5,526 matches
-
înregistrat o diminuare a agresivității în fața imaginilor cu bărbați în costum de baie. În schimb, diapozitivele cu bărbați goi sau cu acte sexuale au crescut nivelul de agresivitate la femei. Pentru Zillmann aceste rezultatele contradictorii apar din cauza naturii diferite a stimulilor folosiți. Ambele materiale produc activarea, dar felul în care sunt manipulate este diferit. Diapozitivele îi incită pe subiecți să construiască imagini și scenarii suplimentare, să creeze, într-un fel, propria lor istorie. Ele favorizează și disiparea activării. Filmul, pe de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
instrumental al cărui scop este fie afirmarea și / sau satisfacerea nevoilor sau dorințelor, fie apărarea împotriva amenințărilor. Organizarea acestui comportament conține trei niveluri de funcționare: un nivel de reacții automate sau automatizate, programate sau nu genetic, un nivel în care stimulii au semnificație afectivă în funcție de trăirile emoționale și afective ale individului și, în sfârșit, un nivel de elaborare cognitivă în care este luat în calcul, dincolo de experiențele personale, contextul sociocultural și de mediu al individului. Ipoteza existenței unui centru nervos al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
experiențele personale, contextul sociocultural și de mediu al individului. Ipoteza existenței unui centru nervos al agresivității a fost pusă la îndoială și totalmente refuzată. Totuși unele structuri cerebrale pot avea un rol esențial în declanșarea reacțiilor agresive ca răspuns la stimuli "ostili". Două părți ale sistemului nervos se pare că sunt responsabile de acest lucru: cortexul cerebral și sistemul limbic. Cortexul cerebral este implicat în funcționarea proceselor cognitive complexe necesare învățării, emiterii de judecăți și luării deciziilor. Sistemul limbic înserează un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu sistemul limbic, cortexul transmite o cantitate uriașă de informații vizând funcționarea altor sisteme cerebrale. O leziune la nivelul cortexului cerebral îi potențează individului o sensibilitate extremă la caracteristicile temporare ale mediului. Stimuli mai puțin semnificativi ar putea astfel să declanșeze o serie de reacții agresive, care în mod normal ar fi fost precedate de un lung proces de reflecție și gândire (Weiger et al., 1988). Indivizii cu leziuni la nivelul neocortexului frontal
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
efectuat două studii ale căror rezultate surprind o corelație între violența impulsivă și funcționarea cortexului. Astfel evaluarea capacităților cognitive, motrice și perceptive permite o mai bună prezicere a violenței decât testele de personalitate. * Sistemul limbic Sistemul limbic face legătura dintre stimulii senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun intervenția sistemului limbic. Această parte a creierului este denumită sistem pentru că reprezintă locul de interconexiune a mai multor structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
informațiilor de la cortex către diferitele structuri ale sistemului limbic. De exemplu, în cazul în care se remarcă o insuficiență a neuro-transmițătorilor asociați cu inhibarea agresivității, informațiile nu ajung la cortex, iar probabilitatea manifestării agresivității crește, individul devenind mai vulnerabil la stimuli "ostili" și reacționând mai violent. Prin urmare, cortexul prefrontal joacă un rol important în declanșarea și controlul agresivității. * Sistemul nervos și mediul înconjurător Cortexul frontal permite stabilirea de strategii comportamentale minuțios elaborate, inhibă agresivitatea și împiedică reacțiile agresive sistematice. Atunci când
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
elemente precum caracteristicile agentului de frustrare și/sau capacitatea individului de a face la fel ca agentul de frustrare. În experimentul realizat de Berkowitz și colegii săi (Berkowitz et al., 1981), cercetătorii au încercat să înțeleagă în ce măsură expunerea la un stimul vătămător (prejudiciabil) ar putea induce o stare de furie. Procedura experimentală a constat în a-i ruga pe subiecți să-și țină una din mâini în apă rece sau călduță (6C versus 18C) în timp ce evaluau (prin pedepsire sau recompensare) performanța
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a activității neurovegetative, strâng pumnii mult mai rapid în caz de eșec decât în caz de reușită. Accelerația mișcărilor nu este însă prezentă atunci când își desfac pumnii. Rezultatele scot în evidență faptul că experiența subiectivă a eșecului și receptarea unui stimul nu sunt responsabilitatea acelorași procese inferențiale. Organizarea comportamentului ca rezultat al eșecului în executarea sarcinii de inteligență a fost influențată, cel puțin pentru componenta motrică, de stimularea aversivă. Starea emoțională îi informează pe indivizi despre situația în care se află
