11,123 matches
-
atât de piraterie, cât de viața pe o punte de corabie, în general. Ele au amplificat literar rețeaua imaginară a acestei teme, fixată universal cu limite cronologice aproximative în secolele al XVI-lea-al XIX-lea, mai larg, iar mai restrâns, în așa-numita Epocă de Aur a Pirateriei - secolele al XVII-lea-al XVIII-lea. Datele fundamentale ale unui imaginar marin pirateresc sunt ușor de circumscris : fundal cu mare sau cu plajă și o corabie, în larg, cu drapelul Jolly
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
50 m, borduri joase, pentru cele câte 25-26 de rame, vele de diferite mărimi, dispuse pe cele 2-3 catarge. Din cauză că la fiecare ramă trăgeau mai mulți vâslași (3-5), echipajul putea depăși 400 de oameni, ceea ce însemna foarte mult pentru spațiul restrâns al vasului. Echipajele galerelor de pirați era mai mic, pentru că era alcătuit doar din prizonieri și, desigur, necesitățile atacurilor și retragerilor rapide, la adăpost, cereau nave reduse, ca dimensiune. Ultimele au fost folosite în luptele pe mare din Europa, de către
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Anglia, în 1888, a fost doar una dintre dovezile apusului timpuriu al unei ere, în toate apele lumii. Navă-etalon și punte între veacuri, bricul Mircea I o anunțase, oricum, prin arhitectura-i mixtă, cu vele, motor și carenă întărită. Anvergura restrânsă a istoriei marinei române va fi stimulativă pentru unii dintre scriitori, care o vor compensa estetic. Pirații și aventurile pe mare se vor naște, la noi, numai în literatură, încercând specularea ficțională a unor deschideri din istoria maritimă cunoscută. Cel
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
dus la Minister să-mi văd de treabă. Profesorul Brăileanu s-a mirat când a aflat de cele petrecute și mai târziu, în luna Octombrie (după ce Constant și Horia Cosmovici fuseseră numiți subsecretari de stat) a cerut, într-un consiliu restrâns, să fiu numit subsecretar de stat, deoarece conduc efectiv întregul Minister al Cultelor și Artelor la care el nu se amestecă. Generalul Antonescu a făcut câteva obiecțiuni tot în legătură cu „numărul” miniștrilor, dar aștepta să vadă ce spune Sima. Spre mirarea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și crezul legionar. În dimineața zilei de Marți 21 Ianuarie - data „oficială” a începutului așa-zisei „rebeliuni” m-am dus la Minister, iar la ora 9 i-am telefonat Ministrului Brăileanu, întrebându-l dacă mergem la Președinție pentru obișnuitul consiliu restrâns. I s-a comunicat însă de la Președinție să nu mai vină, căci Consiliul „s-a amânat”. Am trecut atunci la Ministerul Educației, în biroul profesorului Brăileanu și împreună cu Traian Herseni am încercat să aflăm ce se petrece. Totul era de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și nu educația devin scop în sine. Oamenii de cultură, mai ales cei din spațiul universitar, continuă să alergizeze la a coborî jocul cu concepte la nivelul civilizației (a influențării vieții cotidiene), rămânând în Empireul ideilor. Produc Cabale pentru cluburi restrânse și stâmbă din nas la orice ispită de mundanizare a obiectului lor de studiu. Întreținem o societate care se justifică prin frumusețile naturii și niscaiva bijuterii ale gândului. Între cele două, spațiul civilizator rămâne teren viran. Cultura eseistic-autofagă, cercetarea cu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
violul, tortura, pedofilia, traficul de carne vie. Drepturile persoanei sunt moral construite ignorându-se orice altă determinare în afara faptului de a fi om. Aceasta este calea rațională prin care umanitatea a progresat spre extinderea statutului de cetățean de la un club restrâns: bărbații albi creștini cu avere, spre o umanitate tot mai lărgită. În ultima jumătate de veac, cetățenia și drepturile nu mai depind nici de sex, nici de rasă, etnie, avere etc. Calea rațională ne impune o normă prin care să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
când, printre vedete anorexice și șmecheri care aruncă cu banul pe față către amărîți și pe dos către presă, mai aflăm și despre cei care trăiesc în vasta Românie profundă și malnutrită, incomparabil mai greu de ascuns decât mult mai restrânsa Americă profundă. Am locuit de curând, timp de 6 luni în SUA, într-un rai universitar. Televizorul meu cu 54 de canale transmitea știri bune, problemele sociale grele erau minore și adesea legate de sex. Războiul din Irak nu exista
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
asta nu au trecut, nu au prezent, iar în viitor sunt cel mult „interprete” și „managere”. Nu au făcut istorie, știință, artă. Nu au făcut nici bani. Câteva rătăcite au făcut ceva sport, au dansat și au cântat. Excepțiile foarte restrânsă confirmă regula foarte lărgită. Reiese că noi, femeile, nu am produs și nu producem cunoaștere, educație, sănătate, cultură, artă, clădiri, cărți. Pe scurt, nu suntem nici măcar „români mici”, poate doar românce micuțe. Noi pur și simplu nu suntem mai mult
