5,850 matches
-
1964, iar în volum, în 1967, cu Povestiri din provincie, culegere de schițe și nuvele axate pe reconstituirea, din trăiri mai mult decât din evenimente, a lumii copilăriei, tentativă susținută de capacitatea autorului de a fixa prin precizia evocării conținutul sentimental. Tripticul nuvelelor mai ample (Grijile, Vinovatul, Legendă și mit) aduc în prim-plan figura inginerului Burghele, reluată ulterior în Catedrala (1969; Premiul CC al UTC), prezentare retrospectivă, din unghiuri multiple, de tip bildungsroman, ce implică varietatea modalităților narative, a biografiei
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
prozatorului în înfățișarea unei anchete judiciare desfășurate în plan preponderent psihologic și moral de un personaj dilematic, interesat mai degrabă de speculație decât de decizie, până la a deveni victima propriilor șovăieli, cu consecințe asupra întregii sale vieți, inclusiv a celei sentimentale. În Deruta (1973), existența vidă a unui funcționar, care trăiește cu intensitate disproporționată micile drame ale experienței cotidiene, întotdeauna mediocră (încurcături birocratice, aventuri galante, o promovare în funcție), este privită cu un amestec de compasiune și detașare ironică de un
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
Georgescu, Volume, 38-45; Iorgulescu, Scriitori, 199-203; Stănescu, Jurnal, I, 99-103; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 185-220; Moraru, Semnele, 239-246; Eugen Simion, Miza romanului, RL, 1982, 19; Gorcea, Structură, 81-85, 176-179; Vlad, Lectura rom., 148-152; Eugen Simion, Scene din viața sentimentală, RL, 1984, 24; Cristea, Modestie, 182-190; I. Holban, Explorarea realului, CRC, 1984, 31; Manea, Contur, 74-81; Eugen Simion, Romanul autobiografic, RL, 1986, 38; Andreea Deciu, Mitologia terorii, RL, 1992, 12; Cristea, A scrie, 167-172; Bogdan Dumitrescu, Un scriitor încă prea
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
Păcatul fluviului (I, 1975) este un roman autobiografic cu ecouri din Panait Istrati și Maxim Gorki. Personajul principal, Tiberiu Posadu, bastard sensibil și melancolic, evoluează în atmosfera socială a mahalalei brăilene. Inteligența nativă și cultura în formare, dar îndeosebi trăirile sentimentale îl îndreaptă treptat spre asumarea unui destin de intelectual, dar drumul lui include aderarea la mișcarea comunistă, închisoare etc. Țărmul fugar (1982), care urmează același tipar ideologic, ar fi putut fi un bun roman al mediilor sociale din satele și
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
Râpeanu, „Născut a doua oară”, LCF, 1960, 15; Valeriu Râpeanu, Două volume de proză în „Cartea ostașului”, „Viața militară”, 1963, 4; Grigore Zanc, „Însemnările unui adolescent”, TR, 1967, 50; Al. Chiriacescu, „Enigma de la frontieră”, „Femeia”, 1968, 6; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, București, 1980, 167-170; Firan, Profiluri, 384-386; Micu, Scurtă ist., III, 109; Popa, Ist. lit., I, 1038. A.Ml.
GRECEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
Severinului”, LCF, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Fata morgana”, LCF, 1974, 7; Martin, Pro Patria, 175-178; George Mirea, „Viața nu iartă”, R, 1975, 5; Dan Mutașcu, „Talida”, „Pentru patrie”, 1977, 2; Alex. Ștefănescu, Duioșii periculoase, FLC, 1977, 32; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, București, 1980, 171-178; Firan, Profiluri, 386-389; Popa, Ist. lit., I, 1038; Florea Firan, Prozatorii Florian și Ion Grecea. Evocări, „Caligraf”, 2003, 24. A.Ml.
