7,856 matches
-
tari în sindi‑ catele ce au participat din plin la falimentarea Televiziunii, îndemnați de redactorii care fuseseră în Studioul 4 în zilele când știrile otrăveau apele, se învârteau în cerc, în curte purtând niște bannere cu sloganuri scoase parcă din Scânteia anului 1946. Plus niște caricaturi grotești ale lui Coposu și Paler ; chiar dacă Paler fusese director la un moment dat în Televiziune și simpatizat de mai de toți cândva, acum devenise odios - și mărșăluiau așa... Parcă erau într-un lagăr, într-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mai târziu. Și-a schim‑ bat numele și și-a zis altfel, nu mai știu cum, ceva cu „liber“, Flacăra liberă sau ceva de genul Ăsta. V.A. : Cei din provincie, fostele ziare regionale sau jude‑ țene, se orientau după Scânteia, care devenise Scânteia Poporului și apoi Adevărul. A.M.P. : Dar gândiți-vă ce multe erau ! CĂ sunt peste 40 de județe. Era plin de ziare. Inclusiv o mulțime de orga‑ nizații comuniste aveau ziare în București, de care eu nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a schim‑ bat numele și și-a zis altfel, nu mai știu cum, ceva cu „liber“, Flacăra liberă sau ceva de genul Ăsta. V.A. : Cei din provincie, fostele ziare regionale sau jude‑ țene, se orientau după Scânteia, care devenise Scânteia Poporului și apoi Adevărul. A.M.P. : Dar gândiți-vă ce multe erau ! CĂ sunt peste 40 de județe. Era plin de ziare. Inclusiv o mulțime de orga‑ nizații comuniste aveau ziare în București, de care eu nu mi-am dat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de doi-trei colegi de la un ziar studențesc din Cluj, nu era absolut nimeni de la presa din opoziție. Am încercat să-l alegem președinte pe Petre Mihai BĂcanu, abia ieșit din închisoare, și am pierdut spectaculos. A câștigat Sergiu Andon de la Scânteia, botezat în Adevărul. Mi-au rămas în amintire niște scene. Atunci mi-a luat George Pruteanu apărarea. Reușisem cu greu să urc la tribună și, când am pus mâna pe microfon, am spus : „Situația e foarte simplă. Nu are niciun
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
am auzit din mai multe surse că țintele le-au fost indicate minerilor - care nu cunoșteau Bucureștiul - de oameni care aveau legături cu fosta Securitate. V.A. : E adevărat ! Au și apărut numele unora care i-au dus la Casa Scânteii, apoi la diverse adrese de ziare. A.M.P. : Petre Roman mi s-a părut mai conștient decât Iliescu în zilele acelea încercând să oprească catastrofa. V.A. : În cartea de convorbiri Față în față cu Petre Roman, pe care am
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ce are voturile unui mic partid. Dar nu mai comentez. V.A. : Problema e că nici unii prieteni politici nu sunt de acord cu principiul adevărului integral, ca să folosesc sintagma pentru care, prin 1958, Radu Cosașu a fost dat afară de la Scânteia tineretului. Și din presă pentru mult timp. Acesta ar trebui să fie măcar principiul presei libere. Dar altceva vreau să adaug, că tot vorbim despre mine‑ riadă. Care a fost impactul extern al acestei mineriade ? După ce a existat o simpatie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cărora le era destinată, avea o poștă a administrației, prezenta bibliografie, făcea publicitate. * Tribuna, organ politic independent, anul I, nr. 1, apare la 19 iunie 1920, redacția și administrația Cernăuți, str.dr. Iancu Flondor nr. 18, director și redactor responsabil Achille Scânteie, administrator delegat - C.I. Marcu. Tipografia Hermann Czöpp, Cernăuți, str. Gregor nr. 3. Tribuna, în manșetă la primul său număr, schițându-și și dezvăluindu-și programul, viza: „o independență strictă și fără reticențe” prin care „să-și câștige încrederea cititorilor, devenind
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
între 1 000 și 1 500 lei, cînd salariul unui director de școală nu depășea 300 lei. Silviu Brucan, oracolul de atunci și de astăzi, ținea să atenționeze pe făuritorii noii literaturi, în editorialul Sub steagul invincibil al leninistului, din "Scînteia" nr. 1330/21 ianuarie 1949: "Lenin a biciuit în cuvinte pline de ironie usturătoare lipsa spiritului de partid și apolitismul în artă și știință. Câți oameni ai artei și științei din țara noastră, ascultînd de îndemnul partidului nostru, nu și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
apărat cu dîrzenie suveranitatea patriei, în frunte cu acela care merită bronzuri de Donatello sau de Michelangelo". Consecvent noilor principii însușite după 23 august, în 1962 intră în rîndurile partidului unic, printr-o scrisoare adresată Biroului Politic și publicată în "Scînteia" din 19 mai 1962: "Așa cum am declarat și în public, m-am simțit totdeauna în mijlocul Partidului Muncitoresc Român și am luptat ca atare, fără a fi înscris formal în rîndurile sale. Dar acum socotesc că e cinstit și necesar ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
