6,398 matches
-
de conservare a inegalităților de gen în raport cu munca Faptul că inegalitățile de gen în raport cu munca se reproduc de la un regim la altul și de la o epoca la alta ne determină să sondăm resorturile mai profunde ale fenomenului, ancorate în mecanismele socializării diferențiate. Procesul de socializare trebuie privit în corelație cu standardul masculin dominant de normare a vieții sociale și profesionale și cu delimitarea rigidă și asimetrică între sfera vieții publice și sfera vieții private, respectiv tipurile de munci asociate acestora. Mecanismele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de gen în raport cu munca Faptul că inegalitățile de gen în raport cu munca se reproduc de la un regim la altul și de la o epoca la alta ne determină să sondăm resorturile mai profunde ale fenomenului, ancorate în mecanismele socializării diferențiate. Procesul de socializare trebuie privit în corelație cu standardul masculin dominant de normare a vieții sociale și profesionale și cu delimitarea rigidă și asimetrică între sfera vieții publice și sfera vieții private, respectiv tipurile de munci asociate acestora. Mecanismele socializării de gen diferențiate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
diferențiate. Procesul de socializare trebuie privit în corelație cu standardul masculin dominant de normare a vieții sociale și profesionale și cu delimitarea rigidă și asimetrică între sfera vieții publice și sfera vieții private, respectiv tipurile de munci asociate acestora. Mecanismele socializării de gen diferențiate, care ierarhizează și trasează frontiere ferme între cele două genuri, prescriind ceea ce trebuie să fie și ceea ce trebuie să facă fiecare gen social, construiește și legitimează raporturi sociale asimetrice și inegale între cele două sexe, creând astfel
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de gen. Mecanismele prin care diferențele de sex/gen sunt convertite în diferențe inechitabile (gender gap sau diferența percepută ca inferioritate și, drept consecință, transformată în inegalitate socială) pot fi de natură structurală și culturală, cu referire la sistemul de socializare și educație (formală și informală), la sistemul de credințe, valori, mentalități și practici care instituie și mențin relațiile de gen ca relații de putere. Putem enumera, în acest sens, mai mulți factori cu potențial explicativ, precum: existența stereotipurilor sexiste în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de putere. Putem enumera, în acest sens, mai mulți factori cu potențial explicativ, precum: existența stereotipurilor sexiste în societate, având ca efect segregarea muncii pe orizontală (domenii feminizate/masculinizate) și pe verticală în funcție de gen (fenomenul "plafonului de sticlă"/glass ceiling); socializarea diferențiată a fetelor și băieților; mesajele misogin-patriarhale și rolurile predestinate pentru femei și bărbați transmise și păstrate prin mecanismele de socializare; schemele rigide de definire a masculinității și feminității; de-/subvalorizarea experiențelor feminine sau femeiești; neutralitatea sau indiferența față de dimensiunea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
efect segregarea muncii pe orizontală (domenii feminizate/masculinizate) și pe verticală în funcție de gen (fenomenul "plafonului de sticlă"/glass ceiling); socializarea diferențiată a fetelor și băieților; mesajele misogin-patriarhale și rolurile predestinate pentru femei și bărbați transmise și păstrate prin mecanismele de socializare; schemele rigide de definire a masculinității și feminității; de-/subvalorizarea experiențelor feminine sau femeiești; neutralitatea sau indiferența față de dimensiunea de gen a realității sociale (gender blind); lipsa parteneriatului în sfera publică și privată 18. De asemenea, sistemul de educație formală
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
raționalitatea în detrimentul empatiei și a afectivității/emoționalului, competiția în detrimentul cooperării, aspectul cantitativ/măsurabil și mai puțin cel calitativ (de profunzime), aparența și mai puțin esența/substanța/ sensul unui comportament sau al unei acțiuni. Realizată în baza principiilor enunțate mai sus, socializarea de gen diferențiată/stereotipă, dihotomică și asimetrică induce un dezechilibru de putere în relațiile de gen, produce disparități sociale și predispune la diferite forme de discriminare sau violență (fizică sau "simbolică") în relațiile de gen și în special la adresa fetelor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
