11,435 matches
-
cât și personalității, ne determină să subliniem deosebirile de ordin calitativ existente între structurile psihologice ale frustrației produse în lumea animală, comparativ cu cele din lumea umană. Vasile Pavelcu, surprinzând saltul calitativ pe care frustrația îl înregistrează în lumea umană, relevă: „Termenul de frustrație, în lumea umană, implică, după părerea noastră, un raport social și conștient între ce ni se cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Această deposedare creează o reacție firească în sensul de restabilire a dreptului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de personalitate instabile și impulsive, care nu s-au supus unui proces de autoeducație, de autocontrol, care asigură, reflectarea conștientă a răspunderii față, de propria persoană și față de relațiile ei sociale 5. Conținutul psihologic al fenomenului de frustrație poate fi relevat deplin numai prin luarea în discuție a termenilor de „obstacol”, „conflict” și „stres”, deoarece fenomenele desemnate de acești termeni se află într-un raport de intercondiționare dialectică, fiecare dintre ei putând fi consecința celuilalt. Astfel, o situație frustrantă, semnificând un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
accepțiuni. În mod exclusivist, unii cercetători îl definesc numai în termeni de „stimulus” („stres stimulus”), iar alții limitează înțelesul termenului de stres la răspunsurile sau reacțiile pesoanei („stres reaction”), ignorând situația care le produce. În sfârși în unele cazuri sunt relevate mai mult particularitățile de ordin fiziolofic ale stresului, acesta fiind definit în termeni fiziologici („stres fiziologic”), iar alteori se insistă îndeosebi asupra aspectelor psihologice ale fenomenului, vorbindu-se de un „stres psihologic”. Cercetătorii care definesc stresul în termeni de „stimulus
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acordăm atenție și conceptualizării clare a proceselor psihologice care intervin între stimul și reacție (cum ar fi, de exemplu, procesul psihic al „evaluării”, prin care subiectul stabilește semnificația stimulului). Acest deziderat i-a determinat, de altfel, pe unii cercetători să releve mai mult aspectele psihologice ale stresului, deosebindu-se astfel de cei care abordează mai ales aspectele fiziologice ale fenomenului. Pentru aceștia din urmă, adică, pentru fiziologi, stresul desemnează tulburarea structurii sau sistemului de funcționare a țesutului, ca rezultat al acțiunii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
hidrocortizonului din sânge, că din pura anticipare a durerii, provoacă anterior de injecție, au rezultat reacții specifice „stresului fiziologic” (așa cum acestea apar, de obicei, sub influenta stimulilor nocivi ai injecției). Importanta anticipării în producerea reacțiilor fiziologice ale stresului a fost relevată experimental și de către Asher Koriat, Rachel Malkman, James R. Averil, R.S. Lazarus, care și-au propus să determine „cât” stres este produs atunci când un stimul dureros apare fără a exista posibilitatea de a-l prevedea, comparativ cu situația când el
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a modurilor individuale de trăire a frustrației, cât și variabilitatea, reacțiilor comportamentale la situațiile de frustrare. Capitolul III Concepții si interpretări și fenomenului de frustrație Dezvoltarea, de-a lungul timpului, a unor concepții, interprete chiar teorii asupra fenomenului de frustrație, relevă caracterul polivalent al acestui fenomen: „Fenomenul frustrației, generalizat, a constituit punctul de plecare în elaborarea unor teorii asupra personaltății, afectivității, sau asupra nevrozelor și psihozelor. O nevroză, a firmă, unii psihologi, este o stare permanentă de frustrați (Maier) și chiar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în posibilitățile creatoare ale omului, care reușește nu numai să-și „amâne” reacțiile dar chiar să-și creeze „piedici” de moment (care reprezintă condiții pentru obținerea unor noi „libertăți”, pentru perfecționarea continuă a vieții). Numeroși alți autori, români și străini, relevă și ei o serie de „lipsuri” sau „exagerări” ale doctrinei psihanalitice. Astfel, J.C. Brown critică iraționalismul doctrinei despre „inconștient”, tezele despre determinismul inconștient „compulsiv”, înțeles ca o zonă dinamică în care fenomenele de conflict și frustrație se produc cu necesitate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrat dar, prin calitățile sale pozitive, să fie mult apreciat. Din acest motiv, descrierea comportamentului caracteristic frustrării în termenii succesului imediat sau ai eșecului este incompletă și superficială”. (op. cit., p. 393) În privința celui de-al doilea criteriu, H.H. Kendler a relevat mai mulți factori de care depinde persistența unui răspuns, în condițiile repetării sau menținerii îndelungate a obstacolului frustrant, și anume: a) forța tendinței, trebuinței, sau scopului urmărit, b) tăria deprinderilor și obișnuințelor contrariate, c) poziția reacției în sistemul comportamental (adică
