6,992 matches
-
sale de civilizație (ibidem, p. 31). Această unitate dacică totală își are corespondentul peste milenii în unitatea românească totală. Tradiția naționalismului românesc, insuflată de presupozițiile filosofiei herderiene, a văzut în limbă expresia sublimă a sufletului național. Ca suflu expresiv al spiritualității naționale, "unitatea limbii poporului român pe întregul teritoriu român" trebuie necesarmente subliniată. Încercând parcă să probeze calitățile expresive ale limbii române, autorii manualului de Istoria românilor pentru clasa a IV-a aduc un elogiu patetic limbii prin executarea unei demonstrații
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
opticii deconstructiviste, același conflict este un război ruso-turc în care rolul României este redus la acela de "contribuție militară". Conturându-se între cele două, discursul reflexiv-europenist se rezumă la o prezentare mai degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a factorului religios în narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a factorului religios în narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul de datare a timpului, folosindu-se în continuare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ortodoxism, potrivit căreia ființarea românească nu poate avea loc decât ca ființare ortodoxă, iar a fi român însemna a fi ortodox. Biserica Ortodoxă Română este reinvestită, după mai bine de cincizeci de ani, cu rolul de depozitară a tradiției și spiritualității românești: "Înrădăcinată în ființa poporului pe care l-a slujit, Biserica a avut în Evul Mediu un important rol în domeniile vieții sociale, juridice și culturale a Țărilor Române" (Scurtu et al., 1999, p. 30). Credința creștin-răsăriteană constituie astfel principiul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de o serie de parametri absoluți. Cel puțin la nivel structural, jgeaburile formale care au asigurat continuitatea structurală a memoriei istorice românești au fost date de mitul fondator al originii, chestiunea continuității, mitologema arhetipală a unității, dezideratul independenței și obsesia spiritualității poporului român. Aceste elemente structurale se regăsesc invariabil în toate formulele în care s-a prefăcut memoria românească. Alte categorii structurale care au organizat memoria istorică românească au fost adăugate sau înlăturate pe parcurs, în funcție de circumstanțele politice ale vremii. Tema
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Editura Eminescu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1887-1898). Etymologicum Magnum Romaniæ. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor. Bucuresci: Stabilimentul Grafic Socec & Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? - De unde? - De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
credinței o presupune. Or există câteva parabole nou testamentare, construite tocmai pe metafora așteptării unui stăpân absent („Slujitorul credincios și înțelept“, „Slugile veghetoare“, „Portarul“, „Cele zece fecioare“). Credința, spune undeva Nicolae Steinhardt, n-are nimic de-a face cu „înalta spiritualitate“. Ea poate fi degustare extatică a fulgurantei Prezențe divine, dar poate fi și înțelepciunea de a aștepta răbdător, disponibil, pregătit, momentul manifestării ei. În parabolele amintite „stăpânul“ e întotdeauna plecat. Și își somează supușii să-l aștepte, să vegheze până în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la întoarcere slujind la Biserica Boteanu. Datorită calităților sale excepționale, fiind un foarte bun vorbitor, pe înțelesul tuturor, și foarte apreciat pentru predicile sale, impunând ascultare și respect, a reușit să umple Biserica Boteanu, care devine un centru puternic de spiritualitate, exponențial pentru București la vremea respectivă. Evident, acest lucru nu era pe placul conducerii țării și Siguranței Statului, astfel că e arestat din nou în perioada iulie 1945 - august 1946. De această dată, considerându-se pe deplin nevinovat, scria familiei
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
și antrenarea celor „cu sufletul curat și credință în Dumnezeu”, români adevărați, care își doresc să facă într-adevăr ceva pentru ca România să-și recapete conștiința pierdută în cei 45 de ani de comunism. OBIECTIVE: * promovarea valorilor românești și a spiritualității creștine * cunoașterea și promovarea elitelor naționale și a cultului eroilor * promovarea valorilor intelectuale și artistice ale tinerilor supradotați * dezvoltarea sistemului de învățământ creștin ortodox * contribuția efectivă la formarea civică, culturală și spirituală a noilor generații * desfășurarea de activități bioetice privind
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