gen, produce disparități sociale și predispune la diferite forme de discriminare sau violență (fizică sau "simbolică") în relațiile de gen și în special la adresa fetelor/femeilor, reducând considerabil egalitatea de șanse în dezvoltare pentru cele două genuri 19. Cercetările cu privire la socializarea diferențiată a fetelor și băieților aduc în atenție o serie de aspecte problematice ale acestui proces, investigat prin prisma (in)egalității de șanse pe care o induce pentru ambele genuri, în proporții și maniere diferite pentru femei/bărbați. Deși rezultatele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și băieților aduc în atenție o serie de aspecte problematice ale acestui proces, investigat prin prisma (in)egalității de șanse pe care o induce pentru ambele genuri, în proporții și maniere diferite pentru femei/bărbați. Deși rezultatele cercetărilor arată că socializarea diferențiată produce ierarhizarea și segregarea genurilor, perpetuând tiparele de construcție a relațiilor sociale de gen ca și relații de putere, agenții socializatori (familia, școala, mass-media, biserica, grupurile de apartenență) rămân în continuare piloni conservatori ai modelelor tradiționale și asimetrice de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ca și relații de putere, agenții socializatori (familia, școala, mass-media, biserica, grupurile de apartenență) rămân în continuare piloni conservatori ai modelelor tradiționale și asimetrice de gen-rol. Acest fapt înseamnă că reprezentările de gen, normele și valorile transmise în procesul de socializare diferențiată, trăsăturile, rolurile, status-urile sociale sunt proiectate și valorizate diferit pentru cele două genuri. Modelele de masculinitate și feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică, urmând axele public-privat, activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect și grupează caracteristici asimetrice, inegal
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și grupează caracteristici asimetrice, inegal valorizate social 20. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai slab valorizate social în raport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate, considerate ca normă sau standard universal. Asimetriile și inegalitățile de gen, semnalate pe traseul procesului de socializare diferențiată, devin foarte vizibile în raport cu munca remunerată și neremunerată. Astfel, socializarea diferențiată se regăsește în zona orientării școlare și profesionale, în forma direcționării stereotipe a celor două genuri spre domenii de activitate așa-zis feminine sau masculine. Alegerea traiectoriei educaționale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de feminitate sunt mai slab valorizate social în raport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate, considerate ca normă sau standard universal. Asimetriile și inegalitățile de gen, semnalate pe traseul procesului de socializare diferențiată, devin foarte vizibile în raport cu munca remunerată și neremunerată. Astfel, socializarea diferențiată se regăsește în zona orientării școlare și profesionale, în forma direcționării stereotipe a celor două genuri spre domenii de activitate așa-zis feminine sau masculine. Alegerea traiectoriei educaționale și profesionale este frecvent condiționată de genul căruia îi aparținem, fetele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care aduce banii în casă", iar fetele sunt educate în vederea asumării, cu prioritate, a condiției maritale și materne, respectiv a exercitării, aproape în exclusivitate, a rolurilor de îngrijire (copii, bătrâni, persoane dependente din familie) și a muncii domenstice, neremunerate. Dezavantajele socializării diferențiate și asimetrice sunt observabile la nivelul carierei femeilor care, comparativ cu cea a bărbaților, este mult mai frecvent limitată, fragmentată și frânată de "bariere invizibile" (așa-numitul "plafon de sticlă"/glass ceiling). Foarte puține dintre mesajele/modelele transmise fetelor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sunt observabile la nivelul carierei femeilor care, comparativ cu cea a bărbaților, este mult mai frecvent limitată, fragmentată și frânată de "bariere invizibile" (așa-numitul "plafon de sticlă"/glass ceiling). Foarte puține dintre mesajele/modelele transmise fetelor prin agenții de socializare le indică opțiuni socio- profesionale "atipice" pentru femei (prin raportare la norma general acceptată) și traiectorii în care independența și asumarea unor poziții subiect să fie prioritare. Însuși gestul administrativ de schimbare a numelui prin mariaj, devenit "banal"/"normal" prin
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în "doamnă", indică maniera diferențiată/inegală de construcție a identității de gen pentru femei, care prin aceste ritualuri sociale devin "bunuri de schimb simbolic" trecând, astfel, din "proprietatea" și protecția tatălui/a familie de origine în cea a soțului 22. Socializarea fetelor rămâne cantonată, în societatea românească postcomunistă, la modelul rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și reprezentarea/valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din "proprietatea" și protecția tatălui/a familie de origine în cea a soțului 22. Socializarea fetelor rămâne cantonată, în societatea românească postcomunistă, la modelul rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și reprezentarea/valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
faptul că prescriu norme de comportament și expectanțe de rol, care nu sunt întotdeauna adecvate profilului personalității noastre și nici contextului social în care trăim. Noile realități sociale și profesionale cer flexibilizarea rolurilor și translația dinspre un model patriarhal de socializare și relaționare de gen, bazat pe valorizarea inegală/ierarhizarea genurilor, încă dominant în multe societăți europene, spre un model partenerial, construit pe flexibilizarea rolurilor de gen și valorizarea egală a acestora, ca și a atributelor, a capacităților/competențelor sociale și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
