8,987 matches
-
și aceia care nu-și iubesc mama nu încearcă să fie mai harnici și mai ordonați, nu-și adună jucăriile și cărțile; aceștia vor crește neglijenți, iar camera lor va fi mereu murdară și dezordonată. ROLUL INTERDISCIPLINAR AL COMUNICĂRII DIDACTICE-PREMISA REUȘITEI SCOLARE Perioada preșcolară este perioada care se caracterizează prin cele mai profunde, și productive însușiri psihice ale individualității, este perioada unei intense receptivități, sensibilități și flexibilități psihice divergente. De aici necesitatea de a exersa și fructifica potențialul creativ al preșcolarului
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
majoritatea copiilor îl manifestă față de un anumit subiect, se pot continua cu activitățile extracurriculare, în esență trebuie parcursă întreaga programă a grupei mari pregătitoare în care toate temele de comunicare didactică conduc la stimularea în principal a pregătirii copilului pentru reușita școlară și prevenirea abandonului școlar, iar școlari fiind, să redea cu o mai mare ușurință conținutul unor lecții și să citească. DARURI PENTRU MAMA CÂNTEC de George Coșbuc A venit un lup din crâng Și-alerga prin sat să fure
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
îi clasează în categoria elevilor precoci, fără ca acest lucru să se fi întîmplat: de fapt, toți copiii din clasă obțin un scor normal la aceste teste. Învățătorii sînt lăsați să creadă că acest gen de măsură permite o predicție a reușitei școlare. Reprezentarea implantată în spiritul acestor pedagogi va acționa astfel asupra practicii lor și le va mări atenția acordată acelor 20% din clasă, aleși și evaluați pozitiv, cu totul întîmplător, de fapt, din eșantionul de observație. După o perioadă de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
făcute" sau "aproape desăvîrșite" în legătură cu o disciplină se află în interacțiune cu reprezentările genului sexual. Se știe, odată cu studiul lui Christian Baudelot și Roger Establet, Allez les filles (Paris, Seuil, 1992), că genul feminin este mai activ în perspectivă școlară (reușită, evaluări, diplome). Dincolo de această constatare încurajatoare, trebuie să reținem permanența diferențelor în destinația profesională. Băieții sînt mai des atrași de carierele științifice. Este aceasta o problemă de natură umană? Bineînțeles că nu. Instruirea în științe și meseriile corespunzătoare se face
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
femei și pretinsa lor "intuiție feminină" servește de exemplu, ca raționalizare în "explicarea" dezinteresului față de cîmpuri mai raționale sau tehnici de activitate profesională. O ideologie a dominației este astfel reactivată în efectele sale, ca și în forme și conținuturi. În spatele reușitei școlare mai mari a fetelor, ale cărei manifestări tangibile le putem înregistra (Baudelot și Establet, op. cit.), se percepe permanența inegalităților, atît în interesul pentru anumite conținuturi "nobile" sau "științifice" de instruire, cît și pe planul accesului la locuri de muncă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ancorării. Abric susține folosirea "întrebărilor mai deschise", propunîn-du-i-se subiectului chestionat "un larg evantai de răspunsuri", dîndu-i-se acestuia "posibilitatea de a elabora propriul său demers" sau "activitatea persoanei chestionate" pentru a atenua ocolișurile induse de această tehnică (Abric, 1994, p. 63). Reușita acestui demers depinde de aptitudinea cercetătorului de a propune ipoteze fertile, surse potențiale de poziționări diferențiate în răspunsurile subiecților din eșantionul studiat. Aceste ipoteze au ele însele ca origine cunoașterea inductivă a temei de studiu, formalizarea teoretică îndrăzneață și elegantă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fi sugerată de unele tentative de constituire a unui centru statal național (dovadă concretă a "existenței" națiunii), chiar dacă, în condițiile opoziției centrelor statale și geopolitice deja constituite în regiune, această perspectivă nu pare să aibă șanse, cel puțin imediate, de reușită. b) "Spațiul vital" și "Mittelpunkt"-ul Potrivit teoriei geopolitice a lui Friedrich Ratzel (1879; 1882), este necesară suprapunerea spațiului vital ("Lebensraum") al unui popor cu cel geografic (prin dimensiunea etnică a populației care stăpânește acel spațiu). Conform aceleiași teorii, orice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conflictele și turbulențele istorice trecute și actuale. În diverse perioade au existat și tentative și tentații de realizare a unei confederații Mitteleuropene în care să fie incluse Austria, Ungaria și România (Mare), dar, firesc, ele nu au avut sorți de reușită, deoarece ar fi fost contra naturii eurocentriste a tuturor regiunilor istorice ale continentului. România nu poate face parte decât dintr-o Paneuropă care să-i cuprindă toate regiunile. ■ Panideea "Orientului Mijlociu și Apropiat" ca spațiu geopolitic de turbulență Desigur că
