5,917 matches
-
84,47%), cu o minoritate de romi (14,33%). Pentru 1,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,05%). Pentru 1,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Reportaje
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
statului etnocratic”, poetul și editorul revistei "Gândirea" sau că preotul legionar Ion Dumitrescu Borșa, unicul supraviețuitor postbelic al echipei gardiste combatante în Spania - la "Glasul Patriei" (mai tarziu "Tribuna României"). În acest ziar, destinat românilor din diaspora, Gyr a publicat reportaje, articole politice și poezii, semnate Radu Gyr sau cu pseudonimele, Ioachim Pușcașul și Radu Miroslav. Scos din circuitul valorilor publice în țară, a fost complet ignorat înainte de 1989, cu excepția notabilă a criticului Nicolae Manolescu, care a avut îndrăzneala să-l
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
reprezintă experiența dânsei în perioada războiului, a ocupatiei naziste si apoi comuniste. Primul ciclu cuprinde poezii inspirate din realitățile tragice ale perioadei războiului, în timp ce al doilea ciclu este închinat luptei revoluționare a Partidului Comunist. De asemenea, a publicat articole și reportaje, grupate în culegerea "Din cronica acestor ani" (1955). Maria Banuș s-a încadrat în doctrina realismului socialist prin creațiile sale cu caracter proletcultist, cum ar fi poeziile adunate în volumul "Ție-ți vorbesc, Americă!" (1955). Alte volume înscrise în aceeași
Maria Banuș () [Corola-website/Science/299610_a_300939]
-
prin Canalul Dunăre-Marea Neagră, pentru care însă taxele de tranzit percepute de statul român sunt mai mari. În presă a fost vehiculat un sabotaj drept cauză a accidentului. Ziarul România Liberă a publicat la data de 10 noiembrie 2004 un reportaj cu Grigore Fadei, un localnic de origine lipoveana din satul Partizani, care a fost martor ocular la naufragiul navei. Conform articolului, ""Nea Grigore ne mai spune că imediat după ce navă a eșuat echipajul s-a salvat sărind pe mal, fără
Rostock (navă) () [Corola-website/Science/299626_a_300955]
-
articol intitulat " Noua boală a Estului" ("The east's New malady"), articol ce a fost publicat imediat, în numărul din 30 martie 1992, al acestui prestigios cotidian. Colaborează la Radio Monitor și TCS Monitor TV , Europa Liberă. Publică poezie, proza, reportaje, interviuri, recenzii de cărți, studii și comentarii literare critice, în engleză și în română, în presa românească din UȘĂ ("Lumea liberă românească, ARA Journal, Origini, Meridianul românesc, Clipă", "Lumină Lină" etc.), Canada ("Cuvântul Românesc" și "Luceafărul Românesc"), Anglia ("Românul liber
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
și Mihail Sevastos. În „Adevărul literar și artistic” interbelic se publicau fragmente de roman, nuvele, povestiri, schițe, versuri, texte dramatice, cronici plastice, cronici muzicale și cinematografice, interviuri privind viața literară și artistică din țară și din străinătate, amintiri, scrisori inedite, reportaje, folclor, traduceri din literatura universală, articole de filosofie etc. Înainte de publicarea în volum, în „Adevărul literar și artistic” au apărut fragmente din „Enigma Otiliei” de George Călinescu, din „Rusoaica” de Gib Mihăescu sau din „Baltagul” de Mihail Sadoveanu. Semnătura lui
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
aș putea face sau scrie în viitor, nu trebuie nicoadată să pretind că nu am văzut aceste lucruri. Ideile vor veni și vor trece, dar asta este mai mult decât o idee. Sunt țăranii îngenunchiați în zăpadă care cerșeau pâine. " Reportajele lor au fost aspru criticate de guvernul sovietic și de jurnaliștii occidentali care ședeau în Moscova și care-și bazau articolele pe propaganda oficială sovietică, (în special corespondentul din Moscova al ziarului The New York Times, Walter Duranty). Guvernul italian a primit informații
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
să urmărească realizarea unor obiective de durată ale publicației. Indiferent de scopul urmărit, de tema aleasă, interviul ca gen ziaristic presupune, înainte de toate, existența unui interlocutor care are ceva de spus. În absența acestuia tema propusă poate fi realizată prin reportaj, articol, consemnare sau orice alt gen publicistic. Astfel, o condiție a interviului este existența unui interlocutor depozitate de informație. Procesul de creație al interviului începe cu alegerea temei și a interlocutorului. După ce jurnalistul și-a ales partenerul de dialog, el
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
a servit și la înmormântarea altor moguli, fiind un loc de refugiu pentru ultimul mogul, Bahadur Shah II (1775-1862), care cade aici în mâna englezilor. Mausoleul este executat în stilul elegant persan fiind printre cele mai frumoase monumente din Delhi. Reportaje