așezământ social pentru bătrâni și copii. 2. „Lupta și jertfa lui Dan Lucinescu” Ciclu: Repere spirituale românești, Descriere: „Lupta și jertfa lui Dan Lucinescu” este un impresionat documentar despre viața unei importante figuri a generației de la 1948, dar și a spiritualității românești actuale, care cu o energie formidabilă militează activ pentru revigorarea valorilor românești autentice și a spiritualității ortodoxe. 3. „Demascarea” Ciclu: Eroii Descriere: Tortură neîntreruptă, blasfemie, umilință, prăbușire sufletească, iertare acesta este drumul pe care au fost împinși 600 dintre
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Descriere: „Lupta și jertfa lui Dan Lucinescu” este un impresionat documentar despre viața unei importante figuri a generației de la 1948, dar și a spiritualității românești actuale, care cu o energie formidabilă militează activ pentru revigorarea valorilor românești autentice și a spiritualității ortodoxe. 3. „Demascarea” Ciclu: Eroii Descriere: Tortură neîntreruptă, blasfemie, umilință, prăbușire sufletească, iertare acesta este drumul pe care au fost împinși 600 dintre cei mai buni studenți români în închisoarea Pitești între 1949 și 1951. Unică prin complexitatea și caracterul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
mărțișor peste vreme și vremuri: albul lui aprilie - florar - sau al copilăriei și roșul toamnei sau al maturității. Chiar imanent, respectiv transcendent? Poate cu temei. Căci: Primele flori ale anului - ghioceii - sunt albe; ideatic, negentropie pură. Puteți să-i spuneți spiritualitate. Urmează viorele, toporași, brebenei, brândușe, albastre ori violacee, tot În partea negentropică a spectrului culorilor, deși ceva mai orientate spre entropic, substanțial. În vară, vor alterna tot felul de culori, albastrul cedând În favoarea galbenului, apoi roșului, aproape entropie pură. Că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
entropizarea e sensul firesc al istoriei, prefer să vorbesc „moldovieniește“, mai ales că des pomenita de mine compensare a entropizării din planul fizic cu negentropizarea În acela ideatic Îmi aduce aminte de faptul că limba ține totuși de esență, de spiritualitate... „Sâmbătă cu prieteni“, 16 octombrie 1999, ora 16,15 48. „Vitezomani“ „M’a pus dracu’ să mă gândesc la secolul vitezei“, sună În telefon vocea blondei amfitrioane, care continuă: „Ești În stare?“. Simt că-mi cade În cap cerul; al naibii de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu cât biocenoza e mai simplă, cu atâta e mai vulnerabilă. Paremi-se că aici sălășluiește sinuciderea, poate primul semn că omul e un inadaptat. Și, totuși... Și el e frumos. Chiar dacă el, și nu altul, a spus-o, prin toată spiritualitatea. Ah! Cred că am pus degetul pe rană: spiritualitatea, aspirația spre cer... Și mă gândesc că Natura n’o fi fost atât de proastă, spre a Înzestra cu poate Însăși cheia „casei“ ei, cu rațiune adică, pe un posibil răzvrătit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai vulnerabilă. Paremi-se că aici sălășluiește sinuciderea, poate primul semn că omul e un inadaptat. Și, totuși... Și el e frumos. Chiar dacă el, și nu altul, a spus-o, prin toată spiritualitatea. Ah! Cred că am pus degetul pe rană: spiritualitatea, aspirația spre cer... Și mă gândesc că Natura n’o fi fost atât de proastă, spre a Înzestra cu poate Însăși cheia „casei“ ei, cu rațiune adică, pe un posibil răzvrătit. A pune lupul paznic la oi, carevasăzică; dar și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
urmează superpozarea religiei. a oscilat Între independența cunoașterii - câtă era - În raport cu religia, proprie antichității, și pe care a subordonat-o religiei, și emanciparea unei cunoașteri superioare. Între vechea eră, stăpânită pragmatic și războinic de Berbec, și noua eră stăpânită de spiritualitatea Vărsătorului. Dar, dacă am da Înapoi timpul cu Încă o eră, am vedea că pragmatismul războinic al Berbecului a fost precedat de teluricul erei Taurului. Una peste alta, avem de a face, pe parcursul a 6 milenii, cu o trecere, desigur
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un alt „pișat“; scuze, salt calitativ. Adică a porni la un alt drum, În care o baltă deja spiritualizată se pierde, prin sinusoida invocată - În fond Încercări de prea mult sau prea puțin -, spre finalul altor picături, de o nouă spiritualitate ș.a.m.d. Dar, pe acest drum, fiece individ a fost nedreptățit. Doar societatea a progresat. Astfel, individul a suferit mereu - materialicește - devenind Însă, din membru al unei hoarde animalice - la fel de suferind materialicește - cel al unei hoarde civilizate, apoi intelectualizate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
