6,897 matches
-
o serie, o anumită linie editorială. Iar un procent însemnat din acest public era reprezentat de tineri: elevi, liceeni, studenți, profesori debutanți, toate categoriile posibile de tineri, câtuși de puțin indiferenți, disprețuitori față de carte, aculturali, așa cum ni-i prezintă sondajele sociologice și analizele analiștilor improvizați. După cum generația vârstnică e departe de a fi „expirată“, cum a fost expediată de câțiva comentatori iresponsabili, nici generația tânără nu poate fi etichetată, la fel de iresponsabil, ca o turmă decerebrată, avidă de senzații tari. Iar dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
pe lume și m-am chircit de durere; groasă, litera «u» mi s-a lăbărțat în ochi și a început să tremure“. Cel real va mai trăi o lună și un pic. Va muri la 52 de ani. „Regret elementul sociologic“ Filmată în 1989, producția BBC a apărut în 1990. „Acum, când revăd acest film, regret că elementul sociologic a fost împins prea departe. Am forțat personajul să spună niște lucruri care acum nu îmi mai plac cum arată“, a spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
a început să tremure“. Cel real va mai trăi o lună și un pic. Va muri la 52 de ani. „Regret elementul sociologic“ Filmată în 1989, producția BBC a apărut în 1990. „Acum, când revăd acest film, regret că elementul sociologic a fost împins prea departe. Am forțat personajul să spună niște lucruri care acum nu îmi mai plac cum arată“, a spus Pawlikovski, referindu-se la pasajele în care vorbește cu angajații unei fabrici de băuturi. „Vorbim despre votcă, despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
decît se crezuse pînă atunci. Într-o primă etapă, clasică, a modelelor Columbia și Michigan, campania electorală este studiată într-un context mai larg, factorii explicativi ai comportamentului de vot fiind de lungă durată, cum ar fi factorii geografici, istorici, sociologici. Într-o a doua etapă, campaniile sînt decupate ca obiect de studiu autonom și principalii factori explicativi sînt de scurtă durată, dintre care variabila "comunicare" deține primul loc. În timp ce analiza clasică focaliza actorii principali ai scenei electorale indivizii, forțele, coalițiile
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și zone maleabile. În toamna anului 1987, s-a estimat că volatilitatea potențială a electoratului prezenta proporții identice atît pentru dreapta, cît și pentru stînga politică, vizînd un francez din doi.40 În plus, cu ajutorul sondajelor poate fi cunoscut profilul sociologic al electoratului potențial al fiecărui candidat, precum și temele care asigură specificitatea și credibilitatea poziționării politice și personale. La fel, în 1988, consilierii lui Bush îi identificau pe Reagan-democrats drept componente ale segmentului critic din alegerile prezidențiale. În luna mai, la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
group. Un grup mic, de 10 pînă la 20 de electori, este pus sub conducerea unui facilitator, pentru a purta discuții asupra campaniei și a candidaților. Grupul este format din indivizi care prezintă, cu certitudine, toate atributele comune de natură sociologică, culturală sau politică. Conținutul schimburilor relevă reprezentări, interpretări ale situației politice care sînt raportate la profilul grupului și pot inspira direcții sau teme de comunicare. Exemplul dat mai sus, privitor la campania electorală a lui G. Bush din 1988, ilustrează
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
schimbat considerabil. Primele studii empirice datorate lui Lazarsfeld și colaboratorilor săi de la Columbia University -, privind schimbările de comportament, au invalidat ipoteza efectelor directe și puternice ale comunicării electorale asupra publicului. Principalul factor de explicare a votului era constituit din variabile sociologice, iar campania avea ca rezultat mai degrabă consolidarea predispozițiilor politice, decît atragerea de noi alegători pentru un candidat nou. Astfel, se construiește așa-numitul model al "efectelor limitate" ale comunicării, dominant în anii '60. Efectele sînt limitate în sensul că
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comportamentului electoral, cunoscută sub denumirea de "modelul Michigan". Variabilele de atitudine, în special identificarea partizană, au fost considerate ca fiind determinante în decizia de vot. În concluzie, în modelul Columbia, precum și în modelul Michigan, există factori de lungă durată (variabile sociologice sau de atitudine) și nu factori de scurtă durată (numai pentru perioada campaniei) care sînt primordiali. Tradiția franceză a ecologiei electorale în ceea ce o privește insistă asupra factorilor geografici, sociologici și istorici, care formează concepția clasică americană privind caracterul secundar
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
