6,083 matches
-
unde consumatorilor solvabili li se propune aceeași mâncare cu tăiței, fără sare, botezată cu numele măgulitor și fără replică de modernitate. 5. În drumul spre Egipt, Gaza După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia pruncul și pe mama Lui și fugi în Egipt și stai acolo până ce-ți voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă. Și Iosif sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul și pe mama Lui și a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia pruncul și pe mama Lui și fugi în Egipt și stai acolo până ce-ți voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă. Și Iosif sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul și pe mama Lui și a plecat în Egipt. (Matei, II, 13-14) Așadar, cei trei au străbătut nisipurile din Gaza, unde urmele pașilor lor se pierd. Această fâșie de pământ este calea de trecere imemorială
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se încaieră tot timpul. Preotul pune această stare de spirit pe seama stresului ambiant și a dezamăgirii familiale. Tatăl se întoarce acasă seara frânt, mama nu are curent electric sau gaze pentru gătit. De copii nu se ocupă nimeni. Ei se scoală dimineața fără să se mai spele, fără să-și fi făcut temele, și le e foame. Atunci, îmi spune el, strâng și eu șurubul. Câte un șut în fund devine chiar necesar." Școala nu primește niciun ajutor financiar din afară
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de parcare aproape gol și câteva clădiri ultramoderne. Coborâm toți din mașină. Iată-ne așadar, dincolo, beyond, pe malul răsăritean al Iordanului. A nu se confunda cu cealaltă Betanie, aflată la câțiva kilometri de Ierusalim, acolo unde Lazăr s-a sculat din mormânt, unde Învățătorul o instruia pe sora sa Maria, în vreme ce Marta sărăcuța își vedea liniștită de treabă. Betania baptismală nu mai e un sat, ci doar un punct pe hartă, în mijlocul unui câmp minat, un loc rămas pustiu până la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care au fost acolo la greu nu vor fi și la onoruri, și nimeni nu ne-a pus mai bine în gardă în legătură cu acest mare procedeu clasic ca Fiul dulgherului! Care demagog a zis că lumea aparține celor care se scoală dimineața primii? Utopie de cercetaș. Circumspecții care așteaptă să bată amiaza pentru a fâlfâi drapelul reușesc întotdeauna să încaseze dividendele cele mai mari. * * * În chiar locul de unde a dispărut cadavrul Învățătorului, se ridică un chioșc din lemn sculptat, construit de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se aflau în plin chiolhan când apăru pe neașteptate Eris, zeița discordiei (urâcioasa nici nu fusese măcar invitată). Ea aruncă pe jos un măr de aur. Afrodita se apleacă, îl ridică și vede scris pe el: "Celei mai frumoase". Se scoală de la masă și alte două frumuseți, Hera și Atena, și tustrele se străduiesc să și-l adjudece, fiecare considerându-se mai îndreptățită ca celelalte două. Ceartă. Problemă. Dornic să salvgardeze armonia de rigoare printre zei, Zeus hotărăște atunci să ia
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vrea să vii? Bani am nu știu câte lăzi... Avere, ce socoți? Cu câți vii? Apoi cu câți oiu putea. Bine. Cu treizeci? Fie și cu atâția. Am eu cu ce vă primi. Am eu focuri pentru treizeci... Când îți veni, mă scol frumos, pușc treizeci; mă pun și beau o țigară, și pe urmă, după aceea, oi pușca eu și pe ceilalți! Părintele Enăchescu învățătorul Neculai Bancea este casier. Banca, de 2 ori, a ajuns aproape la 25.000 lei. În Humulești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și la torbă. Mai merg eu, ocolesc prin niște popușoi, iaca un epure: bang, jos, la torbă. După aceia trec într-o margine de pădure și intră cânele în pădure; scoate, domnule, un porc sălbatec. Bang, cade jos..." Atunci se scoală cel ce ascultă, scuipă în palmă și se pregătește mânios: "Ho! dacă-l vâri și pe ăsta la torbă, te trăsnesc, mizerabile!" Unul merge la vânat. Isprăvește halicele, caută, caută, găsește un cuiu; încarcă pușca cu cuiu. Prin pădure, iaca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amiază prăfuit, cu creerii ferbând de căldura soarelui. După masă, îți pleci puțin