greci au implantat acest avanpost, protejat la rândul lui de altul, Kersonesul, În strâmtoarea spre Azov, În fața necunoscutului nordic, născător de invazii. Rușii au știut să mascheze tendința lor „firească“ spre cuceriri; au renunțat pentru asta chiar la esență, la spiritualitate, adică la religie. L’au abandonat pe Perun În favoarea Hristosului bizantin și a unei mirese imperiale ce aducea În lada de zestre o coroană virtuală -, pentru cneazul Vladimir. Era anul 988. Nu Înainte de a Încerca, În 907 și nu numai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
precedentului Romei, dar Într’o haină mai spiritualizată. Nu pentru că’s român, dar fragmentarea nu poate merge chiar până la individ, măcar pentru că, fiind cetățean, e apartenent la un grup, ci până acolo unde se regăsesc elemente comune: limbă, port, obiceiuri,... spiritualitate, deci și o aparteneță biologică - dependentă și de mediu - adică la popor. Că unele țări sunt Încă multinaționale, nu că au niște minorități, ci popoare unic constituite În teritoriul statal, e altă treabă. Noi, dimpotrivă, suntem un popor care și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stau alături: una, mărturie a familiei, alta construită în amintirea poetului. Așa cum se vede din șosea, biserica satului amintește, simbolic, de piramidele egiptene. Alături, discretă și tăcută, bisericuța familiei Eminovici stă și azi ca un simbol al credinței și al spiritualității neamului în oaza de liniște a Ipoteștilor. Legate direct de Eminescu, cele două biserici de la Ipotești aflate pe coama dealului, în spatele casei memoriale au avut destine spectaculoase, deloc ușor de descifrat; istoriile lor par să se împletească o vreme, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
indesctructibil legate de Ipoteștii mitici. Iar mitul se naște din adevăr și adevărul originar îi dă substanță, investind cu înțeles povestea unei vieți. Născut pe o matrice străveche, comună la toate ramurile poporului român 41, spațiul Ipoteștilor îmbină geografia și spiritualitatea specifice cu o tainică geografie cosmică pe care poetul aici a resimțit-o mai întâi; decisiv, căci în substanța poetică el îmbină, la rându-i, elementele emblematice ale toposului comunitar cu imaginarul de intermundii. Creația eminesciană ilustrează, avant la lettre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a canoanelor epocii, propensiune către ceea ce s-ar cuveni să fie adevăratul spirit al veacului. Fără o anume subordonare clară, cu o structură de conducere redusă la președintele de onoare Teohar Mihadaș, cenaclul ardelean a izbutit o adevărată "aventură a spiritualității", adunând, în numele slujirii literaturii autentice, personalități de marcă din județe și medii diferite. Sufletul Cenaclului fiind Cornel Cotuțiu, cel care s-a zbătut să rezolve și inerentele chestiuni organizatorice rezultate din ne-afiliere și, implicit, din inexistența unei susțineri materiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
volum, Un album al viselor frumoase (Editura "George Tofan", Suceava, 2009, 470 pagini) cuprinde peste 1400 de imagini de epocă, însoțite de explicații lapidare și pline de vibrații despre oameni, case și locuri din Fălticeni și împrejurimi. Despre activitatea și spiritualitatea din ultimele două veacuri (XIX și XX), având un pronunțat caracter memorialistic, sentimental, romantic, ca și lucrările sale anterioare, privitoare la aceeași temă generoasă Lovineștii (ediție îngrijită și prefațată de Constantin Severin, Editura "Spiru Haret", Iași, 2001, 182 pagini), Orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vale; munții erau aproape; livezile și ogoarele, bine îngrijite, însemnau belșug și frumusețe; casele aveau un stil plăcut; se făcea literatură și muzică; existau multe monumente istorice". Și, mai presus de toate continuă el aici a descifrat "mărturii ale unei spiritualități rar întâlnite". Fiindcă de această zonă și-au legat, într-un anume fel, viața și activitatea "vreo 500 de personalități", apreciază și, poate, exagerează el mai târziu. Era vorba, între acestea, mai ales de cei al căror nume s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și repetat obsesiv, pentru ca românii să nu uite de cea mai glorioasă dintre capitalele Moldovei, până când aceasta nu se va întoarce la țara de la care a fost furată, ocupată, anexată. Conștienți de bogăția, densitatea ce-o avea în această zonă spiritualitatea românească, autorii apelului: Artur Gorovei, Aurel Diaconovici, Vasile Ciurea voiau ca prin muzeul ce-l preconizau să demonstreze generației prezente și urmașilor "importanța ce poate s-o aibă și județul Suceava în dezvoltarea culturală a țării". Acest muzeu se voia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]