băieții, femeile și bărbații să-și poată construi identitatea de gen și traiectoria socio-profesională în concordanță cu caracteristicile și opțiunile personale și nu doar în raport cu presiunile sociale. Așadar, atât conservarea cât și schimbarea tiparelor de gen rămâne o problemă de socializare și de conștientizare: "Socializarea înseamnă că atât fetele, cât și băieții învață care le e locul în societate, iar, odată ce au învățat, cei mai mulți dintre ei vor ca lucrurile să rămână așa cum sunt. În societățile dominate de bărbați, majoritatea femeilor își
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
să-și poată construi identitatea de gen și traiectoria socio-profesională în concordanță cu caracteristicile și opțiunile personale și nu doar în raport cu presiunile sociale. Așadar, atât conservarea cât și schimbarea tiparelor de gen rămâne o problemă de socializare și de conștientizare: "Socializarea înseamnă că atât fetele, cât și băieții învață care le e locul în societate, iar, odată ce au învățat, cei mai mulți dintre ei vor ca lucrurile să rămână așa cum sunt. În societățile dominate de bărbați, majoritatea femeilor își doresc dominația masculină"24
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
prezentă real, substanțial și nu doar formal în societatea noastră, este nevoie de transformări profunde la nivelul mentalului colectiv și al structurilor de bază ale societății, posibil de realizat prin schimbări la nivelul valorilor și reprezentărilor transmise prin procesul de socializare, educație, dezvoltare personală. A privi diferențele de gen dintr-o perspectivă anti-esențialistă (care refuză să explice asimetriile și inegalitățile de gen prin diferențe de ordin biologic) și materialistă (categoriile de femeie-bărbat, masculinitate-feminitate sunt categorii sociale construite în cadrul unor raporturi de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
munca domestică), care presupun opțiuni de viață dificile și uneori radicale, de tipul "sau... sau" (sau viață profesională/carieră sau viață de familie), reușita într-unul dintre cele două domenii presupunând, adesea, sacrificarea celuilalt palier. Datorită modelelor culturale și de socializare, acest echilibru este formulat în termeni mai imperativi pentru femei, decât pentru bărbați și, implicit, este trăit mai tensionat de către acestea pentru că stă sub semnul precarității, al conflictului de rol și al eternei negocieri problematice a distribuirii muncii reproductive din
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
noastră, am putea spune că, în ciuda eterogenității opțiunilor individuale, modelul tradițional și neotradițional sunt modele dominante pentru o diversitate de categorii socio-profesionale și mai ales pentru segmentul de vârstă (35-50 de ani), care au în comun un anumit mod de socializare, mai precis socializarea de gen diferențiată/ stereotipă, dihotomică și asimetrică, care induce un dezechilibru de putere în relațiile de gen, generează multiple disparități sociale și prescriu traiectorii specifice pentru femei și bărbați, reducând considerabil egalitatea de șanse în dezvoltare pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
spune că, în ciuda eterogenității opțiunilor individuale, modelul tradițional și neotradițional sunt modele dominante pentru o diversitate de categorii socio-profesionale și mai ales pentru segmentul de vârstă (35-50 de ani), care au în comun un anumit mod de socializare, mai precis socializarea de gen diferențiată/ stereotipă, dihotomică și asimetrică, care induce un dezechilibru de putere în relațiile de gen, generează multiple disparități sociale și prescriu traiectorii specifice pentru femei și bărbați, reducând considerabil egalitatea de șanse în dezvoltare pentru cele două genuri
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
asupra atitudinilor politice par să fie cumulative, să se ierarhizeze în funcție de importanță dar, totodată, alți factori sociali li se pot substitui (Almond și Verba, 1996: 315). Educația, în special la nivel secundar sau mai ridicat, joacă un rol important în socializare și poate, la un moment dat al evoluției individuale, să înlocuiască efectele factorilor anteriori. Dar, într-un sistem social relativ modern și diversificat, socializarea în familie și, într-o măsură mai mică, în școală, reprezintă un antrenament inadecvat pentru participarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
1996: 315). Educația, în special la nivel secundar sau mai ridicat, joacă un rol important în socializare și poate, la un moment dat al evoluției individuale, să înlocuiască efectele factorilor anteriori. Dar, într-un sistem social relativ modern și diversificat, socializarea în familie și, într-o măsură mai mică, în școală, reprezintă un antrenament inadecvat pentru participarea politică. Alte agenții socializatoare vor îndeplini roluri semnificative, asociațiile voluntare fiind unele dintre ele. Educația poate dezvolta anumite componente ale culturii civice, cred autorii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]