5,479 matches
-
MESENI DE LA GOLDANA (c) EUGEN HRUȘCĂ (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA EUGEN HRUȘCĂ FRIVOLII MESENI DE LA GOLDANA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 Cărți apărute de același autor: Carte de debut: Funicularul complice policier, 1984 Poezii cu ghidușii carte pentru copii 1997 Stihuri șugubețe poeme, 2001 Aurel, mititelul menestrel carte pentru copii, 2006 Niște domni în pijama roman, 2008 Alte producții literare: Carieră cu capcane, roman în fascicul Contrepoint dans le miroir, de Bernard Gavoty. Despre viața lui George Enescu, traducere în serial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bun, și la ieșire unii m-au întîmpinat cu căldură și ironie condescendentă: nu fiți deprimat, mi s-a spus, noi îl citim pe Eminescu și n-o să uităm ce înseamnă poezia. Totuși am venit cu speranța să auzim noi stihuri... nu le-am auzit, dar or să vină... Și am înțeles că la o a doua sau a treia mea conferință o să găsesc sala goală. Numele meu, din clipa aceea, și destinul meu se contopiseră cu ale poetului despre care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de atestări Pondere procentuală 8 sine 81 1,82 18 sfânt 51 1,14 27 Dumnezeu 41 0,92 30 Duh 32 0,71 34 cap 28 0,62 38 taină 25 0,56 40 stih 24 0,53 41 preot 22 0,49 44 Părinte 21 0,47 46 Fiu 21 0,47 47 Păcat 20 0,44 Sursa: A. Goția (1989, pp. 113-114) Tabelul nu include conjuncții și prepoziții ("și", 262 atestări; "de", 112
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trăiește cel mai mult dintre toate, daca limba ajunge cu măiestrie până în străfundul inimii, spunea Pindar la începutul odei nemeene (a IV-a) dedicate victoriei lui Timasarkos din Egina. Bardul caută să fie mai mult plăsmuitor de subiecte decât de stihuri, nota Aristotel în Poetica să. Iar în Antichitatea târzie, Horațiu le recomandă poeților să observe marele model al vieții și să se transforme în pictori ai ei. În ciuda faimei lui nu tocmai meritate, de fapt de bătrân provincial insensibil în fața
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de o sută de ori pe-atâta pe cât fac în realitate închipuitele sale merite nu înțelegem ca, pe deasupra tuturora, să mai facă cererea de-a i se ridica statuie de marmură și de-a se săpa pe table de metal stihuri de neuitare din partea națiunii recunoscătoare! [8 aprilie 1881] ["ÎNTR-UN ARTICOL CU MULT PREA LUNG... "] Într-un articol cu mult prea lung pentru obiectul ce tratează, "Romînul" face cele mai copilăroase insinuațiuni la adresa partidului conservator și a câtorva din membrii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Răsăritul european va compune un cântec special care să celebreze momentul: în literatura noastră Cântecul lui Sveti Ioasaf când au intrat în pustie se va autonomiza și va avansa către o circulație aproape folclorică, cu versiuni în proză și în stihuri. Ipotezele cu privire la geneza versiunii românești au fost numeroase și au trecut de la un cercetător la altul, de cele mai multe ori în absența oricărei verificări. Izvorului slav, neprecizat, evocat de M. Gaster încă din 1883, i s-a adăugat, stârnind o puternică
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
aflat în culmea puterii a suscitat imediat atenția autorilor de cronici rimate; un condeier necunoscut (Mihail Kogălniceanu a crezut că este vorba de Enache, un străbun al său) surprinde într-o povestire în versuri (care mai circulă și sub titlul Stihuri asupra domnului Grigorie Ghica, voievod al Țărei Moldovei) uciderea mișelească a domnitorului. Pe imbrohorul turc venit la Iași Ghica îl prezintă ca fiind animat de cele mai bune gânduri, când, de fapt, țelul lui era criminal, pe care îl și
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
puțin înclinat (sau mai puțin capabil) să filosofeze pe marginea subiectului, să genereze contemplarea lumii din perspectiva deșertăciunii. Preocuparea lui pare a fi mai mult istorisirea faptului înspăimântător și înconjurarea lui în lamentații aducătoare de expresivitate. Cel ce a scris stihurile despre uciderea lui Grigore Ghica - text care lui N. Iorga îi provoca o iritare maximă: „banală plângere versificată”, „narațiune difuză și palidă, fără nici un element adevărat dramatic într-însa, fără un cuvânt energic și o comparație justă” - expediază rapid contextul
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
Lovinescu îl menționează între 1925 și 1929, chiar până prin 1934, ca prezență relativ consecventă la ședințele Sburătorului, citind - uneori în aprobarea asistenței („succes de ilaritate, umor”) - din textele sale dramatice. În volumul Iașii. Icoanele. Visătorii, de sursă autobiografică, V. adună „stihurile publicate răzleț în urmă cu douăzeci de ani”. Primul ciclu din cele patru care structurează sumarul, Iașii, evocă peisaje, monumente și locuri din capitala Moldovei și din împrejurimi (Copoul, Mitropolia, Cetățuia, Socola, Galata, grădinile Perjoaia și Trei Sarmale, cimitirul, Tătărașii