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sarcinii de inteligență a fost influențată, cel puțin pentru componenta motrică, de stimularea aversivă. Starea emoțională îi informează pe indivizi despre situația în care se află, determinând strategia cea mai adaptată pentru prelucrarea informațiilor în funcție de contextul dat. Adaptarea reacțiilor la stimulii "ostili" ai mediului înconjurător, reacții care pot fi traduse prin emoții, poate fi explicată și în termeni de procese cognitive. Agresivitatea și procesele cognitive În opinia lui Schachter (1971), starea de activare neurovegetativă este la început difuză și nu deține
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cercetări demonstrează că și maimuțele sau șobolanii sunt sensibili la caracteristicile mediului în care au fost supuși unei stări emoționale. Concluzii Pentru a determina în ce măsură comportamentul agresiv este influențat de procesele afective și cognitive, este necesară analiza reacțiilor umane la stimuli "ostili", analiză ce trebuie făcută la cel puțin trei niveluri de observare: (a) un nivel proto-social corespunzând proceselor neuromotorii și neurovegetative relativ automate, comune speciei umane și multor specii de animale, (b) nivelul ce integrează automatismele motorii unui ansamblu de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acesteia. Zillman consideră că argumentele lui Miller se bazează pe studiile experimentale asupra animalelor, referindu-se la un studiu în care animalul în căutare de hrană primește la capătul unei alei șocuri electrice în momentul în care ajunge acolo (doi stimuli concurenți). Rezultatele experimentului indică că tendința de evitare a locului de pe alee scade pe măsură ce animalul se îndepărtează. Cu cât animalul e mai departe de acel loc, cu atât mai mult vrea să se apropie pentru a se hrăni. Prin urmare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de Muller ca dovadă a faptului că inhibarea agresivității descrește mult mai repede decât provocarea agresivității, pe măsură ce asemănarea dintre agentul de frustrare și potențiala victimă crește. O altă ambiguitate semnalată de Zillmann se referă la semnificația noțiunii de asemănare între stimuli în cazul deplasării. Nu se precizează aspectele stimulilor care fac asemănarea. Se poate crede că această asemănare se referă la evaluarea potențialelor ținte ale agresivității sau la evaluarea țintelor și la compararea acestora cu agentul de frustrare. Oricare n-ar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivității descrește mult mai repede decât provocarea agresivității, pe măsură ce asemănarea dintre agentul de frustrare și potențiala victimă crește. O altă ambiguitate semnalată de Zillmann se referă la semnificația noțiunii de asemănare între stimuli în cazul deplasării. Nu se precizează aspectele stimulilor care fac asemănarea. Se poate crede că această asemănare se referă la evaluarea potențialelor ținte ale agresivității sau la evaluarea țintelor și la compararea acestora cu agentul de frustrare. Oricare n-ar fi situația, mai rămâne nerezolvată problema dimensiunii evaluării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asociați cauzelor frustrării sau actelor agresive. În opinia autorului, prezența acestor semnale îl determină pe individ să manifeste comportamente agresive, anulând instigarea la agresivitate cauzată de frustrare care s-ar dovedi a fi periculoasă pentru organism. Berkowitz consideră că un stimul se transformă în semnal agresiv și obține semnificații agresive atunci când este asociat unor agresiuni pozitive, suferinței sau unor evenimente neplăcute la care individul a fost supus anterior. Stimulii asociați în mod regulat factorilor instigatori ai furiei sau agresivității pot dobândi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
s-ar dovedi a fi periculoasă pentru organism. Berkowitz consideră că un stimul se transformă în semnal agresiv și obține semnificații agresive atunci când este asociat unor agresiuni pozitive, suferinței sau unor evenimente neplăcute la care individul a fost supus anterior. Stimulii asociați în mod regulat factorilor instigatori ai furiei sau agresivității pot dobândi gradual capacitatea de a declanșa acțiuni agresive, mai ales la indivizii prealabil provocați sau frustrați. Astfel stimulii, indivizii (polițiști), caracteristicile lor (uniforme), obiectele (arme) pot toate dobândi valoare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau unor evenimente neplăcute la care individul a fost supus anterior. Stimulii asociați în mod regulat factorilor instigatori ai furiei sau agresivității pot dobândi gradual capacitatea de a declanșa acțiuni agresive, mai ales la indivizii prealabil provocați sau frustrați. Astfel stimulii, indivizii (polițiști), caracteristicile lor (uniforme), obiectele (arme) pot toate dobândi valoare de semnal care să declanșeze agresivitatea în anumite condiții. În opinia lui Berkowitz, frustrarea nu este nici o condiție necesară, nici una suficientă pentru a provoca un act agresiv. În anumite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de a ataca pe cineva poate să reprezinte în sine o cauză a frustrării, crescând probabilitatea agresivității. Furia astfel declanșată va provoca individului o stare de pregătire a agresivității (instigarea) care nu se va materializa în act agresiv decât în măsura în care stimulii contextuali