Delhi () [Corola-website/Science/299833_a_301162]
-
cinematografice românești au o veche tradiție. În total, Paul Menu a filmat în România 17 subiecte, dintre care se mai păstrează și astăzi două, în catalogul Lumière, la nr. 551 și 552. În Macedonia, "frații aromâni Manakia" fac carieră cu reportajele lor de actualități, sociale și etnografice ( A.N.F.). Dar... " „De vânzare un cinematograf Lumiere cu 12 vederi, dintre care 6 din țară și 6 din străinătate echipat pentru a lua vederi noi”" („L'Indépendance Roumaine” din 16 martie 1898 ). Epuizarea
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
anului 1914 cu societatea "„Cipeto”" cu scopul de a importa aparate de proiecție de format mic și totodată de a închiria filmele realizate de compania Marioarei Voiculescu terților. În timpul "primului război mondial", producția de film este concentrată pe documentare și reportaje de actualități. Au fost mobilizați puținii operatori români, iar în timpul retragerii în Moldova s-au salvat toate camerele de filmat existente în țară. Sunt filmați M.S. Ferdinand I pe front, împreună cu generalii Constantin Prezan și Alexandru Averescu, iar regina Maria
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
turism”", unde se înființase o "secție cinematografică", pentru realizarea unor "filme de propagandă turistică". Baza materială care se creează este cea cerută de scopul urmărit și dece să nu recunoaștem de bună calitate. Aparatele de filmat erau de tipul pentru reportaj, instalația de sunet portabilă montată într-un autovehicul; se începe construcția unei săli de înregistrări sonore pentru documentare realizată în timp, înzestrarea minimă cu refectoare, însă dezamăgire pentru creatorii de filme artistice - "lipsa unui platou de filmare". Tot în această
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
lucrarea rămânând în stadiu de proiect la momentul morții scriitorului. O altă ocupație a lui Zola, aflat la asfințitul vieții, este fotografia. Este fascinat de expoziția universală din 1900, pe care o fotografiază din orice unghi și creează un impresionant reportaj fotografic. Émile Zola a luptat o singură dată pentru onoruri, și anume, s-a ambiționat să intre în Academia Franceză. Când era tânăr, în 1868, o numise în mod ironic „seră pentru mediocritățile care se tem de îngheț”. Douăzeci de
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
cunoscut, dar nu la nivelul pe care și-l dorește. Perseverența îi aduce o nouă izbândă prin "L'Assommoir", un roman «despre oameni, având mirosul oamenilor», publicat în 1877 la editura lui Georges Charpentier. Sunt descrise aici, ca într-un reportaj, dramele clasei muncitoare, dominate de sărăcie și ravagiile alcoolului. Este un text în care se folosește mult de propriile trăiri, de amintirile vieții de odinioară și experiența locuirii în cartierele sărăcăcioase. Romanul are un impact considerabil care îi aduce lui
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
clipe încremenite. Ansamblul acestor fotografii, expresia unei viziuni de o mare modernitate, oferă detalii precise asupra lumii de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Subiectele lor predilecte sunt scenele de viață cotidiană, din Paris, Médan sau Verneuil. Zola efectuează un veritabil reportaj fotografic la momentul Expoziției Universale din 1900. Fotografiază de asemenea numeroase peisaje, mai ales în timpul călătoriilor sale în Italia sau în timpul exilului londonez. Un alt subiect frecvent este constituit din familia și copiii săi, pe care îi redă în imagini
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
nu se auzi mersul aparatului, în condițiile filmărilor în studiouri. Obiectivele pot fi așezate pe o turelă prinsă de aparat. Au montate două "casete ermetice" pătrunderii luminii cu capacități între 30 - 300 m peliculă fotosensibilă , în funcție unde sunt folosite - reportaj sau platou de filmare. Aparatele de filmare sunt după genul filmării : După utilizare sunt : Intrucât la filmare este necesară o bună stabilitate a peliculei în fereastra de expunere, mecanismul de transport sacadat este cel cu grifă, subliniind că la aparatele
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
1862, ""Concert în parcul Tuilleries"", în care putem recunoaște prietenii pictorului, printre care și pe Beaudelaire. Tema aleasă de Manet a fost surprinzătoare pentru acele timpuri, asemenea tablouri "plein-air" nu erau considerate artă adevărată, erau utilizate pentru ilustrarea revistelor și reportajelor. Criticii nu-și ascund dezaprobarea: "Pictura lui Manet supără ochiul, exact în același mod în care muzica falsă supără urechea", scria unul din aceștia. În 1863, trimite trei tablouri pentru Salon, unul dintre ele fiind ""Dejunul pe iarbă"", sunt și