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ex. un stil care exprimă „agresiunea”, „atacul”, „încăpățânarea”, sau dimpotrivă „izolarea”, „fuga”, „dependența”). Persistența la vârsta maturității a realizărilor analoge celor observate la copil, chiar în lipa situațiilor excepționale de frustrare, caracterizează unul din aspectele infantilismului afectiv la adult. Psihologii relevă importanța „frustrărilor infantile”, desigur a celor moderate, în explicarea „toleranței” la frustrare a omului adult: o anumită experiență cu agenții frustranți, dobândiți în copilărie, mărește rezistența de mai târziu în situațiile de frustrare, asigurând un răspuns adecvat. 2) În preadolescență
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dinamica și complexitatea ei, uneori contradictorie, reperzintă condiția indispensabilă pentru formarea unei imagini veridice asupra feno menelor și tendințelor ce caracterrizează stadiul în care se găsește la un moment dat dezvoltarea societății. Atitudinea exclusiv pragmatică față de realitate, tendința de a releva numai ce este convenabil unor interese de moment, creează condițiile aparițieie frustrării individuale pe plan social, și fac practic imposibilă găsirea unor soluții realiste care să optimizeze funcționalitatea sistemului personalității în cadrul sistemului social. Omul este, se știe, în mare măsuă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ordin statistic arată, de altfel, că cel mai adesea devierile caracteriale ale copiilor, delictele gratuite pe care le comit minorii, au ca principal mobil carențele din sfera afectivă a personalității. Sunt cunoscute, în acest sens, cercetările lui S.E. Glueck, care relevă faptul că fenomenele afective conflictuale sunt mult mai frecvente la subiecții delicvenți (75%), față de nedelicvenți (23%), iar modalitățile de exprimare a acestor conflicte cunosc o întreagă gamă de manifestări: de la nesemnificative acte de izolare, nesupunere și negativism, până la reacții de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
punctul de vedere al lui J. Piaget, conform căruia, pe de o parte, „sentimentele reglează energiile interioare necesare acțiunii”, iar pe de altă parte, „dirijează conduita, atribuind o valoare scopurilor ei”. La rândul său, V. Pavelcu arată că „sentimentul tendință” relevă orientarea spre o anumită categorie de fenomene, spre anumie forme de activitate, corespunzătoare naturii (semnificației) tendinței de la un moment dat, iar „sentimentul-stare” desemnează gradul în care tendința respectivă este prezentă, vie, nesatisfăcută, saturată de interes. Atunci când „set”-ul (adică starea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
suprasolicitare, el poate genera conflicte de ordin interpersonal sau intrapsihic, manifestate prin tensiuni mari cu descărcări impetuase. Faptele de viață arată că atunci când, dimpotrivă, sentimentul este controlat și trăit la nivel normal de intensitate, el ne oferă posibilitatea de a releva calități, sau de a descoperi defecte reale; transformate, însă, în „patimă”, sentimentul ia o formă halucinantă, denaturând realitatea și creând astfel ocazii de conflict cu semenii, de remușcări, decepții și chiar grave depresiuni. Persoana care reprezintă, de exemplu, o tendință
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cel mai fecund pentru dezvoltarea unor „stări de frustrație” puternice, sunt următoarele: delirul megalomanic, delirul erotoman, delirul de gelozie, delirul de autoacuzare și vinovăție. În fiecare din aceste forme de delir, „frustrația” capătă o coloratură specifică, care merită să fie relevată, fie și numai sub forma unor considerații succinte. Delirul megalomanic, sau de grandoare. În mod curent, se apreciază că în dezvoltarea normală a personalității, nevoia de expansiune a „Eului” propriu, de stimă de sine, de recunoaștere de către ceilalți a valorii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a consemnelor. specificul acestei etape l-a surprins cu finețe pe P. Bovet: copilul ascultă nu numai de ordinele adultului, ci și de regula în sine, generalizată și aplicată într-un fel original. J. Piaget a confirmat prezența acestui fenomen relevat de P. Bovet, prin intermediul observațiilor concrete pe care i le-a prilejuit studierea minciunii infantile: „La un moment dat, copilul consideră că minciuna este urâtă în sine și că nu ar trebui să spună minciuni‚ chiar dacă nu ar fi pedepsit
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
et personalité, din „Traité” de psych. experim.” (sous la HYPERLINK "direct.de"direct. de P. Fraisse, J. Piaget), 1963. Neurotic personality of our times, 1937, New-York. Psychologie du conflict, 1970, Editions Universitaires, Paris. În viziunea lui P. Janet, conflictul se relevă ca fiind, în același timp, interior și exterior, deoarece acțiunea socială este totdeauna dublă: cuprinde conștiința intenției unui eu și imaginea de altul (care urmează a suporta acțiunea). În general, arată P. Janet, inteligența reușește să rezolve conflictul între două
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dispozitivele sale se regăsesc într-un număr important de texte de teatru, pe care nici n-am dorit și nici n-am căutat să le inventariez în ansamblul lor: totalizării i-am preferat selecția modelelor pe care unele piese le relevă, permițând, în același timp, identificarea lor și în alte opere. Am încercat mai curând să schițez un tablou al diferitelor tipuri de funcționare a supravegherii, decât să propun o panoramă ipotetic exhaustivă. Eseul de față este o reflecție inspirată de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