precum și în modelul Michigan, există factori de lungă durată (variabile sociologice sau de atitudine) și nu factori de scurtă durată (numai pentru perioada campaniei) care sînt primordiali. Tradiția franceză a ecologiei electorale în ceea ce o privește insistă asupra factorilor geografici, sociologici și istorici, care formează concepția clasică americană privind caracterul secundar al campaniilor în formarea opiniei de vot. Un ansamblu de cercetări probează o schimbare de perspectivă, cum ar fi: lucrările asupra impactului și a utilizatorilor de televiziune 52, analizele strategiilor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cînd al doilea îl transformă pe elector într-un strateg 83. Această dihotomie ar părea puțin cam abruptă, pentru că subestimează reevaluarea variabilelor de comunicare în toate modelele teoretice ale definiției votului, pornind de la modelul opțiunii raționale și pînă la modelul sociologic radical, trecînd prin diferitele variante de model comportamentalist. Între electorul dependent de grup și electorul cumpănitor, putem construi ipoteza unui elector activ nu neapărat în sensul rațional al situației electorale. Procesul de atribuire a sensului fiind el însuși legat de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
al., dir., Les citoyens et la politique locale. Comment participent les Britanniques et les Français, Paris, Pédone, 1987. 97 J.-G.Padioleau, L'Etat au concret, Paris, PUF, 1982. 98 Definiția situației și etichetajul sînt concepte izvorîte direct din teoria sociologică a interacționismului simbolic. 99 R. W. Cobb et al., "Agenda building as a comparative political process", American Political Science Review, 1976 (1). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Jacques Gerstlé COMUNICAREA POLITICĂ 6 1
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comunicării sunt reflectate, în maniere diferite, nuanțate, de perspectivele oferite de literatura de specialitate asupra modelelor comunicării și ale analizei acesteia modelul tehnicist, modelul psihosociologic, modelul informațional, modelul organizațional, modelul sociolingvistic, modelul pedagogic, modelul cibernetic, modelul semiotic, modelul pragmatic, modelul sociologic modele interacționiste și modele liniare etc. (Enăchescu, 2008, pp. 6-9; Popescu, 2007, pp. 9-11; Sălăvăstru, 2004, pp. 175-182; Abric, 2002, p. 13; Ezechil, 2002, pp. 13-40; Lohisse, 2002; Puiu, 2001, pp. 49-53 etc.). I.1.2. Comunicarea interpersonală direcții de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Cosnier, J. (2007). Introducere în psihologia emoțiilor și a sentimentelor: afectele, emoțiile, sentimentele, pasiunile. Traducere de Eliza Galan. Iași: Polirom. Coșeriu, E. (1985). Determinare și cadru. Două probleme ale unei lingvistici a vorbirii. In Ferdinand de Saussure. Școala geneveză. Școala sociologică. Direcția funcțională. Școala britanică. Lingvistica saussuriană și postsaussuriană. Texte adnotate. București: Universitatea din București. Cucoș, C. (1991). Discursul didactic în perspectivă semiotică. Revista de pedagogie, 7-8, 20-27. Curelaru, V., & Criu, R. (2010). Managementul comunicării și al conflictului în clasa de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
unei ciudate normalități sociale. Importă, așadar, nu atât frecvența lor, nici extensiunea lor socială, ci înainte de toate semnificația lor aparte. Căci pot fi văzute ca semne ale unor schimbări neașteptate, mărci ale unor evoluții diferite non-clasice sau "eretice", în sensul sociologic al cuvântului. Nu știm încă dacă anunță fenomene care vor schimba complet și radical peisajul vieții sociale, însă ne pot face atenți asupra unui gen de evoluție socială în fața căruia nu suntem încă în suficientă măsură pregătiți. Cu alte cuvinte
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
simțit personal, nu mă puteam concentra, nu eram eu". Mai apoi, Mihaela Geoană a bătut în retragere susținând că ea "nu crede foarte mult în aceste lucruri". Am serioase rezerve cu privire la această explicație esoterică a eșecului PSD-ist. Adevărul demonstrat sociologic este că partidul a pierdut clar pe mâna lui Mircea Geoană. Este chiar o notabilă contraperformanță a ex-ministrului de externe să ai asemenea forțe de partea ta și să nu reușești. Pentru a învinge, Traian Băsescu chiar nu avea nevoie
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mai ales în anii electorali politicienii români vor frecventa tot mai des centrele de pelerinaj, cu ocazia marilor sărbători religioase. Prin intermediul cercetării invocate am putea cunoaște și adevărata reprezentare socială a alterității. Vom pleca de la rezultatele unei mai vechi cercetări sociologice privind pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva din Iași. Deși au fost implicați real în ritualul creștin-ortodox al pelerinajului, majoritatea credincioșilor nu au manifestat o deplină încredere în aproapele lor. Astfel, la întrebarea "Majoritatea oamenilor prezenți la pelerinaj sunt de încredere
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Violenței. Felicitări spectatorilor clujeni pentru că nu au câștigat-o! Prostituția artă sacră sau patologie socială? Cu ceva timp în urmă, Comisia Prezidențială pentru analiza Riscurilor Sociale și Demografice a dat publicității raportul privind "Riscurile și inechitățile sociale în România". Cercetarea sociologică a fost realizată de specialiști de primă mână din universități și institute academice, coordonați de decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, profesorul Marian Preda. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași a fost reprezentată de Ștefan