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
plăcere rimele alerte, așa cum în piesele sale frenezia logoreică a personajelor îi trădează temperamentul de poet care, cu ușurință și luciditate ludică, gesticulează retoric în mijlocul jocului de cuvinte. Mici evenimente ale cotidianului, dar și întâmplări onirice, impresii de călătorie (geografie sentimentală), reverii și melancolii autoironice, vag moralizatoare - sunt câteva din temele acestei lirici. Cu Poeme scrise pe un geamantan (1995) se definește mai pronunțat un stil: „O atmosferă ireală - / De bal, / Un carnaval / Senzațional! / Al măștilor, / Cuvintelor - / Și-un claun adus
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
Senzațional! / Al măștilor, / Cuvintelor - / Și-un claun adus / Cu mari eforturi din Apus. Cuvinte fără dop - / Limbajul pop.” Prozodia alertă, adecvată, care nu ocolește zonele „pop” ale vieții, face ca această poezie să pară o șaradă copilărească, cu un scenariu sentimental și ironic. SCRIERI: Ciripit de păsărele. Fluturi de noapte, București, 1988; Acvariul cu rechini, București, 1992; Balul lebedelor, București, 1994; Ciripit de păsărele, București, 1995; Regele broaștelor, București, 1995; Valsul lebedelor, București, 1995; Poeme scrise pe un geamantan, București, 1995
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
les pages du classeur: sur les équations du second degré, sur les schémas d’insectes, sur la production de charbon de l’URSS. La fille poursuivait la lecture de son magazine.” (p. 81). Michel, deși, asemeni fratelui, ratat pe plan sentimental, promite să devină un mare fizician. Atât el cât și Bruno au la un moment dat ocazia fericirii - familie, copii, dar, pe rând, Christiane și, respectiv, Annabelle, se sinucid În urma unor maladii care le amputează feminitatea. Bruno se internează Într-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de imagine, asta nu-i rău deloc. V. 3. Minimalismul Biedermeier și literatura Amélie Poulain Minimalismul soft nu are origini nobile. Ceea ce putem spune despre el este doar că ilustrează literatura provinciei, pe care o și idealizează. Minimalismul soft este sentimental, poetic, modest, aderă la suferințele celor oprimați; preia decorul din filmele lui Jacques Tati fără să poată construi un Monsieur Hulot. Pe de altă parte, „literatura Amélie Poulain” (Jean-Pierre Salgas) aduce În pagină o magie a intimității, redecorează clișeele franceze
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
probabil adulteră, își pierde viața, iar bărbatul de la volan, supraviețuitor, devine de negăsit, romanul se țese mai ales din procesele de conștiință și retrospecțiile analitice ale procurorului anchetator, gravitând în jurul destinului, iubirii și morții. Bărbatul dispărut fusese implicat în trecutul sentimental al soției anchetatorului, ceea ce duce la izotopia rolurilor într-un glisando abia disociabil, captând și alți martori sau apropiați ai celor două cupluri, cu destine frapant aemănătoare. O analiză de cea mai pură esență camilpetresciană și holbaniană e prelucrată textualist
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
Cu versuri și schițe a colaborat la „Pagini basarabene”, „Poetul”, „Glasul Moldovei”, „Gândirea”, „Universul literar”, „România literară”, „Cele trei Crișuri”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. A mai semnat Olga Crușevan-Florescu și Olga Cantacuzino. C. a cultivat pastelul, înțeles ca peisaj local sentimental, senin și ușor melancolic. Pământul, sămânța, conacul, vara și primăvara se constituie în motive predilecte. Volumele Crugul anului (1970) și Roata anului (1973) se doresc „suite bucolice”. C. a publicat și versuri în franceză, limbă în care a tradus și
CRUSEVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286543_a_287872]
-