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe ceilalți membrii ai echipei: Ana Bulai (sociolog), Daniela Cutaș (eticiană), Liviu Andreescu (specializat în politici pentru educația universitară), toți doctoranzi la SNSPA și Daniela Ion (consiliera ministrului Educației, conf. univ. la Facultatea de Medicină). M-a impresionat cât de restrânsă este categoria celor care înțeleg că instituțiile trebuie să își asume abordări raționaliste ale eticii, nu abordări religioase și că cele din urmă țin de morala personală, de privat, le inspiră pe cele dintâi, dar nu le înlocuiesc. Presa a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
este cheia care deschide suflete și acaparează minți. Au dreptate cei aflați în categoria „aleșilor”, atunci când utilizează refrenul: „Dușmani-mi poartă pică/ Da n-au valoarea mea!” împotriva celor ca noi. Nu facem decât să cârtim în minorat, cu impact restrâns. Ei știu foarte bine că descrierea corectă, demonstrația și argumentarea nu au încă importanță publică. Știu că nu există o cerere solidă pentru responsabilitate față de conținutul celor afirmate în spațiul public, ci doar față de text-appeal-ul zicerilor lor. Ei sunt, trebuie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
facultate). iar câteva zile înainte, recitase în restaurant poezia „Doina”, a lui Eminescu, amândouă fiind motive, în acea perioadă, de a face ani grei de pușcărie. Tot în acele zile dinaintea morții, Labiș participase împreună cu prietenii săi la o adunare restrânsă în care s-au spus vorbe grele, care puteau costa ani mulți de pușcărie, legate de sistemul comunist, despre bolșevism și Revoluția Maghiară înăbușită în sânge. Între ei a fost un turnător. Cezar Ivănescu Cezar Ivănescu profită de posibilitatea cuvântului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
limba germană și abia la acea dată. Ipoteza lor este anulată de B. Theodorescu care spune în Istoria bibliografiei române că termenul de bibliologie a fost folosit de Hașdeu în revistele sale Lumina și Din Moldova, în 1860, cu înțelesul restrâns de bibliografie, iar la 1871, Laurian și Massim tipăresc Dicționarul Limbii Române, în care sunt trecute pentru întâia oară definițiile tuturor genurilor bibliografice, fixate în cadrul cel larg al disciplinei bibliologice. Tot dintre studiile publicate de Cotlarciuc în legătură cu biblioteca
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
angajat ca șef tehnic al Arsenalului militar din Verona, unde a rămas până în 1909, când s-a retras pentru a intra ca religios la «Casa Buoni Fanciulli». Era o persoană de frunte al mișcării populare catolice; făcea parte din cercul restrâns de preoți și laici implicați în domeniul social, mai ales în mediul rural. Erau puțini adepți, față de aderenții la mișcarea catolică a Operei Congreselor, condusă de o elită de aristocratici (Canossa, Carlotti, Cartolari, Ravignani). O menționare aparte a acestui grupuleț
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
seculari, să poarte nici o haină religioasă, dar să aibă virtuțile apostolului». În anii următori, găsim alte scheme ale Normelor Sfinte: - Un manuscris din 1910 și un altul din 1911: reiau punctele precedente, subliniind că votul de sărăcie nu se înțelege restrâns numai la fiecare religios, ci și la toată Instituția. - Normele Sfinte din 27 martie 1910: se prezintă sub formă de notițe pentru conferințele lunare, în timpul cărora don Calabria are posibilitatea să-și clarifice prin viu grai gândirea despre viața religioasă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
religioși, religioși speciali. Numai așa se va împlini voința divină și se va asigura această Opera a lui Dumnezeu. Domnul, la timpul potrivit, se va îngriji de aceasta. Sper ca păcatele mele să nu împiedice ceea ce vrea Dumnezeu». În comunitatea restrânsă a Slujitorilor Săraci treptat se furișau și se strecurau neajunsurile și indispozițiile. Unii frați religioși se simt frustrați. Trei, în mod deosebit, și-au arătat deschis contrarietatea: fratele Angelo Savietto, fratele Antonio Consolaro, fratele Oliviero Prospero. Toți ceilalți, deși amărâți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fratern asupra unor puncte pe care le consideră mult mai condamnabile. Le înșiră: În timp ce în afară Opera e stimată, în interior există o diviziune sufletească, lipsă de caritate, murmurări, idei false despre activitatea preoților, pe care unii ar voi-o restrânsă doar la activitatea sacerdotală, în contrast cu vocația de Slujitor Sărac, dispus la toate. Preoții, deși sunt, în exprimarea Constituțiilor, superiorii legitimi ai Caselor, nu trebuie să râvnească la aceste funcții ca la niște privilegii. Lipsa de respect față de Superiori care este