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
SECOLUL XXI 23 Bruno Ștefan este doctor în sociologie, lector la Universitatea Politehnică București. A coordonat peste 100 de cercetări sociologice. Este autor al volumului Manipularea și propaganda politică în televiziune (1999), coautor la Sistemul de indicatori statistici privind silvicultura și exploatarea forestieră (2002) și Strategii cognitive de integrare europeană (2003); de asemenea, a coordonat volumele Dimensiunile urii interetnice în Secuime
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
semnificația acestora. Deoarece anormalul e mult mai prezent în mediul carceral decît în alte medii, cercetători din domenii diferite ale cunoașterii s-au aplecat asupra lui cu mai mult interes. Analiza culturii și civilizației a permis atît prezentarea unor studii sociologice, cît și a unora psihologice, psihiatrice, demografice, istorice, arhitecturale, literare, juridice etc. Cultura și civilizația penitenciare presupun o abordare multidisciplinară și este de așteptat ca perspectivele matematice, geografice, biologice, genetice, muzicale, sportive (dacă au apărut sau dacă se vor manifesta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Simbolurile nu pot fi studiate corespunzător prin metode cantitative și nici prin sondaje sau teste psihologice. Nefiind cuantificabile, ele scapă deseori analizelor. Dar în același timp, nici o organizație nu poate exista fără un ansamblu de reprezentări simbolice, iar orice analiză sociologică este săracă fără abordarea acestora, căci prin intermediul lor relațiile dintre indivizi și organizații capătă un caracter obiectual. Dacă simbolurile reprezintă prima formă de manifestare a culturii unei instituții, ritualurile reprezintă cel de-al doilea element sine qua non. Antropologii definesc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dintre indivizi nu sînt importante, nici ideea tratamentului individual nu este deloc importantă. Anulîndu-se ideile de proprietate, schimb, profit, individualism inerente oricărui proces civilizator -, a fost treptat înlăturată însăși ideea de civilizație, considerată ca nefiind neutră sau obiectivă. Centrul interesului sociologic a fost deplasat către concepte precum "dezvoltare socială", "sistem social" sau "calitate a vieții", care includ ideea specificității și originalității în fond, un amestec de reprezentări relativ obiectuale cu altele ideologice. Lansate în Occident de sociologii atașați de ideologia socialistă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aceste părți. Într-o astfel de instituție, rolul principal revine moderatorilor, persoanelor care mediază părțile aflate în conflict, pregătind-o pe fiecare pentru asumarea unor responsabilități în recompunerea armoniei sociale. Astfel de persoane trebuie să aibă solide cunoștințe psihologice și sociologice și să aibă libertatea de mișcare în arii teritoriale cît mai largi, împreună cu deținuții aflați în responsabilitatea lor: la familiile lor, la victimă acasă și la rudele acesteia, în mediile lor de viață (serviciu, vecini, biserică etc.). Pe baza unui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
este insinuată ideologia securitară represivă. Previzibila expansiune a cîmpului penal în spațiul public va face ca penalitatea, criminologia să nu mai confiscate de discursul juridic și polițienesc, ci să devină apanajul unor multiple domenii ale cunoașterii științifice: psihologice, psihiatrice, medicale, sociologice, demografice, statistice, religioase, arhitecturale, istorice, politologice etc. Chiar dacă penalitatea este determinată de Codul Penal și Codul de Procedură Penală, ea afectează întreaga societate, iar aceasta prin experții ei va trebui să mute discursul dinspre necesitatea legii spre efectele ei. Reașezarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Dumazedier, Joffre, Loisir et culture, Éditions du Seuil, Paris, 1966. Dumitrescu, Dan, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995. Durkheim Émile, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom, Iași, 2002. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Humanitas, București, 1996. Elias, Norbert, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, 2 vol., Editura Polirom, Iași, 2001. Eskridge, Chris W., Criminal Justice: Concepts and Issues, Roxbury Publishing Company, Los Angeles
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anomie și nevroză. Termenul de reificare a fost demarxizat în ultimele două decenii de unii sociologi durkheimiști, în special de Alfred Schutz, care l-a propus pentru a înțelege mai bine prima regulă enunțată de Émile Durkheim în Regulile metodei sociologice: faptele sociale trebuie privite ca lucruri. Vezi această evoluție a termenului în Camille Tarot, De la Durkheim la Mauss. Inventarea simbolicului, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. 10 În acest sens, Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]