capul pe perină, în cort, în cuptorul cortului, nu poți lipi pleoapele, te zvârcolești ca pe jar asudat, până ce vine vremea ceasurilor de instrucție. Cu greu te scoli, ce greu eși în căldura după amiezii, amărât mergi lângă soldații tăcuți, pe câmpul ars. Masa, la amiază și seara, se face la fel. Aștepți în cerdacul larg, până ce vin cei mari, intri după ei și te așezi la locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rățoiului, ori unde-ar fi, cu oricine, fie cu soldații, fie cu ofițerii, numai în glume o duce. E însărcinat cu aprovizionarea, și la masă se plânge într-una de șoarecii care-i bântuiesc cortul. Să vezi, ast-dimineață mă scoală șeful de ordinar, repede, și când es afară, ce să văd, domnule, un șoarece furase un sac de orez și-l tăbârcea în spate și fugea în goană tocmai pe dealul Viișoarei... Repede au încălecat bucătarii, și după el... Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
făcând ocoale și încărcând pușca, și cânii îl năcăjeau pe urs... Cum pe urmă l-a împușcat. Cum cânii lui au purtat un cerb prin târgul Neamțului și după o zi ș-o noapte l-au dus de unde l-au sculat. [Boboc " Când a căzut Moș Calistru pe Deleleu" și "Singurătate"] Râsul cum se iscă: când lupoaica fată 6 căței și pe unul îl leapădă, nu-l mai alăptează: apoi acela rătăcește se sue în coclauri la loc tare, și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dăfilău înalt Și de-aicea ne-am întors Pe la Zlatița în jos, Și de-aici ne-am înturnat Pân-am ajuns într-un sat Și muzica ne-a cântat În oraș la Itropol Muzica cânta cu dor. Dimineața ne-am sculat Și la drum iar am plecat Ș-am trecut o apă lină Cu cizmele în mână. Ș-am zis verde măr pătat La copacul izolat Trupele s-au adunat Și preoții s-au rugat Să ne scape de păcat Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și un plutaș bun, schimbă muerile cu luna, un bețiv și un rău. Face jalbe și denunțuri. Am văzut la primar un album al lui. E interesant de explicat cum s-a stricat viața acestui om. Primarele. Scena când a sculat pe cumnatu-său din somn, ca să culce pe Savel. Gavril Boca Popa Gheorghe Ortoanu și Nicu Ortoanu. Sciagamozzi = Șaga Mâții Acti bombei Cioc berbelei Canis Kras Xictir was Siti sitirli parle Mămăligă cu cafe. Pe vremea puhoaielor, la rapidele Toancelor, vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
precum ai mușcat, Să treci văi adânci, ape reci. Hai, du-te. Păcat mare să-l omori după ce l-ai fermecat. E păcat să-l lași fermecat, fără să-i desfaci farmecul. Descântec pentru mușcătura de șarpe De dimineață mă sculai, Mâna pe cofă pusei, La fântână plecai, Cu Maica Precistă mă-ntâlnii. De mâna dreaptă mă luă La fântână mă duse. Acolo văzui șarpe trist și mânios. Ce stai, șarpe, trist și mânios? (Șarpe = Drăghici sau Pelinița) Am mușcat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cobză și subprefectul primește grav felicitările preotului. Băieți de ovrei teribili și entuziaști. Spectacol ridicol și grimasant, pe când, de pildă, capra și plugușorul se desvoltă măreț și epic în aceleași locuri. La un accident răsturnare de trăsură soția se scoală din șanțul șoselei, prinde în brațe pe bărbatu-său Georges și începe să-l întrebe cu disperare, țipând: Unde-i Georges? Georges? Unde-i Georges? La țară, la vie, notarul, om impresionabil, aduce știrile telefonice foarte spăriat de toate prostiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la bine, și voi mai bine stați în liniște și pace, și vom cugeta noi mai pe urmă,cum va fi să fie bine." Și în jurul lui stăteau numai canonici grași. Atuncea Iancu, care stătuse toată vremea tăcut, s-a sculat ș-a zis: "Fraților, n-ascultați ce vă spun porcii cei grași, că acuma pe loc îi belesc." El venise acolo cu Moții organizați militărește. În sat la Crăciunel, venise Prim-pretorul ca să anunțe oamenilor mobilizarea. Preotul cel bătrân al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Molifta ta preute Costandine dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși aici la mine pentru purcesul la războiu și să vie molifta ta îndată ca să binecuvintezi poporul. Deci scoală-te și vină, sminteală să nu faci, ca să nu fie pentru Vodă întârziere. Noemvrie 10." (alineat