copii, m) școala, armata, femeia, tineretul, intelectualitatea, n) participarea creatoare la unele date festive: ex. 6 Martie, 8 Martie (Ziua Femeii), 18 Martie (Comuna din Paris), 1 Mai, 9 Mai, 11 Iunie (1948 și Naționalizarea întreprinderilor industriale), 23 August, Ziua "Scînteii", 2 Octombrie (ziua luptei pentru pace), 7 Noiembrie, 5, 13, 21 și 30 Decembrie, o) discuții în săli publice cu spectatori după vizionarea unor filme sau piese de teatru române sau sovietice". D) (sic!) Unele filiale cer cu insistență sprijinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Condeiul/ Îl simt armă/ Armă-l vor toți cei ce-or ști dintr-însul să pornească/ spre ucigași/ un glonț ucigător") de Șt. Cazimir, Scrisoare poporului brav coreean ("Fii vultur, tu slovă și sboară departe,/ Fii iute la sbor ca scînteia,/ Iar aripa-ți tare prin zări să te poarte./ Din sufletu-mi limpede du astă carte/ Poporului brav din Coreea...") de Andi Andrieș, Jos mîinile de pe Coreea! ("Coreea vrea pace, nu gloanțe, morminte!/ S-o știe tîlharii aceia/ Cu frac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
carte pe C. Regman, tehnoredactor: G. Strominger și corector: M. Ștefănescu. Va fi publicată într-un timp record, la finele lui 1956, fiind prezentă în librării într-un tiraj de 8100 de exemplare. Tiparul este executat la Combinatul Tipografic Casa Scînteii "I.V. Stalin". Despre lucrările acestui congres a scris pentru prima oară in extenso, după '89, într-un volum masiv, Ipostaze și metastaze ale discursului oficial (Editura Gitech, Craiova, 2000), universitarul craiovean Marian Barbu. Cuvîntul de deschidere aparține președintelui de onoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
i-a îndemnat chiar de la început să stăruie în însușirea realismului socialist, îndeosebi prin studierea literaturii sovietice și prin tot mai temeinica cunoaștere a ideologiei marxist-leniniste". De mare însemnătate îi pare raportorului articolul lui Sorin Toma, publicat în 1948 de "Scînteia", în care este atacat Tudor Arghezi pentru cultivarea în opera sa a formalismului și decadentismului, articolul deschizînd astfel focul împotriva principalelor primejdii din afară pentru poezia noastră. Articolul este totuși amendat pentru concluziile nejuste în legătură cu perspectivele creației poetului Cuvintelor potrivite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Astfel, ciclul 1907 de Tudor Arghezi, poemele Bălcescu de Eugen Jebeleanu, Chivără roșie și În frunte comuniștii de M. Beniuc, Cîntec de leagăn al Doncăi și În tîrg la Iași 1917 de Marcel Breslașu, Balada tovarășului care a căzut împărțind Scînteia în ilegalitate de V. Tulbure, Războiul și Tudor din Vladimiri de Mihai Dragomir, ciclul Ilie Pintilie de V. Porumbacu, Lumini ce nu se sting de Virgil Teodorescu, Ucenicul partidului de Ștefan Iureș, Rapsodia marinarilor de George Dan". Nu uită, între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
criziștilor" care, contestînd proletariatului rolul conducător pe planul creației artistice, proroceau lichidarea literaturii române. Numărul însemnat de cărți apărute după aceea și care purtau un mesaj uman progresist au închis gura "criziștilor" și au determinat o cotitură în creația literară. "Scînteia" marca această nouă etapă printr-un editorial, Spre un nou avînt al creației literare. Aceasta a fost perioada de constituire a tinerei critici literare care a avut totuși forța ideologică necesară de a da o lovitură mortală criticii burgheze, idealiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mort, nici viu. Să luăm cu metodele care ne învață partidul, de ce să căutăm ceva străin". Și tov. general maior Nicolschi își va spune cuvîntul la aceeași Ședință continuată pe 2 martie 1950. De la el aflăm care este importanța ziarului Scînteia condus pe atunci de Silviu Brucan: Citind numai "Scînteia" de acum, sîntem înarmați și cu directivele. Arestările în rîdul populației erau executate de Securitate în funcție de necesitățile lagărelor de muncă în maniera sovietică, preluată și de naziști. Ilie Bădică, director general
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