Édouard Manet () [Corola-website/Science/299420_a_300749]
-
Mama sa provenea dintr-o familie norvegiană înstărită, iar tatăl era fiul unui intendent la ambasada franceză din Suedia. După studii de drept întrerupte, Guillou a intrat în domeniul jurnalisticii. Prima victorie personală în acest domeniu a fost lansarea unui reportaj despre internatul Solbacka și scandalosul sistem de sancțiuni ce se practicau acolo în numele „educației camaraderești“. La scurt timp după publicare reportajului, internatul a fost desființat. Dupa ce a dezvăluit activitatea unei organizații de spionaj ilegale (IB), Guillou a fost condamnat
Jan Guillou () [Corola-website/Science/298959_a_300288]
-
de drept întrerupte, Guillou a intrat în domeniul jurnalisticii. Prima victorie personală în acest domeniu a fost lansarea unui reportaj despre internatul Solbacka și scandalosul sistem de sancțiuni ce se practicau acolo în numele „educației camaraderești“. La scurt timp după publicare reportajului, internatul a fost desființat. Dupa ce a dezvăluit activitatea unei organizații de spionaj ilegale (IB), Guillou a fost condamnat la zece luni de închisoare pentru „spionaj“ împreună cu doi colegi (1973-1974). Ca romancier, Guillou a debutat în 1971 cu "Om kriget
Jan Guillou () [Corola-website/Science/298959_a_300288]
-
scară națională și a început să circule la 10 septembrie 1808. Astăzi, presa reprezintă atât o sursă de informare zilnică, prezentând articole din diverse domenii ale vieții, cât și o sursă de informații generale, oferind cititorilor o gamă largă de reportaje ș.a.m.d din diferite domenii. Fotbalul este sportul cel mai popular în Brazilia. Selecționata de fotbal a acestei țări ocupă în prezent locul patru în clasamentul echipelor naționale conform FIFA. Brazilia a câștigat Cupa Mondială de cinci ori (1958
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
si in epifize importante functional acest articol se referă la un concept și un loc din lumea de apoi din mitologia aztecă subiecte revistei sunt concentrate pe sport și fitness sănătate și nutriție modă și îngrijire personală relația în cuplu reportaje acesta a fost construit în locul câtorva poduri de lemn vologdacentru imens de transport peisajul parcului este caracterizat prin praful alcalin abundent crânguri de salcâmi smârcuri și savane deschise atunci când se căsătoreau ele urmau să lucreze fie pe cont propriu fie
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
vapor la Neuville-sur-Saône. Succesul obținut de frații Lumière cu prima proiecție cinematografică, îi determină pe aceștia să angajeze operatori care să înregistreze pe peliculă aspecte din viața cotidiană. Aceștia sunt cei care au făcut posibilă apariția "jurnalului de actualități", "documentarului", "reportajului", precum și primele "montaje de film". Primul "montaj de film" îl realizează Louis Lumière prin unirea a patru filme cu durata de un minut despre "activitatea pompierilor" (ieșirea cu pompa, punerea în baterie, atacul focului și salvarea). Frații Lumière, pun la
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
De asemenea, se poate ajunge și prin partea de sud, pe DN71 (Târgoviște-Sinaia) până în localitatea Moroeni, sau cu trenul pe calea ferată București-Târgoviște-Pietroșița. Despre Bucegi a scris și Nestor Urechia numeroase texte dintre care multe cu un vădid caracter literar. Reportaje Hărți Mistere
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
-și fratele mai mic cu doctrina acestuia, de a cărei structură falimentară s-a convins nu foarte târziu. Printre multe sale lucrări, menționăm romanul "Croitorul din Back", cu date biografice care privesc familia sa și orașul Bacău, precum și volume de reportaje care privesc progromurile din Bucovina și Moldova pe timpul ultimei conflagrații mondiale. A fost căsătorit cu profesoara universitară de la Facultatea de Litere Paula Diaconescu. A fost membru al elitistului și influentului Club de la Roma și a participat la lucrările Federației Mondiale
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
limbă maghiară „Világosság” (1945) și „Igazság” (1946). A desfășurat o activitate literară intensă pentru construirea orânduirii socialiste. A zugrăvit chipuri de muncitori din uzină, luptători pentru cauza proletariatului. Până la sfârșitul vieții, a scris 30 de volume (nuvele, schițe, articole și reportaje, mai multe romane, o piesă de teatru), unele traduse și în limba română. Din acestea, se cuvin a fi reținute însemnările sale de călătorie, "Hetedhét országon keresztül Indiában" ("Peste șapte țări și mări în India", 1956), și romanele autobiografice "Ki
István Nagy () [Corola-website/Science/307240_a_308569]