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
și dorința de a face cunoscute adevărurile Bisericii în limba națională sunt obiectivele semnalate de V. în cele două predoslovii. Conștient de importanța acțiunii sale, el consideră Cazania un „dar limbii românești”, cu o destinație extinsă la „toată seminția românească”. „Stihurile la stemă”, închinate lui Vasile Lupu, și cele două imnuri religioase din fruntea cărții sunt printre primele poezii românești tipărite. Principala calitate a lui V. rămâne aceea de mare artist al limbii. Dotat cu un deosebit simț lingvistic, el a
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
cunoștințelor din domeniul retoricii și al poeticii. Încât, după ce clasifică și definește, în cartea întâi, părțile cuvântului, iar în cea de-a doua prezintă regulile pronunției, ortografiei și sintaxei, adaugă și o parte dedicată poeticii sau artei versului. Aici definește stihurile „iambicești, dactilicești, troheos” (și le ilustrează cu versuri alcătuite de el), apoi figurile „gramaticești” (elipsa, hiperbatul, silepsa, anacolutul), încheind cu alegoria și metafora, văzute ca fundamentale în retorică. Terminologia lui V., în cea mai mare parte calchiată după italiană, se
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
ce să nascu dân istorii” și neocolind pilda morală, cărturarul încearcă o schiță a mentalității turco-osmane pornind de la învățăturile Coranului, substituie un caracter printr-o imagine mitologică, rezumă situații complexe prin fraze de concizie și înțeles paremiologic ori prin câteva stihuri. Paginile în care el devine eroul întâmplării consemnate vădesc talentul unui povestitor ce își pune în joc imaginea cu subtilă ironie sau cu simulată candoare. În istorisirea căutării fiilor fugari ai lui Ipsilanti, situație prezentată cu savoare în ascunsele ei
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
lui de a se apropia de un mare ideal și în expresie („Musă, putere dă, mă rogu, la graiurile mele./ Zi-m cumu să-ncepu?”), experimentează: umple gramatica sa de „chipuri” sau eșantioane metrice, creionează caractere rimate în Istorie..., alcătuiește stihuri în grecește - dintre acestea, un cântec a fost tradus în franceză și în germană și publicat la 1771 de P.-A. Guys în Voyage littéraire de la Grèce, iar la 1825 în Chants héroïques des montagnards et matelots grecs -, scrie laude
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
versuri publicate aici constituind forma inițială a câtorva poeme desăvârșite ulterior, iar altele fiind incluse în volumul Cuvinte potrivite (1927) întocmai sau cu foarte mici modificări (Rugă de seară, Drum în iarnă, Lumină lină, Inscripție pe un pahar, Mânăstire, Seara, Stihuri, Tu nu ești frumusețea, Absolutio - reintitulată în volum Binecuvântare, Litanii). Printre reușitele revistei se numără și atragerea colaborării lui G. Topîrceanu. Reproducând poezia Noapte de mai după „Viața românească” din 1910, N. D. Cocea o însoțește de o notă în
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
creștin al aceluiași autor. Un lung studiu despre ortografie, rezumând discuțiile din Academia Română, apare, nesemnat, sub titlul De orthographia et rebus quibusdam aliis. Paginile de literatură originală, destul de puține, sunt mediocre. Publică versificări umoristice I. de la Buceci (Ioan Pușcariu), iar stihuri ocazionale un Catone Indoleanu, acesta culegând și câteva doine. Se reproduc scene din Ovidiu de V. Alecsandri, poezii de Carol Scrob, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija și Th. M. Stoenescu închinate lui Vasile Alecsandri, retipărite din „Familia”. O narațiune istorică
VIITORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
neîmplinite intelectual și cultural, dar cu mari ambiții, scria versuri după canoanele prozodiei acelor vremi. De-a lungul timpului, a acumulat cultură poetică și experiență de creație, a publicat volume de versuri, s-a afirmat ca un iscusit mânuitor al stihului bine gândit și inspirat cumpănit. Îl prețuiesc și îl iubesc pentru sufletul său mare, dedicat artei cuvântului scris, pentru prietenia noastră, curată și caldă, pentru idealurile ce îi călăuzesc viața, pentru întâlnirile mult așteptate de amândoi și transformate în șuete
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
a creat la Soroca o mișcare culturală de mare prestigiu despre care scrie atât de frumos poetul Dimitrie Iov. 1971 C. A. Munteanu În numele vechilor idealuri, a purității gândurilor și simțămintelor noastre dintotdeauna îți pun la îndemână un volum de stihuri „Vestala neagră”. Nu se înstrăinează asemenea pământului natal, cu nici un preț. Să-ți rămână semn al trecerii noastre batjocorite. 1973 Țepelovanu Vasile - Ploiești. Curajul sorocenilor de a se aduna din nou va fi urmat cu siguranță și de alți absolvenți