nu piardă pariul cu cititorul, C. revine în 1996 cu romanul Iadul meschin, „polemic, parodic și erotic” (Romul Munteanu), și, la numai un an, cu Ascuțit ca tandrețea, care, ca și cel anterior, poate fi socotit un „manual de educație sentimentală” din perspectiva mentalității spiritului contemporan. Este și autoarea unui remarcabil eseu, de fapt un „portret de romancier”, dedicat Hortensiei Papadat-Bengescu (1976), unde pornește de la premisa că, în cazul unui mare creator, operele de început și cele de crepuscul includ un
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
orice fel, ci, cu caracter specific, la densa rețea de interacțiuni ale comunităților locale, puternic integrate. Acest lucru devine foarte clar în sensul normativ al unei „bune vecinătăți”, care și astăzi se mai referă adesea la relații personale sau chiar sentimentale relativ puternice. În cadrul satului tradițional din sudul Transilvaniei, familiile au fost și o parte mai sunt încă grupate pe „vecinătăți”. Vecinătatea este cea care generează - în plan social - legătura/unitatea dintre familie și sat, iar în sudul Transilvaniei, inclusiv în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
totodată activitatea scriitoricească. Din anul 1865, ia parte la ședințele societății Junimea, al cărei membru devotat rămâne până la capăt. A avut diverse funcții în administrația orașului Iași și a fost vicepreședinte al Senatului. Între 1854 și 1862, I. scrie poezii sentimentale sau patriotice, distingându-se prin ușurința versificației. Ulterior abandonează acest gen de poezie, dedicându-se exclusiv „cânticelelor comice”, apărute mai ales în „Convorbiri literare” (1867-1879). Scrise sub formă de monolog, alternând proza cu versul, „cânticelele”, mai toate rămase în pagini
IANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287486_a_288815]
-
de muzică, domnul Duțu, cu breton și lavalieră”, „geograful Borș, scurt, gros, tot păr negru; popa Chitic, semn de întrebare; Simionică, băiat bun, dar bolnav de epilepsie.” La fel ca în Romanul lui Mirel, unde natura conflictului încă tributară epicului sentimental conține totuși premisele direcției de evoluție a personajului masculin - orgolios, cinic și imoralist - din structurile narative ulterioare, consemnările din Parada dascălilor înscriu tentativele scriitorului de a găsi o formulă adecvată pentru a transpune sfâșietorul examen interior, propriu eului narativ în
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
în nuvele. Sub aceleași pretexte situaționale (moartea iubitei / soției, chinurile dragostei), același eu masculin hiperdimensionat încearcă să se autodefinească, venind prin liber consimțământ în întâmpinarea unor evenimente limită: delectarea în fața priveliștii morții, obsesia „adevărului absolut” asupra sentimentelor iubitei. Chinuri, Preludiu sentimental, Odette, Conversații cu o moartă, Icoane la mormântul Irinei fac să circule aceeași problematică și același tip de personaje ca în romane, de fiecare dată existând un eu masculin care încearcă să se explice, să se analizeze, expunându-și confesiv
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
acutizează sau capătă o mai mare transparență. De altfel, o parte a poemelor au trecut cu minime modificări dintr-un volum în altul. E o poezie îndatorată spiritului bufon, disimulând sub aerul de neseriozitate și de jovialitate frivolă identitatea unui sentimental care își exteriorizează melancolia în tumbe și poze ludice. Pe scurt, neseriozitatea unui serios care ezită să se ia în serios. Formula compozițională constă în patinarea - versificată riguros, cu ritm și rimă utilizate cantabil - pe suprafața unui mare număr de
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
necesitate economică evidentăă; 4Ă este hiperconștiincios, scrupulos și inflexibil în probleme de moralitate, etică sau valori (fapt nejustificat prin identificare culturală sau religioasăă; 5Ă este incapabil să se debaraseze de obiecte uzate sau inutile, chiar dacă acestea nu au nici o valoare sentimentală; 6Ă refuză să delege sarcini sau să lucreze cu alții în afară de cazul când aceștia se supun exact modului lui de a face lucrurile; 7Ă adoptă un stil avar de a cheltui, atât față de sine, cât și față de alții, banii fiind
