar între mijloacele de transmitere și receptare a culturii pentru ca acestea să nu obstrucționeze ci să maturizeze prin iluminare. TEODOR DIMA Capitolul 1 Comunicarea interculturală repere teoretico-științifice perspectivă evolutiv istorică 1.1. Introducere A vorbi despre comunicarea interculturală în ziua de astăzi, când oamenii pot fi în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mediere interculturală Realizarea efectivă și complexă a competențelor interculturale implică recunoașterea interculturalității ca principiu călăuzitor pentru toate disciplinele și programele care să faciliteze comunicarea activă și interacțiunea pozitivă între diferitele culturi ale lumii. Comunicarea nu se încheie o dată cu preluarea sau receptarea informației. Orice informație exercită o influență efectivă asupra opiniilor, ideilor sau comportamentelor celor ce o receptează, determinând un anumit efect al comunicării. Valoarea informativă reflectă dincolo de probabilitatea sau improbabilitatea rezultatului relevanța socială a evenimentului. Ceea ce pentru cineva este important pentru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
faptului de a comunica: a atinge un sens împărtășit de ambele părți. Această afirmație este valabilă în contextul intercultural pentru că adevărata comunicare presupune a ajunge la un acord, prin faptul că mesajul emis de către destinatar primește același sens în momentul receptării lui de către interlocutor. Specific comunicării interculturale este faptul ca protagoniștii ei nu au aceleași referințe culturale sau nu utilizează aceeași limbă. Astfel, când acest proces de cunoaștere prin comunicare este îngreunat apar deseori disensiuni între grupurile de referință, ceea ce numim
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și mai aprofundată. În arte și în special în muzică, matematica și-a făcut simțită din plin prezența în special în ultimele decenii ale secolului al XX-lea când asistăm la cerebralizarea actului creator, actului interpretării cît și celui al receptării operei de artă. Matematica devine deci, un instrument, o unealtă a imaginației în creație, în analiza sociologică a esteticului, în opera de artă, în muzicologie, în interpretare, în analiza receptării. Compozitorul și matematicianul Ștefan Niculescu susține că: toate schimbările profunde
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]