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Arhimandrit, Triod (București, 1798), cf. Ioan Bianu-Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche (București, 1910), II, p. 406. 7. șt. Bezdechi, Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului Naum Râmniceanul, partea I (Cluj, 1944), p. 67. 8. paris Mumuleanu, Rost de poezii adecă stihuri (București, 1822, ed. a 2-a), p. 5. 9. G. Bogdan-Duică, Eftimie Murgu (București, 1937), p. 63. 10. D. țichindeal, Filosoficești și politicești prin moralnice învățături (București, 1838) (fab. 139, Învățătura), p. 355. 11. Adrian Marino, LumiŁres roumaines: Idees sur
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Rahova și Grivița. Câteodată versurile capătă accente sociale, ca în Ion al Floarei și în Caporalul, ce desenează profilul omului simplu, sau accente demascatoare, cu tonalități grave, ca în Plugarul sau în Din străini. S-a spus că din placheta Stihuri oțelite (1909) „măcar o poezie a lui merită să figureze în antologii și în manuale, aceea în care și-a prevăzut parcă sfârșitul, care a fost așa cum și-l dorise” (Șerban Cioculescu): „De-o fi să mor, Tu, Doamne, dă-
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
un nivel discutabil. În afară de câteva imitații după genul popular al lui Eminescu, multe din oțeliturile acestea sunt, prin asprime și stângăciile lor, de natură încă rudimentară și nu au nici rotunzimea exterioară unui meșter de talent”. SCRIERI: Vitejești, Craiova, 1906; Stihuri oțelite, Craiova, 1909; Vitejești, pref. C. Ș.-Făgețel, Craiova, 1925; Vitejești, îngr. și pref. Victor Rusu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Ion Gorun, „Vitejești”, „Revista noastră”, 1906, 4; Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești”, LAR, 1906, 2
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
o punere în scenă de efect (La icoană, Din prag). Cu o alură teatrală, poetul monologhează despre rosturile vieții și ale morții (Din prag), acum încrezător în divinitate, mai încolo renegând-o, ca din nou să se pocăiască. Primele lui stihuri mărturisesc o adâncă descurajare, venită din melancolia eminesciană, dar și din propriile decepții. Întreaga lui literatură va capăta un tonus optimist după 1887. Dispoziția satirică rămâne însă constantă. V. creionează, în versuri săltărețe, cu tentă de pamflet și caricatură, o
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
și plângeri (1874). Au rămas neterminate - după unele mărturii - o poemă satirică (Nebuniada) și alta epică (Bătălia de la Teișani), precum și un dicționar de rime. Volumul Cântece și plângeri reunește încercări de factură diferită: balade, legende, meditații, cântece, sonete. Numeroase sunt stihurile de iubire care, în tonul elegiac și sentimental al timpului, au avut o muzicalitate capabilă să le asigure o receptare imediată. Motive romantice - veghea, toamna, luna, noaptea - sunt frazate obsesiv. Z. și-a însușit de la romanticii apuseni tonalitatea pesimistă a
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
de precizat cine sau ce este "iubitul cui al raclei cari mi-o înjghebară solarii"). Același sentiment reconfortant al regăsirii a ceea ce părea odată singura modalitate de exprimare versificată l-am avut în fața unei doine-pamflet, din care îmi amintesc patru stihuri: "Este, Doamne, unul mare,/ Unul tare, unul cât,/ Cât un rac roșiu și care/ Ne-a pus cleștii lui la gât!" Eseul lui Theodor Codreanu o carte de numai 75 de pagini își propune să demonstreze și reușește, fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
didactica acoperă zone importante din domeniile criminologiei, dreptului penal, partea generală și cea specială. Păcat că volumele sale de poezii și poeme, scrise cu mare talent, încă din liceu, nu au văzut în totalitate lumină tiparului, să sperăm că aceste stihuri deosebite, vor fi puse în tomurile cuvenite și vor fi date publicului amator de artă. Abia atunci s-ar întregi cu toate calitățile sale, personalitatea complexă a profesorului universitar Loghin Octavian, colegul nostru. Distinsa personalitate a lumii științifice, didactice și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93304]
-
Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de atestări Pondere procentuală 8 sine 81 1,82 18 sfânt 51 1,14 27 Dumnezeu 41 0,92 30 Duh 32 0,71 34 cap 28 0,62 38 taină 25 0,56 40 stih 24 0,53 41 preot 22 0,49 44 Părinte 21 0,47 46 Fiu 21 0,47 47 Păcat 20 0,44 Sursa: A. Goția (1989, pp. 113-114) Tabelul nu include conjuncții și prepoziții ("și", 262 atestări; "de", 112
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]