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de birouri impozantă; rezidenții se pot relaxa aici în grădini muzicale de care nu au parte în viața reală. În același SL virtual, compania ABN Amro a recrutat personal pentru activități în compania "reală", prin intermediul interviurilor; o explicație plauzibilă pentru reușita acestui experiment constă în faptul că avatarii din SL nu prezintă limbaj paraverbal sau nonverbal, ceea ce îi conduce pe participanți spre o atitudine mai dezinvoltă. (În realitate, aceștia pot simula astfel de elemente comunicaționale verbale, însă la alegerea lor.) Să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Neștiind cum să reacționăm la provocări, nu putem decât învăța din propriile erori, în continuare. Așadar, eforturile izomoderne se îndreaptă, precum cele ale modernității timpurii, spre reconstrucția societății cunoașterii cu scopul reformulării principiilor funcționării viabile a societății. Potrivit principiilor probabilității, reușita eforturilor morfogenetice de reformulare a setului axiologic și funcțional ale societății izomoderne ar putea eșua, la fel cum proiectul iluminist, al modernității timpurii, a condus la stări haotice, complexe, inexplicabile prin raționalitate. De unde rezultă și că: Proiectul raționalist a eșuat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Această problemă a născut și naște în continuare discuții tot mai aprinse, mai ales acum, la începutul celui de-al treilea mileniu creștin, când cunoștințele în materie de știință și tehnologie au atins culmi nebănuite în trecut. Numeroasele descoperiri și reușite ale acestor domenii i-au dat omului zilelor noastre senzația unei puteri tot mai mari, făcându-l tot mai conștient de propriie calități creatore. Privind însă dintr-o perspectivă spirituală, problematica amintită nu își poate găsi răspunsuri favorabile fundamentate strict
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
neconvenționale" și trăirile individuale ale artistului preocupat de diferitele aspecte ale spiritualității. Ne referim în mod concret aici la rolul artistului înzestrat cu har, care prin procesul creator întreprins devine un mediator între lumea aceasta și lumea spirituală. Ca atare, reușita acestui demers presupune o mulțime de condiții, care se referă atât la calitatea estetică a operei de artă, cât și la cea a relației dintre formal și conceptual, dintre frumos și ideal, reprezentarea vizual-artistică a sacrului putând fi înțeleasă din
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
intensă, pentru a putea face față tuturor sarcinilor antrenamentului. Cerințele marii performanțe îi obligă să ducă o viață cumpătată, un regim echilibrat, să participe conștient la pregătire. În concluzie handbalul îi deprinde să fie disciplinați, ordonați, conștienți de răspunderile față de reușita colectivului, ambițioși și dornici de autodepășire. 1.2.2. Caracteristicile jocului de handbal Handbalul este un joc colectiv, care se desfășoară în alergare, uneori în cea mai mare viteză, ceea ce imprimă jocului un caracter dinamic. El este considerat ca o
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
executate cu mâna, jocul de handbal poate fi învățat cu ușurință chiar de indivizi fără o pregătire specială îndelungată. Din acest motiv este considerat un joc cu influențe pozitive asupra motricității cât și asupra psihicului celor care-l practică. Prin reușita acțiunilor de atac dă satisfacția imediată începătorilor, care se simt atrași spre participarea practică a lui regulată. Are o tendință simplă, ușor de învățat, dar mai apar în joc și mișcări mai complicate cum ar fi: fentele, schimbările de direcție
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
în continuare, o eșalonare a lor, o gândire managerială privind resursele umane, material financiare, metodico-organizatorice și desigur o acționare perseverentă pe măsură pentru rezolvarea lor la un bun nivel calitativ. Fiecare dintre aceste direcții strategice este importantă și toate condiționează reușita programului de pregătire a echipei reprezentative școlare de handbal. Problemele pot fi ușor rezolvate dacă în școala respectivă există o activitate de handbal bine organizată atât în orele de educație fizică cât și în afara lor. existența în orele de educație
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
județeană - Campionatul Național al Liceelor X aruncări la poartă din acțiuni de joc; 20-4 reușite 20%; 20-10 reușite 25%; aruncări la poartă din faze fixe de joc; 15-3 reușite 20%; 12-4 reușite 20%; mingi câștigate prin intercepție total joc; 20 reușite 40%; 40 reușite 40%; mingi pierdute total joc; 40 reușite 60%; 30 reușite 35%; total atacuri; 30 reușite 15%; 50 reușite 20%; 3 M od el ul fi na l atacuri finalizate cu gol 45-15 reușite 10% 65-25 reușite 15
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
