6,757 matches
-
atrofică cu aclorhidrie secundară, atrofia mucoasei intestinale cu malabsorbție pentru lipide, vitamina A, anumite glucide. - modificări particulare ale fanerelor: unghii plate (platonichie) sau scobite, "în linguriță" (koilonichie - Fig. 85B, Planșa III), cu striuri evidente, ondulate, friabile; păr friabil, lipsit de strălucire, cade ușor, crește greuscăderea capacității de apărare antiinfecțioasă (susceptibilitate la infecții, subfebrilitate) - sindromul pica - tendința la ingestia de pământ, în special argilă, gheață, apret, cărămidă - scăderea toleranței la efort, a performanțelor fizice și școlare, iritabilitate, tulburări de atenție și memorie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
boier se retrage, îmbătrânit prematur cu iluziile sale, într-o indigență sufocantă și umilitoare, cu atât mai mult cu cît face uz de generozitatea celor pe care i-a "exploatat". În același timp, autorul nu șterge de pe vechea monedă o strălucire care nu mai e a personajului, cât a farmecului discret al burgheziei. Cea de-a treia formă de declin ține de burghezia care se înfiripă, noua burghezie proletară, reprezentată de șeful de sindicat, Anghel, în alianță cu vechea burghezie care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Apsu nu s-a lăsat convins. Când tinerii zei aflară hotărârea strămoșului lor, "ei rămaseră fără cuvânt" (I, 58). Dar "atotștiutorul Ea" a Juat-o înainte. Cu descântecele sale magice, el îl cufundă pe Apsu într-un somn adânc, îi "răpește strălucirea și se înveșmântează cu ea", și, după ce îl înlănțuise, îl ucide. Ea devine, astfel, zeul Apelor, care se vor numi de acum înainte apsu. În sânul lui apsu, "în cămara sorților, în sanctuarul arhetipurilor" (1,79), soția sa, Damkina, îl
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Cel ce se orientează în întuneric, călăuzește sufletele morților și circulă cu iuțeala fulgerului, fiind, deopotrivă, văzut și nevăzut, reflectă, în ultimă instanță, o modalitate a spiritului: nu numai inteligența și viclenia, ci și gnosa și magia. După ce analizează cu strălucire atributele lui Hermes, W. Otto recunoaște că "lumea sa nu este o lume eroică" și conchide că dacă această "lume nu este nobilă [.], ea e departe de a fi vulgară și respingătoare"23. Ceea ce e exact, dar nu e destul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pogoare dreptatea ca ploaia peste câmpul cosit. În țară va fi belșug de pâine, până și pe vârfurile munților!" (Ps. 71: 16,6). Se recunosc imaginile tradiționale ale unei domnii "paradisiace", imagini pe care profețiile mesianice le vor relua cu strălucire. (De altfel, așteptarea regelui ideal, Mesia, este solidară cu ideologia regală.) Regalitatea a fost interpretată ca o nouă alianță între Iahve și dinastia lui David, prelungire a legământului de pe Sinai. În această valorizare a unei instituții străine, ca un nou
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
călătorie ciudată care deschide porțile unui univers anatomic ce amintește de incursiunile în fiziologic ale avangardei: "Apele Mării de Safir într-o noapte/ urcau răzvrătite spre inima mea de vântură-lume,/ plutea numai Vasul-Fantomă și o stea exilată/ din constelații somptuoase, străluciri și renume" (Demonul sângelui). De obicei, călătoria se asociază ritualului de inițiere, călătoria are un scop, un obiectiv de atins, o destinație, un tărâm de cucerit, la Tonegaru impresia este mereu aceea că se urmărește simpla plăcere de a vagabonda
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
rang de lume absolută se reflectă și în Demonul sângelui. Se realizează și aici o geografie abstractă: "Apele Mării de Safir într-o noapte/ urcau răzvrătite spre inima de vântură-lume,/ plutea numai Vasul-Fantomă și o stea exilată/ din constelații somptuoase, străluciri și renume". Din Demonul sângelui pare să lipsească burlescul, luarea-n derâdere a propriilor sentimente. Spunem pare pentru că nici de data aceasta finalul nu este total inocent. Universul creat pe pânze diafane, stilul reveriei este pus sub semnul întrebării de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ei trăiesc mai intens muzica și dansul. Simt ceea ce înaintașii lor n-au evocat niciodată: abandonarea treptată a conștiinței în timpul dansului, uitarea de sine, frenezia, erupțiile de senzualitate, „foamea voluptății”: „Dansau cu fețe zîmbitoare/ Și-și făureau un ideal/ Din strălucirea trecătoare/ A unei nopți tîrzii de bal.// în larma veselei orchestre/ înmormîntau un trist amor,/ Și-n goana albelor ferestre/ Zbura fantastic umbra lor.// Pluteau cu mintea rătăcită/ Ca-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în comun sentimentul remanenței greșelii: „Plătești pentru un păcat, plătești încă, plătești toată viața”, credea autorul „Evantaiului Doamnei Windermere”. întrezăresc o posibilă apropiere între Bacovia și Brîncuși: ambii fac o muncă repetitivă - unul lustruiește materiale pînă cînd acestea capătă o strălucire și o suplețe ireale, devenind idei, altul revine asupra gîndului, îl ruminează îndelung în tăcere, pînă cînd ajunge la forma cea mai firească, memorabilă. Cei doi fac o muncă de concentrare, de esențializare, ajungînd la înțelesuri mai adînci decît cele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
