5,987 matches
-
la votare (22,42%) a fost sub limita de validare a alegerilor. La alegerile repetate din 11 decembrie 2005, Chirtoacă acumulează 35,62% (45.299 de voturi), fiind al doilea rezultat după Vasile Ursu (candidat independent) 52,91%. Participarea la scrutin a fost de 22,62%, ceea ce din nou a fost insuficient pentru a considera valabile alegerile. Convocarea alegerilor noi a fost amânată pentru o perioadă nedetereminată. La alegerile locale generale din 3 iunie 2007 candidează din nou la funcția de
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
în curtea Ocolului Silvic de la Strășeni, de unde dispăruse într-o noapte, ca într-o altă noapte să fie adus în curtea unui orfelinat din Strășeni cu mașini și macarale și împodobit de polițiști. În 2009, Chirtoacă a participat la ambele scrutine pentru alegerile parlamentare, fiind primul pe lista de candidați ai Partidului Liberal, însă ulterior a renunțat la mandatul obținut pentru a-și continua activiteata de primar de Chișinău. În 2011 a fost reales în funcția de primar, învângându-l în turul
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
parlamentare, fiind primul pe lista de candidați ai Partidului Liberal, însă ulterior a renunțat la mandatul obținut pentru a-și continua activiteata de primar de Chișinău. În 2011 a fost reales în funcția de primar, învângându-l în turul doi de scrutin pe socialistul Igor Dodon. Pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2014, Dorin Chirtoacă, de asemenea a degrevat din funcție pentru un scurt timp pentru a se înscrie pe listele partidului la scrutin, iar ulterior a revenit în funcție. La alegerile
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
funcția de primar, învângându-l în turul doi de scrutin pe socialistul Igor Dodon. Pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2014, Dorin Chirtoacă, de asemenea a degrevat din funcție pentru un scurt timp pentru a se înscrie pe listele partidului la scrutin, iar ulterior a revenit în funcție. La alegerile locale din Chișinău din 14 iunie 2015, Chirtoacă s-a înscris în cursa electorală în ultima zi prevăzută de codul electoral (14 mai) după care a degrevat din funcție pentru cele două
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
locale din Chișinău din 14 iunie 2015, Chirtoacă s-a înscris în cursa electorală în ultima zi prevăzută de codul electoral (14 mai) după care a degrevat din funcție pentru cele două luni de campanie electorală. În primul tur de scrutin el a acumulat 37,52%, fiind urmat de Zinaida Greceanîi (din partea Partidului Socialiștilor) cu 35,68%. Cei doi s-au confruntat direct pe 28 iunie 2015 în turul doi de scrutin, Chirtoacă obținând 53,54% din voturi și câștigând cel
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
două luni de campanie electorală. În primul tur de scrutin el a acumulat 37,52%, fiind urmat de Zinaida Greceanîi (din partea Partidului Socialiștilor) cu 35,68%. Cei doi s-au confruntat direct pe 28 iunie 2015 în turul doi de scrutin, Chirtoacă obținând 53,54% din voturi și câștigând cel de-al treilea mandat consecutiv de primar al municipiului Chișinău. Dorin Chirtoacă este nepotul fraților Gheorghe Ghimpu și Mihai Ghimpu, politicieni și figuri importante în renașterea națională a basarabenilor la sfârșitul
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
România numără în prezent ca. 14.300 de credincioși. În anul 2010 a fost ales cel de-al 37-lea episcop luteran de Sibiu. Alegerile au avut loc în data de 27 noiembrie 2010 la Sibiu. În primul tur de scrutin majoritatea a fost întrunită de profesorul Stefan Tobler (12 voturi), urmat de pastorul Reinhart Guib (11 voturi). În al cincilea tur de scrutin a fost ales pastorul Guib, cu 28 de voturi din cele 47 exprimate. Profesorul Tobler a întrunit
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România () [Corola-website/Science/303233_a_304562]
-
Sibiu. Alegerile au avut loc în data de 27 noiembrie 2010 la Sibiu. În primul tur de scrutin majoritatea a fost întrunită de profesorul Stefan Tobler (12 voturi), urmat de pastorul Reinhart Guib (11 voturi). În al cincilea tur de scrutin a fost ales pastorul Guib, cu 28 de voturi din cele 47 exprimate. Profesorul Tobler a întrunit în al cincilea tur de scrutin 18 voturi. Dezavantajul acestuia din urmă a constat în reticența adunării electorale de a alege un elvețian
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România () [Corola-website/Science/303233_a_304562]
-
profesorul Stefan Tobler (12 voturi), urmat de pastorul Reinhart Guib (11 voturi). În al cincilea tur de scrutin a fost ales pastorul Guib, cu 28 de voturi din cele 47 exprimate. Profesorul Tobler a întrunit în al cincilea tur de scrutin 18 voturi. Dezavantajul acestuia din urmă a constat în reticența adunării electorale de a alege un elvețian la conducerea Bisericii Evanghelice CA din România.
