5,533 matches
-
fost condamnat la izolare și închisoare. Odată cu victoria împăratului Ion al V-lea Paleologul în 1354, Nichifor Gregoras a fost eliberat și se presupune că a decedat în anul 1360. Nichifor Gregoras a fost un demn reprezentant al umanismului bizantin, retorica fiind modul de exprimare iar cunoștiița enciclopedică fiind fundamentul esențial. Imensa operă a lui Nichifor Gregoras denotă versatilitatea intelectuală și studiozitatea excepțională a acestui predecesor bizantin al Renașterii din Italia. Nichifor Gregoras a scris despre istoria romană, teologie, filozofie, retorică
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
retorica fiind modul de exprimare iar cunoștiița enciclopedică fiind fundamentul esențial. Imensa operă a lui Nichifor Gregoras denotă versatilitatea intelectuală și studiozitatea excepțională a acestui predecesor bizantin al Renașterii din Italia. Nichifor Gregoras a scris despre istoria romană, teologie, filozofie, retorică, gramatică și astronomie. Lucrarea sa majoră este "Istoria romană", în 37 de cărți, care tratează perioada 1204-1359 din diverse perspective, inclusiv controversa teologică cu Palamas.
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
mod particular, cele teologice și filozofice. În 18 februarie 1551 Ignațiu de Loyola, întemeietorul ordinului iezuit, a închiriat cu banii primiți de la Francisc Borgia o casă la poalele Capitoliului (Piazza d’Aracoeli), unde a deschis o „Școală de gramatică, de retorică și de învățătură creștină”. Aceasta a fost prima școală a părinților iezuiți, care avea anexată o mică bibliotecă, ce a fost numită „Colegiul Roman”. În luna septembrie a aceluiași an, văzând numărul mare de studenți, Ignațiu a fost nevoit să
Universitatea Pontificală Gregoriană () [Corola-website/Science/305737_a_307066]
-
Colegiului Roman, care imediat și-a luat numele de „Arhigimnaziu Gregorian” și de „Universitatea Gregoriana”. În noul sediu numărul disciplinelor predate putea să fie mai mare: s-au adăugat noi catedre printre care cele de istoria bisericii, liturgică și de retorică. Universitatea a ajuns să fie de prestigiu și în domeniul matematicii, fizicii și astronomiei. Actualul calendar, calendarul gregorian, a fost elaborat de Cristoforo Clavio, profesor al Colegiului Roman. În câțiva ani numărul studenților a depășit numărul de două mii: capela universității
Universitatea Pontificală Gregoriană () [Corola-website/Science/305737_a_307066]
-
nu le respectă cade sub jungherul Sorții „migratoare“, aidoma protagonistului: (PScr, I, 209 sqq.). După "Cîntice țigănești", volumul I al "Scrierilor" lui Miron Radu Paraschivescu lasă cale liberă pentru "Laude și alte poeme" (1959) în care «nu mai găsim nici retorica whitmaniană din primele poeme, nici lirismul sentimental din "Cântice"»; «versul se clasicizează, anecdota și morala pătrund în poem»; «ereticul Miron Radu Paraschivescu străbate și el, fără revoltă, deșerturile literaturii sfătoase, „înaripate“ (cum o numește critica momentului), scriind, pe teme curente
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
Noțiunea de cacofonie (numită uneori și disonanță) se folosește în lingvistică și în muzică pentru a denumi orice fel de asociații neplăcute de sunete. Termenul antonim este "eufonie". În retorică și arta poetică cacofonia desemnează orice succesiune neplăcută de sunete din discurs, supărătoare prin dificultatea de pronunțare sau cea de înțelegere a mesajului rostit. În plus, în cultura românească recentă școala și publicul includ tot la cacofonie și formarea accidentală
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
naturale (1989) propune un lirism mai degrabă evaziv, ambiguu, impresionist. Prozele poetice din ciclul Așteptare și hotărâre și lungul poem în proză Orlando, animat de un vizionarism febril, amintesc de un rimbaldian anotimp al „semnelor". Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui Dragomir. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui mozaic compus din scurte texte, este un arabesc impresionist-vizionar de imagini și reflecții. Cele
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
care invocă încălcări în listele de subscripție ale candidatului. În sondajele de opinie efectuate în regiunea găgăuza pentru alegerile din 2002, Stepan Topal era creditat cu șanse mari de a intra în al doilea tur de scrutin, datorită utilizării unei retorici "național-patriotice". El era prezentat drept arhitect al autonomiei găgăuze care se opunea planurilor comuniștilor și al candidatului acestora de a submina însăși existența autonomiei găgăuze. Programul electoral al lui Topal se baza pe succesele guvernării lui Dumitru Croitor. La data
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