protocolului epocii, îi menționează pe aproape toți cei care au toastat: „D-l Decan Dionisie Ionescu, D-nii Sakellary, Berea (șeful organizației locale a Partidului Poporului - n. m.), Luca (dramaturgul Ion Luca - n. m.), Apostol etc. A încheiat cu o deosebită strălucire D-l Grigore Mîrza. Din partea magistraților a(u) vorbit D-l pre ședinte Cornea și sărbătoriții”. într-o societate de profesioniști ai elocinței, toasturile, ca probe de măiestrie, ingeniozitate și abilitate oratorică, reprezentau momente de maxim interes și luau uneori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sincer oferă mai puțină libertate decît scrisul fabulatoriu, proteic. în cazul acestuia din urmă contează prea puțin dacă el conține adevăr sau minciună, iar raportările la biografia autorului nu sînt stringente. Valorizarea se face pe baza altor criterii: noutate, varietate, strălucire etc. Libertatea se reflectă și în productivitate. în timp ce Bacovia publică un volum la interval de aproape un deceniu, alții, care nu și-au făcut din sinceritate o normă, scot uneori mai multe volume pe an. Pe el scrisul l-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Lăsați-mă să pătrund în această zi de azi, și puteți avea atât lumea trecutului, cât și lumea viitorului. Oare chiar știm cu adevărat înțelesul vreunui lucru? Mâncarea servită în putinei; laptele în tigaie; balada din stradă; noutățile despre barcă; strălucirea ochiului; forma și mișcarea corpului; - arată-mi care este sensul acestor lucruri; - arată-mi prezența sublimă a celei mai mari cauze spirituale, ascunzându-se așa cum o face mereu, în aceste extremități și suburbii ale naturii; dă-mi voie să văd
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Parcurgerea pe timpul unei excursii a mai multor forme de relief, creează În rîndul turiștilor o stare de mare relaxare și de satisfacție a cunoașterii. - Conditiile de climă - temperatura medie anuală, cît și pe fiecare anotimp În parte, durata anuală de strălucire a soarelui, volumul și structura precipitațiilor anuale, perioada de staționare a zăpezii etc. - sunt de asemenea elemente favorizante pentru activitatea turistică. În Carpații Meridionali, clima are o varietate altitudinală, cu modificări mai mari spre Înălțimi, unde de regulă este mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
agrement și drumeții montane, stațiunea climaterică Predeal este la ora actuală una dintre cele mai populare, apreciate și solicitate din România. Un nou soare strălucește În prezent deasupra Predealului, care suntem siguri că Îi va asigura o nouă și trainică strălucire. Amplasată la cumpăna apei Prahovei și Timișului, la altitudinea de 1060 m, cu o frumoasă coroană de munți Înconjurători (Bucegi, Baiului și BÎrsei) ce-i imprimă un climat subalpin (caracterizat de o nebulozitate moderată, luminozitate mare și vînturi slabe) cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la un loc contribuie la crearea unei puternice forțe de atracție turistică. La aceste elemente se adaugă și numeroasele obiective turistice cum ar fi rezervațiile naturale, cele cinci muzee, numeroase monumente istorice și de arhitectură etc., ceea ce Îi conferă o strălucire și o forță de atracție și mai mare. O analiză comparativă a rezultatelor obținute la Sinaia, cu cele care ar fi putut fi realizate cu aceași bază tehnico-materială și cu același personal, evidențiază faptul că și În această stațiune sunt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de ban, cu complicațiile și șiretlicurile inerente 20. Noile clase sunt calificate din această perspectivă drept "classes d'argent et de désargent" [Bancquart, 1984, p.19]. Forță banului, ascunsă și expusă totodată, face să înflorească la Paris feeria modernității, da strălucire Parisului și subiecților săi. Capitala sfârșitului de secol lipsește ființele de naturalul lor. Frumosul este elegant, seducător, dar și periculos. Pariziana este simbolul acestei societăți aparent frivole și voit picante, pragmatice și ambițioase, a cărei viața pare facilă și plină