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de asalt în pauza unei lecții de scrimă. În afara acestei întîlniri excepționale, mai erau și balurile de la Curte, la care, în primii doi ani ai șederii mele la Viena, a venit însuși Împăratul: mare bal oficial și serată dansantă mai restrînsă, numită "Ball bei Hof"80 încununate de un supeu servit în celebra veselă de aur a Mariei Teresa reflectată de luciul închis al lungilor mese din stejar bătrîn, fără fețe de masă după ce se dansase pînă la miezul nopții singurul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
suportat chiar în parlament. Acum nu tolerez un asemenea lucru nici pentru monarhiștii italieni, refugiați la noi". Asupra statutului italienilor din Tunisia, Laval avea în vedere acordarea unui răgaz de 15 ani pentru naționalitatea franceză. Pe scurt, în expunerea sa, restrînsă, dar substanțială, Laval îmi rezumă tot ceea ce peste patru ani, în 1935, urma să fie semnat la Roma între Mussolini și el. (Doar că, o dată cu trecerea timpului, răgazul de 15 ani, avut în vedere în 1931, în 1935 se prelungea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
capitalist în general, fără măcar să nuanțezi. E adevărat că, în societatea de consum, literatura e o marfă ca oricare alta, ceea ce atrage după sine unele consecințe neplăcute pentru cultura de elită. Dar chiar dacă ai dreptate dintr-un punct de vedere restrâns la breasla scriitorească - și nici măcar la întreaga breaslă -, tot nu poți formula, cu sau fără semn de întrebare, fraza de mai sus, pentru simplul motiv că un scriitor nu e numai scriitor: e și cetățean, soț, tată... — Sau mamă! — Nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
reprezintă. Ca și judecătorul... Singură competența nu e de ajuns. Oricât de fin cunoscător al legii ar fi judecătorul, el nu-și poate exercita funcția dacă nu trece cu succes o altă probă: aceea a moralității. Morala funcționând în cadrul mai restrâns al unui domeniu anume se cheamă deontologie. Ei bine, deontologia impune ca principală regulă a criticului consecvența. Un critic care se vrea respectat nu-și poate schimba criteriile de la o zi la alta. Își poate schimba părerile în privința unui scriitor
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
perioada era aceea a unor evenimente tragice și cu consecințe în lumea întreagă. — Chiar și în România? mă întrerupe Pastenague. — Da, chiar și în România, îi răspund eu sec, și dau să continuu. Întreruperea însă îmi taie avântul: în spațiul restrâns al unei „tablete” nu mă pot exprima cu destule nuanțe și risc să fiu tratat de pescuitor în ape tulburi. Recunosc, cu cât îmbătrânesc, cu atât devin mai prudent; evit numele proprii, caut epitetele cele mai palide și expresiile cele
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mitului ne este propusă într-o lucrare colectivă dedicată metodologiilor de studiu al imaginarului, în numele grupului de cercetători, de către unul dintre semnatari, Claude-Gilbert Dubois, cunoscut îndeosebi pentru studiile dedicate manifestărilor fenomenului în culturile renascentiste (28-35). Mitul, în accepțiunea cea mai restrânsă și mai uzuală, ar fi un mod discursiv (de expresie orală sau scrisă), încadrat: pe plan formal, printr-o tramă narativă, o "istorie" (o sumă de fapte); când ia forma poveștii, devine o diegeză (un mod subiectiv de a relata
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în care dinamica terminologică la acest moment impune termeni mai stabili semantic și ușor de definit. Reprezentarea socială nu intră în aceeași "familie" cu noțiunea de mentalitate, cu atât mai mult cu cât ea este generată de un cadru temporal restrâns. Dependentă de context, este mai bine precizată în mentalul colectiv și reflectă mai exact realitatea imediată. Întâlnește problematica mentalităților mai ales în sociologie și în discursul de ordin imagologic și stereotipal. Ambele se regăsesc în imaginarul colectiv, dar nu îl
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
25). În cetatea romană, amintirea (materială a) chipului real al împăratului se păstra pentru posteritate ca o imago cât mai fidelă modelului: masca de ceară era expusă în atrium, spațiu semi-public, de trecere, pentru a întări valoarea neamului (în sens restrâns, familia, și în sens politic, imperiul). Odată numit pontifex maximus și pater patriae, autocratul nu-și mai părăsea supușii; imago era un semn al prezenței sale eterne și ocrotitoare. Masca se insera astfel în "textura" casei imperiale și, prin ea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]