întărit poziția în imperiu prin confiscarea tuturor bunurilor și a veniturilor, dar le-a crescut și puterea asupra supușilor lor țărani. În timpul Revoltei Cavalerilor, "cavalerii", cei mai mici proprietari de teren Renania (în vestul Germaniei), s-au revoltat în 1522-1523. Retorica lor a fost religioasă, și mai mulți lideri au exprimat ideile lui Luther la ruperea dintre Roma și noua biserică germană. Cu toate acestea, Revolta Cavalerilor "nu a fost fundamental religioasă. Aceasta a fost legată de pământ și a căutat
Războiul Țărănesc German () [Corola-website/Science/313146_a_314475]
-
sau polemică (“Oportuniștii”).De asemenea referirea la propria persoană reduce valoarea definitorie a stărilor de spirit. În sfârșit, “Ofranda clipei” se distinge printr-o reușită continuitate a unității poetice și o simplitate abruptă a discursului. În încheiere ca model de retorica poetica fără ostentație trebuie citată în întregime pozia Clipă”: “Ti-amintesti?/ Veneam dinspre spirit/ Era o zi de vară la vremea inserării.../ Călcând pe mediocritatea indulgenta/ Sufletele noastre bogate și nude/ Doreau tăcerea incandescenta/ În miezul nostrum să inunde”. După
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
câte o școală trivială, numită și "centrală" sau "capitală", pe care o frecventau fiii grănicerilor din satele aparținătoare companiei respective. Numele acestor școli veneau de la școlile din evul mediu, în care se studia un trivium de materii: gramatica, dialectica și retorica, în școlile grănicerești studiindu-se începând din acești ani: citirea, scrierea și socotirea. Inițial, în școlile triviale, limba de predare a fost româna și germana și abia începând cu anul 1837, când pe baza unui ordin al Consiliului aulic de
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
a Facultății de Litere de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău. În prezent, profesor asociat la Institutul de Studii Europene „Ștefan Lupașcu” - Facultatea de Științe și Litere, Departamentul de științe ale comunicării, specializarea Jurnalistică, unde predă cursurile: Literatură și Jurnalistică (Scriitori jurnaliști), Retorica discursului publicistic, Relații publice și Publicitate. Debut literar, cu proză, în revista „Alma Mater” (Universitatea „Al.I.Cuza”, Iași, 1970). Debut în volum, prin concurs, în 1981 (Editura Junimea). Colaborează la „Opinia studențească”, „Cronica (revistă de cultură)|Cronica”, „Convorbiri literare”, „Revista
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
literalmente în termeni de alb și negru.” În anii 1930, „revizionismul” a devenit popular printre istorici. Ca discipoli ai lui Charles A. Beard, revizioniștii s-au concentrat pe economie, acordând mai puțină atenție politicii și chestiunilor constituționale. Ei afirmau că retorica radicală a drepturilor egale a fost mai mult o diversiune prin care se ascundeau motivațiile reale ale adevăraților susținători ai Reconstrucției. Howard Beale spunea că Reconstrucția a fost în primul rând o tentativă reușită a finanțatorilor, constructorilor de căi ferate
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
cetății Murcia de către armata distastiei almohade ("al-muwahhiduna", 1130-1269, cu capitala la Marrakech), familia sa se mută la Sevilla unde Ibn 'Arabi, în vârstă de opt ani, își începe studiile. Învață Coranul, exegeza coranică, tradiția profetică, gramatica arabă, jurisprudența islamică și retorica. După terminarea studiilor, va lucra pe post secretar pe lângă conducătorii Sevilliei. În 1179, după primele sale viziuni mistice, tatăl său îl duce la celebrul Ibn Rușd (Averroes), pe atunci "cadiu" al Cordobei. După această dată, el începe să-i frecventeze
Ibn Arabi () [Corola-website/Science/313913_a_315242]
-
plină rugăciune în mihrabul moscheii din Kufa, prin Abdul Rahman bin Mulğam. Se estimează că ‘Alī avea 62 sau 63 de ani. La conducerea califatului vine Mu‘ăwīya care întemeiază dinastia omaiadă, cu capitala la Damasc. ‘Alī este considerat părintele retoricii arabe, prin cartea sa " Nahğ al-Balăġa" („Calea vorbirii alese”). Textele din această carte au fost reunite de către Al-Šarīf Al-Radī, Abū l-Hasan Muhammad bin Husayn (968-1015) care a căutat și cules predicile, scrisorile și învățăturile lui ‘Alī din surse și texte
Ali () [Corola-website/Science/313958_a_315287]
-
și filosofie în cosmologia lui Lucian Blaga", conducător științific fiind prof. univ. dr. Gheorghe Vlăduțescu. Lucrarea, cu același titlu, a fost publicată, în anul 2006, la Editura Scrisul Românesc din Craiova. În perioada 1991-1994 a ținut cursul și seminarul de retorică juridică la Facultatea de Drept "Mihai Viteazul" din Craiova. În prezent este lector univ. dr. la Universitatea din Craiova, Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie, catedra Filosofie-Sociologie. Din anul 2008 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat cu poezie în revista
Ion Munteanu (scriitor) () [Corola-website/Science/314903_a_316232]
-