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România () [Corola-website/Science/303233_a_304562]
-
centru-dreapta. Guvernele de centru-dreapta au câștigat puterea în 3 din 4 alegeri în această perioadă (1981, 1985, 1989), în timp ce guvernele Partidului Muncitoresc au fost răsturnate de două ori între alegeri (1986, 1990) și au rămas la putere după un singur scrutin (1993). Alegerile au loc în septembrie și schimbarea guvernelor în luna octombrie a anilor electorali. Liderul conservator Kåre Willoch a format un guvern minoritar după alegerile din 1981. În 1983, la jumătatea distanței dintre alegeri, acest guvern a fost extins
Politica Norvegiei () [Corola-website/Science/303266_a_304595]
-
Stortingul („Marele Consiliu”), cu membri aleși prin votul poporului pentru 4 ani (perioadă în care nu poate fi dizolvat) cu reprezentare proporțională. Drept de vot au persoanele care au împlinit sau împlinesc 18 ani în anul în care are loc scrutinul. Stortingul are în 2010 160 de membri și are ca singur scop adoptarea legilor. Membrii sunt aleși din 19 "fylker" pentru 4 ani potrivit unui sistem de reprezentare proporțională. Până în 2009, Stortingul era un parlament bicameral, cele două camere fiind
Politica Norvegiei () [Corola-website/Science/303266_a_304595]
-
independent, dar sunt conduse în majoritatea cazurilor de superintendenți școlari aleși; aceștia sunt și ei supervizați de Comisia pentru Educație a Statului Arizona (o ramură a Departamentului Educației al statului Arizona) și de Superintendentul Educației Publice (oficial ales în urma unui scrutin în anii pari fără alegeri prezidențiale, pe câte un mandat de patru ani). Deși populația statului este de peste 6,5 milioane de locuitori, în Arizona funcționează doar trei universități publice, toate administrate de Comisia de Regenți a statului Arizona. Învățământul
Arizona () [Corola-website/Science/302444_a_303773]
-
principalul adversar al lui Nixon era guvernatorul statului Michigan , dar și guvernatorii statelor New York (Nelson Rockefeller) și California (Ronald Reagan) sperau fiecare să fie nominalizați într-o convenție de balotaj. Nixon și-a asigurat însă nominalizarea din primul tur de scrutin. El l-a ales drept partener de candidatură pe guvernatorul statului Maryland Spiro Agnew, alegere care Nixon credea că va uni partidul, făcând apel atât la moderații din Nord cât și la sudiștii dezamăgiți de democrați. Adversarul democrat al lui
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
participă în 1992 la alegerile locale pentru fotoliul de primar general al Bucureștiului (organizate conform Legii nr. 70 din 26 noiembrie 1991) ca reprezentant al Convenției Democrate Române (CDR), alături de alți 40 de candidați. Dintre aceștia, după primul tur de scrutin din 9 februarie 1992, au rămas în luptă , cu 45,94 % din voturile bucureștenilor, si Cazimir Ionescu, din partea Frontului Salvării Naționale (FSN), cu 31,45 %. Crin Halaicu a devenit primar general, la 23 februarie, în al doilea tur de scrutin
Crin Halaicu () [Corola-website/Science/302894_a_304223]
-
scrutin din 9 februarie 1992, au rămas în luptă , cu 45,94 % din voturile bucureștenilor, si Cazimir Ionescu, din partea Frontului Salvării Naționale (FSN), cu 31,45 %. Crin Halaicu a devenit primar general, la 23 februarie, în al doilea tur de scrutin, cu 55,88 % din voturile valabil exprimate, față de contracandidatul său, Cazimir Ionescu, care a obținut 44,12 %. Printre cele mai importante realizări din timpul mandatului de Primar General al Capitalei, susținute de un buget anual de aproximativ 300 milioane (bugetul
Crin Halaicu () [Corola-website/Science/302894_a_304223]
-
și a laburiștilor și astfel s-au ajuns la organizarea alegerilor parlamentare în februarie 1950. Laburiștii au câștigat din nou alegerile, dar nu au putut redresa situația economică și astfel în octombrie 1951 a fost necesar un nou tur de scrutin, câștigat de conservatori. Churchill a redevenit premierul Marii Britanii. El și cu succesorii săi ca Anthony Eden, Harold MacMillan și Alec Douglas-Home s-au îndreptat din nou către liberalismul economic, reformele pentru bunăstare socială fiind întrerupte temporar. Prestigioasa revistă The Economist
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
l-a dobândit în timpul carierei de actor, iar mai recent a fost numit „the Governator” (combinarea cuvintelor "governor" și "terminator", după filmele din seria de filme „Terminator”). a fost ales la 7 octombrie 2003 guvernator al statului California într-un scrutin special, numit "recall election" (v. și articolul în engleză ), menit să înlocuiască fostul guvernator al statului California, Gray Davis. și-a prestat jurământul ca guvernator la 17 noiembrie 2003, pentru a servi restul mandatului lui Gray Davis până la data de
