12,660 matches
-
de Steinthal și Lazarus 10, sau de tipul înființării de către Bastian a Muzeului de Etnologie din Berlin 11. Deși formularea literară nu e cea de identitate, se poate spune că existența unei palete de concepte vehiculate de primele lucrări ale sociologiei, antropologiei sau psihologiei legitimează la rândul său sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX ca perioadă catalizatoare a preocupărilor științifice în această sferă: "conștiința colectivă" (conscience collective) la Durkheim, "comunitatea" (Gemeinshaft) la Tonnies, spiritul de "noi" (we-ness) la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nucleul tare a acestui câmp științific, și anume cele ce au în vedere explicit sau implicit cultura, etnicitatea și națiunea. 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității Un prim pas în deslușirea înțelesurilor teoriilor identității constă în "vizitarea" concepțiilor părinților sociologiei și psihologiei: Durkheim, Weber, Cooley, Wundt. Cu toate că o parte din conceptele la care vom face referire în cele ce urmează (volksgeist, conscience collective, we-ness) nu se află într-o relație de sinonimie directă cu noțiunea de identitate, ceea ce desemnează fiecare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mult mai prielnice" (Lovinescu, 1997:254). Paradigma maioresciană 5 ne va interesa în mod deosebit de aici încolo, fiind elementul catalizator al "culturii critice"6 și factorul ce va conduce în cele din urmă la teoriile românești de filosofie socială și sociologie. Tradiția junimistă e preluată pe de o parte în granițele științelor sociale de Rădulescu-Motru, care declara: "Datoria fiecărui bun român este să critice această europenizare. [...] Titu Maiorescu a văzut în mod limpede falsificarea europenizării noastre de la început, și mai bine
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale răzbate din ornamentică. Ornamentica noastră îmbină "într-o viziune sintetică, geometrismul static, năzuința stihială în tratarea motivelor naturale și orientarea spre nuanță coloristică stinsă" (Blaga, 1935:187-8). 4.5. Noologism și sociologie Dacă, în general, concepțiile asupra identității au evoluat așa cum am avut ocazia să observăm în capitolul anterior -, ghidate de metafora "sfâșierii mitului"37, în principal pe calea extra-raționalizării și relativizării, perspectivele asupra identității etnoculturale și naționale, prezentate în acest capitol
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de metafora "sfâșierii mitului"37, în principal pe calea extra-raționalizării și relativizării, perspectivele asupra identității etnoculturale și naționale, prezentate în acest capitol, au păstrat, cum am văzut, spiritul esențialismului și au produs pe rădăcinile școlii gustiene, un tip particular de sociologie: sociologia noologică. De fapt, aceasta e o quintesența a exprimărilor filosofice și sociologice atât românești dintre care amintim psihologia energetică lui Rădulescu-Motru și filosofia culturii a lui Blaga -, cât și universale și aici putem să ne gândim de exemplu la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
metafora "sfâșierii mitului"37, în principal pe calea extra-raționalizării și relativizării, perspectivele asupra identității etnoculturale și naționale, prezentate în acest capitol, au păstrat, cum am văzut, spiritul esențialismului și au produs pe rădăcinile școlii gustiene, un tip particular de sociologie: sociologia noologică. De fapt, aceasta e o quintesența a exprimărilor filosofice și sociologice atât românești dintre care amintim psihologia energetică lui Rădulescu-Motru și filosofia culturii a lui Blaga -, cât și universale și aici putem să ne gândim de exemplu la Durkheim