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și nesiguranța de sine, teama de erori și de orice fel de pierderi cultivă frustrările și întrețin conflicte intrapsihice persistente. Au tendința de a absolutiza amănuntele și de a păstra sau colecționa lucruri care nu mai au nici măcar o valoare sentimentală. Este descrisă o tensiune permanentă în încercarea de a-și controla impulsurile negative, precum și frecvente gânduri și impulsuri intruzive anxiogene. Prudența și nesiguranța accentuată întrețin pedanteria, serviabilitatea și aderența la normele și convingerile sociale. Ca urmare, sunt cultivate aparențele, iar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
veșnicul acum” sunt cele două grădini înmugurite ale poetului, unde răstignirea dintâi și învierea de pe urmă alcătuiesc împreună „locuința nepieritoare” a celor ce vor veni. Realitatea poeziei lui D. începe în noaptea captivității, tulburată de ispita luminii. Spectacolul nestăvilitelor efuziuni sentimentale și retorica grav reflexivă a însingurării dau versurilor o notă de blagiană aspirație metafizică, puțin cunoscută poeziei românești în ultimele decenii. Apa vie din Dimineața Învierii (1999) este „ideea din idee” (taina tainei și adâncul din adânc) a celui ce
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
Lucian Blaga. Concluzia: „Bilanțul Ardealului nu ni se pare deficitar. Blaga este crainicul generației ce se ridică și pe care o visăm de un românism ușurat de balastul comparațiilor tulburătoare, paralizante, ridicată deasupra «vegetativului etnografic», în regiunea unde acest etnografic sentimental va căpăta rezistența și mlădierea de oțel a ideii.” În mod nedeclarat, dar vizibil, revista țintește promovarea valorilor locale. Principalele rubrici au drept semnatari nume prestigioase: Ion Breazu, Ion Chinezu, Sextil Pușcariu (cronica literară); Aurel Ciupe, Victor Papilian, Aurel Decei
DARUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286691_a_288020]
-
care medicii l-au depistat prea târziu. În schițele publicate înaintea venirii la București, iese la iveală un D. aproape de nerecunoscut. Sub pseudonimul Delavorona (sau Costel Dumitrescu Delavorona), umoristul extravagant și cinic de peste puțină vreme comite niște istorioare teribil de sentimentale. Doar câte o bizarerie, când ici, când colo, îl anticipă pe zănatecul din prima secvență a carierei lui bucureștene. Își anunța, de altfel, o carte ce urma să se intituleze Săptămâna unui smintit. Fizionomia lui literară începe să prindă contur
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
pentru un produs dat. Acest efect impune strategia dominării prin costuri. În cazul impasului concurențial și al activităților fragmentate, orice creștere a firmei va conduce la scăderea ratei randamentului investițiilor. Avantajul concurențial se obține pe baza strategiei diferențierii. Deciziile pasional sentimentale, intuitive, luate din credințe și confesiuni ideologice sunt puțin raționale. Desigur, omul este influențat de ideologie și personalitate, ceea ce face ca majoritatea problemelor să fie rezolvate stohastic, cu o imensă risipă de forțe și timp. Raționalitatea este Însă În creștere
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ocnă oameni nevinovați. Renunțând la introspectiva psihologică, scriitorul sondează medii sociale extrem de diferite, într-un roman pe arii largi, conferind un caracter conflictual întâmplărilor, aproape de tipul intrigii unui roman polițist: apariții nocturne ce amenință cu moartea, seduceri în muzee, șantaj sentimental etc. Apărut în 1970, romanul Dintr-un jurnal de noapte se deosebește fundamental de tot ce scrisese D. până atunci. Calitatea esențială, care îi fusese recunoscută de critică, era buna cunoaștere a tehnicii romanești (construcția și dozarea efectelor). Aici el
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]