asociați violenței vor fi prezenți. Odată angajat într-un comportament agresiv, individul va resimți un fel de ușurare, consecință a diminuării tensiunii interne generate de provocarea inițială. Această senzație plăcută va reduce tendința de manifestare imediată a unui alt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitatea este un comportament intern spontan, rezultat al unei pulsiuni interne, considerată de cele mai multe ori înnăscută și care se manifestă prin reacții agresive (Lorenz, 1966). Cea de-a doua orientare susține ipoteza conform căreia agresivitatea este răspunsul organismului la un stimul exterior (Scott, 1958). Concepția comportamentul agresiv ca mecanism bazat pe pulsiuni interne susține ipoteza, slab documentată, conform căreia anumite comportamente agresive sunt spontane, ipoteză care subliniază de asemenea rolul pe care-l au unele elemente din mediul imediat în antrenarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
experienței emoționale. În acord cu Figura 1 Concepția cognitiv-neoasociaționistă Notă: Adaptată după Geen și Donnerstein, 1998, p. 50 propunerile lui Leventhal, Berkowitz estimează că o experiență emoțională bogată și diferențiată este rezultatul unei elaborări cognitive care realizează întotdeauna legături dintre stimulii senzoriali și idei, amintiri sau concepții prototipice de care individul dispune pentru emoția pe care o trăiește la un moment dat. Altfel spus, în loc de a încerca identificarea emoției trăite de către individ, ar fi preferabilă identificarea percepției emoționale pe care el
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai elaborate și mai dinamice. Un astfel de model permite examinarea modurilor de intervenție paralele sau secvențiale. Iar această diversitate de moduri de intervenție ne ajută să înțelegem activarea simultană a mai multor procese la diferite niveluri din momentul receptării stimulilor. Ținând cont de faptul că valoarea în timp a proceselor la diferite niveluri este specifică, manifestarea agresivității poate fi influențată la început de folosirea automatismelor ale căror efecte pot fi anulate, întrerupte sau modificate de către procese mai elaborate cu o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de folosirea automatismelor ale căror efecte pot fi anulate, întrerupte sau modificate de către procese mai elaborate cu o durată de intervenție mai lungă. La un prim nivel al modelului, organizarea comportamentului agresiv poate lua forma relației dintre prima identificare a stimulului și reacția pe care o provoacă, executarea acesteia din urmă având funcție predeterminată. La un nivel superior, comportamentul agresiv este rezultatul intervenției strategiilor comportamentale adaptate caracteristicilor contextului social în care individul se află. Strategiile comportamentale pot chiar anula rezultatele proceselor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Această definiție generală include și măsurarea comportamentului agresiv sau a intenției comportamentale, lucru care ni se pare foarte important pentru că permite evitarea ambiguităților în ceea ce privește rezultatele numeroaselor studii realizate în acest domeniu în care caracterul interpersonal al contextului nu permite considerarea stimulilor folosiți. Acest lucru este foarte evident în cazul studiilor ce analizează efectul factorilor contextuali (căldură, frig, miros) asupra comportamentului agresiv. De altfel, studiul intențiilor comportamentale permite la nivel tehnic, teoretic și deontologic profilarea parțială a problemei referitoare la natura nocivă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
totuși despre ce este vorba, chiar dacă toate măsurile de precauție au fost luate. De aceea tehnicile proiective prezintă un interes particular în acest sens. În cadrul acestor tehnici, subiecții sunt rugați să imagineze o istorie având ca punct de plecare un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un răspuns incorect, subiectul îl poate pedepsi cu șocuri electrice, apăsând tastele unui aparat pe care-l are în față. Subiectul poate alege intensitatea și durata șocului cele două forme de măsurare a agresivității. Unii cercetători au folosit și anumiți stimuli aversivi precum un zgomot puternic, temperatura ridicată sau efortul fizic. Procedura lui Buss a fost folosită de sute de cercetători pentru studierea agresiunii fizice directe (administrarea de șocuri) sau indirecte (indicarea numărului de șocuri de administrat, intensitatea și durata acestora
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
decât subiectul). Procedura lui Taylor permite de asemenea studierea efectului altor factori ai agresivității asupra comportamentului agresiv, de la droguri și până la prezența unui auditoriu. Un inconvenient există totuși și se referă la faptul că participanții la experiment sunt supuși unor stimuli aversivi, ceea ce ridică mari probleme de ordin etic. Motivația subiectului ridică și ea multiple semne de întrebare, ținându-se cont de faptul că sarcina la care participă subiectul este prezentată ca fiind una competitivă. Diener și colegii săi au dezvoltat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]