tăiat) Comisoaia Ilisafta sfătuiește pe o năcăjită de muiere părăsită de bărbat să nu deie moliftă la Sf. Mina, ci să se roage la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mici (altfel foarte buni). Servitorul a fost de părere că "trebuie să-i fi schimbat d-l doctor Parhon". În dimineața aceasta, am sunat la d-rul Parhon; mi-a răspuns o voce slabă de femeie. Domnul doctor nu s-a sculat; încă doarme. I-am comunicat d-rei cu voce slabă că aș fi vrut să-i spun ceva d-lui profesor. Reveniți mai târziu. Nu se poate. De ce? Pentru că nu se poate. În urma acestei replici d-șoara a avut probabil o primă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și printre oameni. *1 Pe scenă, amanții discută infinit, fel și chip, cheltuind vremea zadarnic. Bogăția este avantajul pe care îl are deseori un neghiob asupra unui om de talent. Probabil că la judecata de apoi noroadele ce se vor scula din morminte vor striga la tronul lui Dumnezeu împotriva doctorilor, învinovățindu-i de asasinat prin imprudență. *1 Ești om de samă pentru că umbli în automobil, pe când eu umblu pe jos. La 1668, Cazimir Leskinski a fost condamnat să fie ars
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să stea cât e datoria, cât e datoria, replică măgulit d-l Calinderu. * În sala tribunalului, între doi țărani. Unul a eșit din sala de ședință. Ei, cumătre Ioane, cum ți-a eșit proțesu? D-apui eu știu? S-o sculat unu' acolo ș-o bolborosit nu știu ce, pe urmă o spus ș-a meu nu știu ce, după aceia s-o uitat unul la altul... și pe urmă m-au dat afară... Cum spunea o femee, la cerc cultural, o babă că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trecut munții în 5 iulie și a prădat în secuime. Grigore Ureche credea „că fiindu Ștefan Vodă om războinic și de-a pururea trăgându-l inima spre vărsare de sânge, nu peste vréme multă, ce în al cincilea an, se sculă den domniia sa, în anii 6969, rădicându-să cu toată putérea sa și s-au dus la Ardeal” unde pradă nestingherit în secuime căci „Nici au avut cine să-i iasă împotrivă, ce după multă pradă ce au făcut, cu pace
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stabilim exact cum s-a realizat întemeierea celor două țări românești. În Letopisețul cantacuzinesc se arată că după ce a trecut Radu Negru la Sud de Carpați „Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea ce era mai nainte peste Olt, s-au sculat cu toții de a venit la Radul Vodă, închinându-se să fie supt porunca lui și numai el să fie peste toți”. De atunci, în titlul domnului apare formula singur stăpânitor. Recunoașterea lui Negru Vodă ca singur stăpânitor înseamnă un act
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dumnealui Jurja Necorescu au pierdut judecata înaintea tuturor boierilor noștri”. Deci, domnul dă dreptate lui Husin și Mărușcăi și pune și o zavescă de 60 de ruble de argint pe care, dacă cineva din neamul lui Duma Negru s-ar scula asupra neamului lui Ion Munteanu, să plătească mai întâi cele 60 de ruble. Judecata îl defavoriza pe unul dintre cei mai mari boieri ai țării, membru al Sfatului Domnesc, dar ea ne arată că, la patru ani de la înscăunarea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care au trădat alături de el. La 17 august 1461, scrie în document, ”au venit înaintea noastră și a boierilor noștri, Petrișor, fiul lui Galin, și s-a pârât cu Luca Pârcălăbescul pentru satul Fârloeștii di pe Tazlău... [și] ...s-au sculat sluga noastră Petrișor, cu a sa bunăvoie înaintea noastră și înaintea a lor noștri boieri și s-au lăsat de acel sat”, iar Luca i-a dat lui Petrișor 20 de galbeni. La 3 decembrie 1462, domnul dă un nou
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan, aflăm că a existat o cumpărare și nu o masivă răscumpărare. La 15 octombrie 1491, domnul a cumpărat de la mai mulți boieri 16 sate și seliști, plătind 1490 de zloți tătărești după care, se arată în document, “ne-am sculat și am întors și am supus și am lipit aceste de mai sus numitele sate și siliști către târgul nostru al Vasluiului să fie domniei mele uric cu tot venitul și fiilor domniei mele și nepoților, strănepoților și răstrănepoților și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]