nou peste o lume care, din nepăsare sau din teama de a tulbura o liniște de suprafață, preferă să oculteze informațiile primite și să evite consecințele ce ar putea decurge din ele. Lipsită de urmări, supravegherea nu provoacă tragedii, ci relevă, la modul comic, un solid sistem de autoapărare, destinat să mascheze trădările flagrante. Dintr-un impuls de protecție „burghez”, adevărurile nu sunt lăsate să explodeze; supravegherea le îngăduie doar să scoată o secundă capul la lumină, pe furiș; altfel, ele
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acte ce trădează refuzul soților de a se mai iluziona, în vreme ce în comedie este vorba, de fiecare dată, de salvarea aparențelor și, mai cu seamă și cu orice preț, de salvarea cuplului, de respectarea contractelor maritale, de consolidarea iluziilor. Teatrul relevă astfel adânca fisură a lumii burgheze, sfâșiată între pasiunea amoroasă și instituția mariajului. Când orice urmă de dorință în interiorul cuplului se stinge, când se constată eșecul pactului oficial, soluțiile sunt diferite, în funcție de opțiuni: revelație dramatică sau „reparație” comică, Ibsen și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
conduita morală oficial admisă. Politicul și eticul vor fi supuse în egală măsură vigilenței supravegherii. Nu există nici o deosebire între interdicțiile practicate de către culturnicii partidelor comuniste și funcționarii franchiști sau salazariști... supravegherea, așa cum ne-o dezvăluie lectura arhivelor din ce în ce mai accesibile, relevă această flagrantă înrudire. Puterea totalitară acționează în numele unor amenințări comune și înțelege să apere aceleași valori. În privința textelor, supravegherea nu are o culoare națională, ea este peste tot aceeași, stereotipă, inspirată de o autoritate dictatorială care ține să-și afirme
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
societății ar trebui să cuprindă, ca elemente de bază: fișa de identitate a societății comerciale; organigrama societății, inclusiv prezentarea structurii de producție; statutul de funcții global, fără a fi precizate numele angajaților și/sau salariile acestora; situația patrimoniului societății comerciale, relevată prin intermediul indicatorilor de referință; fotocopia statutului societății comerciale și cea a cererii de Înscriere la Registrul Național al Oficiului Comerțului: principalele obiective și criterii de performanță; lista acționarilor societății comerciale; un studiu de marketing din care să rezulte situația pieței
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
dintre orientările Occidentului, nu Însă și pe altele. Încercarea lui Bianchi de a formula o ipoteză genetică bazată pe un număr de trăsături distinctive s-a dovedit extrem de problematică, după cum se va vedea În continuare. Într-adevăr, Bianchi a putut releva existența majorității trăsăturilor dualismului occidental la orficii greci ai Antichității, cărora Platon le este mult Îndatorat, și a putut trage concluzia că, pe anumite căi, gnosticismul derivă din speculațiile orfice 29. Am arătat În capitolul precedent că sistemele speculative sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
au reclamat dispariția unor apropiați În universul concentraționar din România comunistă li s-a răspuns, În genere, că „nu există date” În legătură cu respectivele persoane dispărute, fără ca organele statului să treacă la anchetarea serioasă a Împrejurărilor acestor dispariții. Majoritatea disparițiilor, așa cum relevă documente pe care le-am făcut publice În diferite Împrejurări, au În spate executarea sumară a celor dispăruți, deși Împotriva lor justiția nu se pronunțase prin condamnări la moarte. Execuțiile au fost premeditate, săvârșite cu sânge rece și În cunoștința
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de o povestire, de o anecdotică (cum?), iar Îngemănarea dintre timp și povestire recompune plasamentul istoric al „venirii americanilor”, fapt ce presupune extragerea din mit și intrarea În istorie. Înregistrările memoriei individuale a celor care au participat la rezistența anticomunistă relevă răspunsul pe care aceștia Îl așteptau, și anume momentul venirii americanilor: „Or să vină americanii, mai ales după ce o venit Truman și pă urmă toți spuneau: fraților, rezistați, ba la primăvară, ba la toamnă, ba la vară”; sau: „Planu’ știți
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Regele Mihai I... Voi răspunde În fața comandanților mei, a Țării și a Neamului de felul cum Îmi voi Îndeplini misiunea cu care am fost Încredințat.47 Fixarea acestor valori simbolice drept articulații ale discursului public, ale mișcării de rezistență anticomunistă relevă deopotrivă caracterul și complexitatea motivațională ale acestui fenomen istoric cu reverberanță Încă prezentă În memoria colectivă. Rezistența anticomunistă Între memorie și istorietc "Rezistența anticomunistă Între memorie Și istorie" Înscriindu-se printre cele mai radicale și mai tragice momente și manifestări
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]