Arnold Schwarzenegger () [Corola-website/Science/303615_a_304944]
-
obținut 66,31% din voturile pentru Camera Deputaților, cu majorități covârșitoare în județele Teleorman (87,15%), Botoșani (86,79%), Vaslui (86,10%), iar candidatul partidului la președinție, Ion Iliescu, a fost ales ca Președinte al României, din primul tur de scrutin (cu 85% din voturile electoratului), prima și ultima dată în istoria postcomunistă cînd nu a existat un al doilea tur de scrutin. Ca urmare a primelor alegeri libere din mai 1990, Ion Iliescu l-a desemnat drept prim-ministru al
Frontul Salvării Naționale () [Corola-website/Science/303642_a_304971]
-
iar candidatul partidului la președinție, Ion Iliescu, a fost ales ca Președinte al României, din primul tur de scrutin (cu 85% din voturile electoratului), prima și ultima dată în istoria postcomunistă cînd nu a existat un al doilea tur de scrutin. Ca urmare a primelor alegeri libere din mai 1990, Ion Iliescu l-a desemnat drept prim-ministru al Guvernului României pe Petre Roman. Ulterior, relațiile dintre Iliescu și Roman s-au deteriorat, ceea ce a dus la înlăturarea ultimului din funcție
Frontul Salvării Naționale () [Corola-website/Science/303642_a_304971]
-
ocupe un loc de deputat, în ciuda faptului că partidul său nu a reușit să treacă de de pragul legal de 5%. Lebed a candidat la alegerile prezidențiale din 1996 și a câștigat 14,5 % din voturi în primul tur de scrutin (al treilea rezultat, după Elțin și Ghennadi Ziuganov). La două zile după încheiera primului tur al alegerilor prezidențiale, președintele în funcție, Boris Elțin, l-a numit pe Lebed "Secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse" și "Consilier pentru probleme
Aleksandr Lebed () [Corola-website/Science/303689_a_305018]
-
Boris Elțin, l-a numit pe Lebed "Secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse" și "Consilier pentru probleme de securitate națională al Președintelui Federației Ruse". În schimb, Lebed l-a sprijinit puternic pe Elțin în al doilea tur de scrutin. Vederile politice ale lui Lebed au purtat în mod clar amprenta formațiunii sale mlitare. Admirator al lui Augusto Pinochet și a politicii sale de mână forte din Chile, Lebed avea să declare public că: "păstrarea neschimbată a armatei este baza
Aleksandr Lebed () [Corola-website/Science/303689_a_305018]
-
Informații Externe. În 2014 și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Ocupă poziția a opta pe buletinul de vot. Conform rezultatelor finale ale alegerilor pentru președinția României, candidatul Meleșcanu, Teodor Viorel a obținut în primul tur de scrutin (organizat în ziua de duminică, 2 noiembrie 2014) un număr de 104.131 voturi din numărul total de 9.723.232, terminând pe locul 9 din 14, cumulând circa 1,09% din toate voturile exprimate și validate. În afară de activitatea diplomatică
Teodor Meleșcanu () [Corola-website/Science/303996_a_305325]
-
au devenit o cursă în doi, în care Ziuganov a văzut că, în ciuda unui avans inițial important, în lipsa mijloacelor materiale și mediatice ale oponentului său, pierde pe timp ce trece teren. Prezența la vot a alegătorilor în primul tur de scrutin de pe 16 iunie a fost de 69,8% din totalul populație cu drept de vot. Rezultatele primului tur de scrutin au fost: Cum nici un candidat nu a câșigat majoritatea necesară în primul tur de scrutin, primii doi clasați, Elțin și
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]
-
și mediatice ale oponentului său, pierde pe timp ce trece teren. Prezența la vot a alegătorilor în primul tur de scrutin de pe 16 iunie a fost de 69,8% din totalul populație cu drept de vot. Rezultatele primului tur de scrutin au fost: Cum nici un candidat nu a câșigat majoritatea necesară în primul tur de scrutin, primii doi clasați, Elțin și Ziuganov, s-au prezentat în al doilea tur de scrutin. Între timp, Elțin a câștigat un important segment al electoratului
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]
-
alegătorilor în primul tur de scrutin de pe 16 iunie a fost de 69,8% din totalul populație cu drept de vot. Rezultatele primului tur de scrutin au fost: Cum nici un candidat nu a câșigat majoritatea necesară în primul tur de scrutin, primii doi clasați, Elțin și Ziuganov, s-au prezentat în al doilea tur de scrutin. Între timp, Elțin a câștigat un important segment al electoratului cooptându-l pe Lebed în echipa sa, pe posturile de consilier pentru problemele de securitate
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]