al Liceelor X aruncări la poartă din acțiuni de joc; 20-4 reușite 20%; 20-10 reușite 25%; aruncări la poartă din faze fixe de joc; 15-3 reușite 20%; 12-4 reușite 20%; mingi câștigate prin intercepție total joc; 20 reușite 40%; 40 reușite 40%; mingi pierdute total joc; 40 reușite 60%; 30 reușite 35%; total atacuri; 30 reușite 15%; 50 reușite 20%; 3 M od el ul fi na l atacuri finalizate cu gol 45-15 reușite 10% 65-25 reușite 15% Handbal III 77
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
acțiuni de joc; 20-4 reușite 20%; 20-10 reușite 25%; aruncări la poartă din faze fixe de joc; 15-3 reușite 20%; 12-4 reușite 20%; mingi câștigate prin intercepție total joc; 20 reușite 40%; 40 reușite 40%; mingi pierdute total joc; 40 reușite 60%; 30 reușite 35%; total atacuri; 30 reușite 15%; 50 reușite 20%; 3 M od el ul fi na l atacuri finalizate cu gol 45-15 reușite 10% 65-25 reușite 15% Handbal III 77 NC Componentele modelului Anul I Anul II
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
20-4 reușite 20%; 20-10 reușite 25%; aruncări la poartă din faze fixe de joc; 15-3 reușite 20%; 12-4 reușite 20%; mingi câștigate prin intercepție total joc; 20 reușite 40%; 40 reușite 40%; mingi pierdute total joc; 40 reușite 60%; 30 reușite 35%; total atacuri; 30 reușite 15%; 50 reușite 20%; 3 M od el ul fi na l atacuri finalizate cu gol 45-15 reușite 10% 65-25 reușite 15% Handbal III 77 NC Componentele modelului Anul I Anul II realizarea contraatacului după
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
25%; aruncări la poartă din faze fixe de joc; 15-3 reușite 20%; 12-4 reușite 20%; mingi câștigate prin intercepție total joc; 20 reușite 40%; 40 reușite 40%; mingi pierdute total joc; 40 reușite 60%; 30 reușite 35%; total atacuri; 30 reușite 15%; 50 reușite 20%; 3 M od el ul fi na l atacuri finalizate cu gol 45-15 reușite 10% 65-25 reușite 15% Handbal III 77 NC Componentele modelului Anul I Anul II realizarea contraatacului după recuperarea mingii; X X X
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
poartă din faze fixe de joc; 15-3 reușite 20%; 12-4 reușite 20%; mingi câștigate prin intercepție total joc; 20 reușite 40%; 40 reușite 40%; mingi pierdute total joc; 40 reușite 60%; 30 reușite 35%; total atacuri; 30 reușite 15%; 50 reușite 20%; 3 M od el ul fi na l atacuri finalizate cu gol 45-15 reușite 10% 65-25 reușite 15% Handbal III 77 NC Componentele modelului Anul I Anul II realizarea contraatacului după recuperarea mingii; X X X X finalizări din
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
intercepție total joc; 20 reușite 40%; 40 reușite 40%; mingi pierdute total joc; 40 reușite 60%; 30 reușite 35%; total atacuri; 30 reușite 15%; 50 reușite 20%; 3 M od el ul fi na l atacuri finalizate cu gol 45-15 reușite 10% 65-25 reușite 15% Handbal III 77 NC Componentele modelului Anul I Anul II realizarea contraatacului după recuperarea mingii; X X X X finalizări din depășire și pătrundere; X X X X atac pozițional pe relația 3x3, 4x4, 5x5, 6x6
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
perspectivă, partidele politice au decis să se folosească de europartide. Cu privire la PPE și PSE, Robert Ladrech concluzionează că activitățile acestor două mari familii politice socialiștii și creștin-democrații urmăresc influențarea orientării generale a politicilor europene. Această încercare dacă se va dovedi reușită poate contribui nu doar la întărirea legitimității acestei polity a UE, ci și la atenuarea problemei pertinenței partidelor naționale 16. În contribuția sa, John Gaffney propune mai degrabă concentrarea și explorarea rolului discursului în procesul de integrare europeană. Pe scurt
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
parte, ea propune diminuarea la jumătate a șomajului, pînă la 10% în 2000. Pe de alta, propune politici pentru sporirea investițiilor și deregularizarea pieței muncii pentru a ameliora competitivitatea 511. Consiliul European de la Essen, din decembrie 1994512, realizează o primă reușită de principiu deschizînd dezbaterea între statele membre în privința măsurilor necantitative în cinci domenii: investiția în formarea profesională; intensificarea creșterii și a nivelului locurilor de muncă; diminuarea costurilor salariale indirecte în așa fel încît să nu afecteze angajările; creșterea în eficacitate
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și educației. Divergențele constau în faptul că Jospin reclama utilizarea pîrghiei creșterii la nivel european, în timp ce Blair elogia libera întreprindere. În concluzie, cea mai mare parte a social-democraților europeni s-au înțeles ca summit-ul de la Luxemburg să fie o reușită. Desigur, Uniunea Europeană a adoptat primele linii directoare privind locurile de muncă. Dar tensiunea pe tema flexibilității a rămas vie la Consiliul European de la Luxemburg. Franța abia și-a ascuns ostilitatea față de flexibilitate, Marea Britanie s-a arătat extrem de favorabilă unei abordări
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]