se bucură de protecția și, desigur, de sprijinul material al compatrioților săi Seneca și Lucan. Dar, foarte curând, descoperirea complotului lui Piso va duce la moartea celor doi proectori. Printre relțiile lui Marțial se află poetul Silius Italicus, prefesorul de retorică Quintilian, Pliniu cel Tânăr și alții, mai puțin cunoscuți azi. Dobândește cu greu o stare materială modestă: locuiește la ejatul al 3-lea al unei case (semn de sărăcie, fiindcă le etaj nu există nici apă, nici căldură); abia în
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
absolvenții având dreptul de a se prezenta la orice universitate. S-au introdus patru nivele: "quatra", "tretia", "secunda" și "prima". Elevii din clasa prima aveau și un așa-zis "coetus" (un organ de administrație proprie). Existau grupe de poetica și retorica, iar alumnii avea un convict. În 1652 școala a angajeazat și un lector în afara rectorului, după 1700 înca unul, iar după un sfert de secol un al treilea, apoi și un corector. În 1676 un incendiu a distrua trei sferturi
Școala din deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/314954_a_316283]
-
foarte posibil ca ambele evaluări să fie adevărate, el fiind relaxat între prieteni și sub presiune în confruntările cu adversari politici, și în general timid cu ambii. În întrunirile formale, el adesea nu spunea nimic cu excepția unor cascade ocazionale de retorică dramatică. Într-adevăr, el nu reacționa bine sub presiune și adesea lăsa să-i scape sentimente excesiv de dramatice atunci când era constrâns. Deși în mod normal era deschis criticilor, tindea să creadă că grupurile mai mari constituie conspirații. Interpretările postbelice ale
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filosofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.A ridicat raționamentul (inducție și generalizare) la rangul de „cale a cunoașterii” științifice. Omul este perfecțiunea lumii vii, iar politica are drept
Filozofia greacă clasică () [Corola-website/Science/319414_a_320743]
-
lor ci și în afara acestora. Revoltele au avut numeroase efecte asupra altor grupuri etnice în timpul secolului al XIX-lea. S-a pretins că aceste revolte au determinat calea pe care s-au îndreptat otomanii în secolul al XX-lea, dar retorica cu privire la cauzele răscoalelor din secolul al XIX-lea este foarte controversată. Otomanii au pretins că originea conflictelor interetnice ar trebui căutată în mișcarea și sursele care sprijineau conflicte cu obiective obscure. Perioadă de declin a avut și unele realizări, așa cum
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
otoman și mai general islamic, merita să-i dăm cuvântul lui B. Lewis: Sultanul otoman însă, care era și califul lumii islamice în același timp, a găsit util să critice valorile vehiculate de Franța post-revoluționară, declarând cu termeni ai unei retorici familiare și azi în acest colț de lume, ca "acestea sunt șoptite de către Satan", și că "musulmanii nu trebuie să se lase influențați de ele". Declinul imperiului otoman și prin el al lumii islamice reprezintă și azi din păcate un
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
de solii la Poarta Otomană, mare vornic al Țării de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movilă. Cronicarul de mai târziu a învățat carte la Lemberg, la Școala Frăției Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina și greaca, retorica și poetica. Reîntors în țară, a participat la viața politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar. În vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiați ai acestuia, mare spătar, iar din anul 1642, urmând calea părintelui său
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
fi considerată scrierea "Câteva ore la Snagov", publicată în "Revista română" (1862), caracterizată mai târziu de Tudor Vianu ca „"o călătorie arheologică"”. Se evidențiază atât plăcerea scriitorului de a-și desfăta cititorii prin erudiție, cât și înclinația acestuia spre o retorică neobișnuită a textului: Nuvelele sale istorice - "Mihnea cel Rău", "Doamna Chiajna" - și mai ales spiritualul "Pseudokynegeticos" („"Fals tratat de vânătoare"”), în care se vede imensa lui erudiție, gustul constant, poezia delicioasă a evocării peisajului românesc, au încântat generațiile trecute și
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
dintre agricultură și industrie", în 1886 va deschide o adevărată serie de prelegeri consacrate poeziei și limbii populare. Va pune, de exemplu, câteva probleme estetice în conferința "Despre limba românească", cu ecouri ample în presă. Urmează, în același an, conferința "Retorica populară", cu elemente concrete în analiza materialului folcloric. În mai multe localități din țară, va conferenția despre " Logica în creațiunile populare" și " Logica în cântecele populare ale românilor", pregătind într-un anume mod, substanța discursului de recepție de la primirea în
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]