învață partidul, de ce să căutăm ceva străin". Și tov. general maior Nicolschi își va spune cuvîntul la aceeași Ședință continuată pe 2 martie 1950. De la el aflăm care este importanța ziarului Scînteia condus pe atunci de Silviu Brucan: Citind numai "Scînteia" de acum, sîntem înarmați și cu directivele. Arestările în rîdul populației erau executate de Securitate în funcție de necesitățile lagărelor de muncă în maniera sovietică, preluată și de naziști. Ilie Bădică, director general adjunct al Direcției Recrutării și repartizării forței de muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Culturii, Andrei Pleșu mi-a oferit conducerea revistei Contemporanul - aflată atunci În criză, deoarece Întregul corp redacțional, cel mai puternic din țară la o revistă de cultură, voia să se „privatizeze”, cum o făcuseră cu puțină vreme Înainte fostul ziar Scânteia sau România liberă. Am acceptat și am Împiedicat această mică revoltă contra ministrului, publicând primele numere În afara redacției, cu ajutorul unor prieteni apropiați, graficianul Mircia Dumitrescu, prozatorii Ioan Groșan și Florin Sicoie, Olga Andronache - tehnoredactor. Vroiam - ce interesant! - să pun această
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și care se știe ce furtună a iscat până la vârfurile unei plenare c.c., fapt unic În cincizeci de ani de comunism, ca un roman și un autor să fie atacați la acest nivel, atac răspândit a doua zi de Scânteia și de Întreaga presă de partid, ca și de cea culturală - la Iași. Acolo am poposit cu prietenii mei Nichita Stănescu și Nicolae Manolescu. I. Iliescu era prim-secretar și Împreună am participat, la sediul de partid și În prezența
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
țară pentru câteva săptămâni, Iliescu se afla „și mai jos”, directorul unei mărunte „edituri tehnice”. I-am dat telefon, mi-a dat Întâlnire pentru a doua zi la ora nouă, dar când m-am prezentat la sediul editurii, În Casa Scînteii, el nu era prezent și m-au primit un trio de secretare dintre care una a Început pur și simplu să vocifereze la simpla mea Întrebare „de ce nu am fost anunțat de contramandarea Întrevederii?”. Am dedus că Iliescu fusese Împiedicat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a chemat la telefon și mi-a propus conducerea uneia dintre marile reviste de cultură - Contemporanul. Apoi a anunțat acest lucru la televizor. Situația revistei În acel Început de aprilie ’90 era precară. Urmând exemplul corpului redacțional al fostului ziar Scânteia, ca și pe cel al României libere, corpul redacțional al Contemporanului, care număra mai bine de patruzeci de redactori, printre care nu puține nume cunoscute și influente, hotărâseră să se „privatizeze” și ei, după ce „blocaseră” În primii timpi o acțiune
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
frate, Alexandru, ce trăiește din ’71 În Germania, la München, și este cetățean german! - Olga Andronache, tehno-redactoare pe care o angajasem În ’70 la România literară, și am rugat-o, ea cunoscându-i perfect pe tipografii marelui combinat al „Casei Scânteii”, să mă ajute să tipărim primele numere. I-am dat niște bani și, În anii aceia când tipografii erau „stăpânii presei” În fabricația ei, În anii de dinainte de apariția informaticii, Olga știa foarte bine: cutare maestru, paginator, zețar, corector sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vorbindu-ne de bine În fața „străinilor” sceptici, cu o exaltare și complicitate fraternelă rară! (El l-a convins pe „scepticul și sarcasticul” Paul Georgescu, atotputernic șef al Gazetei literare care avea un impact literar, dar mai ales politic, egal cu Scânteia partidului, să-i descopere - În sensul unei lansări efective! - pe Matei Călinescu, critic, și pe Cezar Baltag, poet. Cu sărmanul Grigore Hagiu nu i-a reușit persuasiva și cheltuitoarea seducție a lui Paul și a amicilor săi care conduceau Gazeta
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În care este maestru! - și articole polemice ample și Înflăcărate. În acestea, cîteva nume erau ținte predilecte: Crohmălniceanu, criticul care În perioada stalinistă a „mitraliat” marile valori ale clasicismului literar românesc În frunte cu Maiorescu și Blaga, corespondent asiduu la Scînteia roșie, ocupând posturi importante În ierarhia administrativă literară, redactor-șef al revistei Viața Românească etc. - În „era Ceaușeascu”, ca și alți foști marxiști fanatici sau coreligionari activiști (Crohmălniceanu era evreuă, el se Întoarce spre adevăratele valori literare, scrie cronici pertinente
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
aproape antagonice, Manolescu, cu vreo cinci-șase ani mai tânăr, având avantajul de a fi intrat mai târziu În literatura activă, fiind scutit de avatarurile, „fanatismele și eșuările, decepțiile ideologice” ale „generației cu pantaloni scurți”, „leniniști ai primei ore”, grupați În jurul Scânteii tineretului și al lui Labiș - Mandric, Mazilu, Cosașu, Raicu. Foști colegi la „aventurista” și cam „bolșevica” Școală de literatură care ambiționa, după modelul marii Uniuni Sovietice, să producă pe bandă condeieri aplecați partidului. Nu am Înțeles și nu Înțeleg nici
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]