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aceasta e o quintesența a exprimărilor filosofice și sociologice atât românești dintre care amintim psihologia energetică lui Rădulescu-Motru și filosofia culturii a lui Blaga -, cât și universale și aici putem să ne gândim de exemplu la Durkheim, cu a sa sociologie a conștiinței colective, la sociologia comprehensivă a lui Weber sau la școala interacționistă și cea etnometodologică americană, la Cooley, Mead sau Garfinkel. Concepția noologică a lui Bădescu adusă în sociologie încearcă a fi un sistem de sociologie sofianică, a cărui
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
exprimărilor filosofice și sociologice atât românești dintre care amintim psihologia energetică lui Rădulescu-Motru și filosofia culturii a lui Blaga -, cât și universale și aici putem să ne gândim de exemplu la Durkheim, cu a sa sociologie a conștiinței colective, la sociologia comprehensivă a lui Weber sau la școala interacționistă și cea etnometodologică americană, la Cooley, Mead sau Garfinkel. Concepția noologică a lui Bădescu adusă în sociologie încearcă a fi un sistem de sociologie sofianică, a cărui cheie e înainte de orice metafora
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să ne gândim de exemplu la Durkheim, cu a sa sociologie a conștiinței colective, la sociologia comprehensivă a lui Weber sau la școala interacționistă și cea etnometodologică americană, la Cooley, Mead sau Garfinkel. Concepția noologică a lui Bădescu adusă în sociologie încearcă a fi un sistem de sociologie sofianică, a cărui cheie e înainte de orice metafora revelatoare. Noologia abisală, cum spune Blaga, "surprinde fizionomia etnică în dedesubturile ei câteodată deloc vizibile" (1936:143). Abisalitățile noologice nu au coordonatele spațiului nostru fizic
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu a sa sociologie a conștiinței colective, la sociologia comprehensivă a lui Weber sau la școala interacționistă și cea etnometodologică americană, la Cooley, Mead sau Garfinkel. Concepția noologică a lui Bădescu adusă în sociologie încearcă a fi un sistem de sociologie sofianică, a cărui cheie e înainte de orice metafora revelatoare. Noologia abisală, cum spune Blaga, "surprinde fizionomia etnică în dedesubturile ei câteodată deloc vizibile" (1936:143). Abisalitățile noologice nu au coordonatele spațiului nostru fizic, nici ale timpului nostru istoric, de aceea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
baza memoriei colective a sentimentului de ofensă, cu alte cuvinte, a sentimentului noologic. "Fondul" la Maiorescu, "experiența sufletească" la Motru, matricea stilistică la Blaga sunt câteva din noțiunile și ideile de inspirație românească sintetizate în cadrele viziunii noologice aduse în sociologie. Concepția noologică pleacă de la ideea existenței a două planuri ale realității care se manifestă asincronic 39: o dimensiune a darurilor, un sistem virtual de determinante, și o dimensiune a intereselor lumești.40 Cu toate acestea, cele două planuri pot intra
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
moduri de a fi, tipuri sociale, configurații psihoculturale, habitusuri mentale specifice diferitelor epoci și societăți. Dacă am încerca să ne reprezentăm grafic sistemul teoriei noologice o imagine posibilă, evident într-o vizune reducționistă, ar fi următoarea (Figura 5): Figura 5. Sociologie noologică. Relațiile între elemente sistemului Am văzut mai sus că sufletul popular este o expresie a latențelor. Acesta are așadar realitate transistorică, "este garantul, păstrătorul și păstorul acelei unități mai adânci din om și din afara omului prin care este prezervată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
paradoxal: identitatea este în același timp ceva esențial și construit. Argumente de diferite tipuri, oferite fie de esențialiști, fie de constructiviști, care să susțină ideea de dublu caracter al identității pot fi găsite atât pe tărâmul filosofiei, psihologiei sociale sau sociologiei, cât și în câmpul teoriilor identității. Un exemplu în acest sens, familiar logicienilor identității, este cunoscut sub numele de "Corabia lui Tezeu". Tezeu a fost un erou atenian, care a învins Minotaurul, salvând astfel viețile tinerilor din cetate sacrificați o dată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dacă la momentul Tn+k toate părțile ajung să fie înlocuite, putem, pe bună dreptate, să ne întrebăm: este oare nava lui Tezeu aceeași? Vom găsi soluția la această problemă dacă o să căutăm nu în filosofie sau logică, ci în sociologie. Ea este oferită de binecunoscuta teoremă a lui Thomas 3, care spune că o situație definită ca reală devine reală în consecințele ei (Thomas & Thomas, 1928:572). Transpusă în limbajul exemplului nostru, teorema spune că ceea ce face ca nava utilizată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
asumpții convergente cu o filosofie relativistă (fenomenologică). De ambele părți există atât susținători vehemenți, care resping în totalitate pozițiile adverse, cât și teoreticieni sau pragmatiști care caută complementarități sau căi de mijloc. Opoziția între cantitativiști și calitativiști e particularizată în sociologie în "distincția dintre explicație și înțelegere" (Rotariu și Iluț, 1999:25; vezi și Chelcea et al., 1998). Explicația presupune cauzalism (dependență și independență) și căutarea de legi, în vreme ce comprehensiunea presupune empatie și accent pe trăirile proprii. Prima se bazează pe
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a acțiunilor individuale sau de grup. Se spune că "realizarea" valorii reprezintă motivul tuturor acțiunilor, deci al întregii vieți sociale. "Sistemul standardelor valorice instituționalizat în sistemele sociale și internalizat în personalități ghidează acțiunea", spun Parsons și Shils (1992:41). În sociologie sunt analizate valorile incluse, de regulă, într-un sistem de preferințe al unei persoane, grup social sau comunitate. Valorile nu sunt doar preferințe subiective, individuale, ci, așa cum arată Parsons și Shils (1992), preferințe socializate, produse, reproduse, transmise și promovate prin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol UE Uniunea Europeană ULBS Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord BIBLIOGRAFIE Abraham, Dorel (2000), "Atlasul sociologic al schimbării sociale din România postcomunistă. Studii preliminare", în Sociologie românească, 1, pp. 1-38. Afloroaiei, Ștefan (2005), "Reprezentare canonică și reprezentare excentrică a timpului. Emil Cioran", în Ideea europeană în filosofia românească [Revista Hermeneia], Iași, Axis, pp. 83-105. Allahar, Anton (2001), "The Politics of Ethnic Identity Construction în Diasporas and
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Identity", în Sociological Review, 40, pp. 675-701. Bauman, Zygmunt. (1999), Globalizarea și efectele ei sociale, Filipeștii de Târg, Editura Antet. Bădescu, Ilie. (1988), Timp și cultură. Trei teme de antropologie istorică, Bucureăti, Editura Științifică și Enciclopedică. Bădescu, Ilie. (1994), Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme, Galați, Porto-Franco. Bădescu, Ilie (coord.) (1996), Istoria sociologiei. Teorii contemporane, București, Editura Eminescu. Bădescu, Ilie (1997), Teoria latențelor colective. Contribuții la studiul popoarelor, București, ISOGEP-Euxin. Bădescu, Ilie (2002), Noologia, București, Editura Mica Valahie. Bădescu, Ilie (2003 [1984
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și efectele ei sociale, Filipeștii de Târg, Editura Antet. Bădescu, Ilie. (1988), Timp și cultură. Trei teme de antropologie istorică, Bucureăti, Editura Științifică și Enciclopedică. Bădescu, Ilie. (1994), Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme, Galați, Porto-Franco. Bădescu, Ilie (coord.) (1996), Istoria sociologiei. Teorii contemporane, București, Editura Eminescu. Bădescu, Ilie (1997), Teoria latențelor colective. Contribuții la studiul popoarelor, București, ISOGEP-Euxin. Bădescu, Ilie (2002), Noologia, București, Editura Mica Valahie. Bădescu, Ilie (2003 [1984]), Sincronism european și cultură critică românească, Cluj, Dacia. Bădescu, Ilie (2004a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Idei politice românești. Doctrine și teorii, București, Editura Mica Valahie. Bădescu, Ilie (2004b), Tratat de Geopolitică, București, Valahia. Bădescu, Ilie (2005), Noopolitica, București, Editura Ziua. Bălășoiu, Raluca și Horațiu, Rusu (2003), "Identitate etnică și patrimoniu cultural imaterial", în Revista de Sociologie, 1, pp. 47-54. Beck, Ulrich (1992), Risk Society: Towards a New Modernity, Londra, Sage. Bell, Duncan S. A. (2003), "Mythscapes: memory, mythology, and national Identity", în British Journal of Sociology, 54:1, pp. 63-81. Bennett, Oliver (2001), Cultural Pessimism Narratives of
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Blaikie, Norman (1991), A critique of the use of triangulation in social research, Quality and Quantity, 25:2, pp. 115-36. Boudon, Raymond (1986), Theories of Social Change: A Critical Appraisal, Cambridge, Polity Press. Boudon, Raymond (ed.) (1997 [1992]), Tratat de sociologie, București, Humanitas. Bourdieu, Pierre (1977), Outline of a Theory of Practice, Cambridge University Press. Bourdieu, Pierre (1984[1979]), Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste, Londra, Routledge. Bourdieu, Pierre (1986), Economia bunurilor simbolice, București, Editura Meridiane. Borda, Orlando
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2, 2004, 3pp. 5-47. Comșa, Mircea (2006), Stiluri de viață în România după 1989, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. Crainic, Nichifor (1996 [1936]), Puncte cardinale în haos, Iași, Timpul. Dan, Adrian Nicolae (2003), "Spre o nouă arhitectură a inegalității sociale", în Sociologie Românească, 1-2, pp. 97-108. Dahrendorf, Ralf (1958), "Toward a theory of social conflict", în Journal of Conflict Resolution, 2:2, pp. 170-183. Deacon, David, Bryman, Alan și Fenton, Natalie (1998), "Collision or collusion? A discussion and case study of the
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Books. Gidens, Anthony (1979), Central Problems in Social Theory, Londra, Macmillan. Giddens, Anthony (1990), Consequences of Modernity, Cambridge, Polity Press. Giddens, Anthony (1991), Modernity and Self-identity: Self and Society in the Late Modern Age, Cambridge Polity Press. Giddens, Anthony (2000), Sociologie, București, All. Grosby, Steven (1994), "The verdict of history: the inexpungeable tie of primordiality a response to Eller and Coughlan", în Ethnic and Racial Studies, 17:1, pp. 164-71. Groșu, Armand (2006), "Politica răsăriteană a României: 1990-2005", în [Revista] Contrafort
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
of Sociology, 7:1, pp. 67-79. Maiorescu, Titu (1967 [1926]), Critice, București, Editura pentru Literatură, vol. I. Maslow, Abraham (1943), "A Theory of Human Motivation", în Psychological Review, 50:4, pp. 370-96. Mărginean, Ioan (1999), "Suportul social pentru democrație", în Sociologie Românească., 2, pp. 3-18. Mărginean, Ioan și Bălașa, Ana (2002), Calitatea vieții în România, București, Editura Expert. McFaul, Michael (2005), "Transitions from Postcommunism", în Journal of Democracy, 16:3, pp. 5-19. McLuhan, Marshal (1975 [1962]), Galaxia Gutenberg, București, Editura Politică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
233-48. Mitchell, James Clyde (1974), "Perceptions of ethnicity and ethnic behavior: an empirical exploration", în Cohen, Abner (ed.), Urban Ethnicity, Londra, Tavistock Publications, pp. 1-35. Morândău, Dorel și Rusu, Horațiu (2002), Globalizarea între cunoaștere și distorsiune, Annales Universitatis Apulensis, Seria "Sociologie", 2, pp. 28-37. Motru, Contantin Rădulescu (1984 [1927]), "Personalismul energetic", în Personalismul energetic și alte scrieri, București: Editura Eminescu. Motru, Contantin Rădulescu. (1984 [1932]), " Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Editura Eminescu. Motru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]