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și personajele sale: "A cette heure, Paris offrait (...) le plus intéressant des spectacles" [Zola, La Curée, p.79]. Parisul de la sfârșitul secolului al XIX-lea este mai ales spectacolul Expozițiilor naționale și internaționale, care bântuie acest secol, atestând dinamismul și strălucirea Franței 177. Parisul se afirma drept capitală luxului și a modei, atrăgând privirile admirative și vizitele personalităților din lumea întreagă: "On causait des princes qui viendraient à Paris pour l'Exposition" [Zola, Nana, p.70]. Această importantă a exhibiției, acest
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
debout contre la rampe de velours, dominant la salle de șa taille superbe" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.46]. Parisul secolului al XIX-lea nu este doar locul faimoaselor expoziții mondiale, el însuși devine obiect de expoziție, răspândindu-și strălucirea asupra ființelor și lucrurilor. Ideea expozițiilor, subliniază Philippe Hamon în monografia fundamentală Expositions. Littérature et architecture au XIX siècle [1989], devine laitmotiv în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, referință și referentul absolut al timpului. Este vorba despre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
îl produce femeia pariziana 307. Pariziana întreține mitul întâlnirii romantice neașteptate, cu toate ca de multe ori are grijă să o regizeze în prealabil. Frédéric califica prima întâlnire cu doamna Arnoux că o apariție, în care sunt invocate detaliile cele mai semnificative: strălucirea ochilor, pălăria, rochia elegantă 308. Efectul acestei apariții depășește portretul 309. Frédéric revine de nenumărate ori la această primă întâlnire, surprinzând detaliile care îi scăpaseră pe moment 310. Speranța repetării acestei miraculoase întâlniri devine pentru Frédéric o obsesie 311. Însemnătatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
într-o anumită epoca face adevăratul spectacol dialectic al modei [v.Benjamin, 1989, p.90], îmbrăcămintea de sfârșit de secol este purtată că un costum de teatru [v.Doffin-Orsini, p.363]. Haină Parizienei devine spectacol. Pariziana își eclipsează rivalii prin strălucirea costumului 394. Costumul Parizienei, fructul unei alegeri rafinate, are o semnificație profundă. Deosebit de complex și de sofisticat, el este o operă de artă. "Ce bărbat, fie pe stradă, fie la teatru ori la plimbare, n-a fost încântat, în chipul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
curții se va deosebi de cel al burgheziei și de cel al poporului. 359 În 1801 Restif de la Bretone publică Neologie, ou Vocabulaire de mots nouveaux, à renouveler ou pris dans une acceptation nouvelle. Neologisme urbane, care frapează ochiul prin strălucirea lor nouă în secolul al XIX-lea: wagon, omnibuz, quinquiet, bilan; révèrbère, voirie ș.a. "Nodier, (...) ce poète prévoyait déjà que nous parlerions bientôt un français de fantaisie" [Kock, p.VIII IX]. 360 Mercier face o observație de o justețe și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a spiritului de aventură din poporul nostru? Oricum ar fi, e o realitate și în ea stă una din trăsăturile originalității noastre. Dar, eu cred că nu e un rău, ci e un bine. Pasiunea de aventură poate aduce anumite străluciri în viața unui popor, dar fără durată. Căderea de pe urma descurajării și a epuizării îi poate fi fatală. Noi n-avem pasiune de aventură a latinului, nici tendințele de dominație ale germanului, care, necrezând în putința de realizare a binelui, rumegă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
făcut vizigoții la anul 381 d. Hr., slavii și avarii după anul 602 și bulgarii lui Asparuch la anul 678 . Nici un popor antic, care a avut o viață de stat proprie, bine organizată, un trecut și o istorie plină de strălucire, nu a cerut niciodată voie să fie lăsată să se așeze într-o provincie a Imperiului, părăsindu-și vetrele strămoșești. Să ne gândim la ce presiuni, pustiiri și jafuri a fost supusă populația Armeniei și, cu toată diaspora lor trecută
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
romani. Deși se considerau romani, grecii au rămas în tot timpul greci, iar Grecia a fost o provincie privilegiată a Imperiului roman. Istoria Imperiului bizantin, cel puțin pentru secolele VIIIX, demonstrează că pentru existența unui imperiu nu este suficientă numai strălucirea culturală. Istoria veche a grecilor arată că aceștia n-au avut vocație imperială, fiind divizați în orașe- state, care s-au luptat între ele pentru supremație. În perioada de supraviețuire a imperiului, în secolul al VII-lea, avem mărturii despre
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
un „tânăr voievod”, „un mort frumos cu ochii vi?. În ipostaza angelică, Luceafărul are o frumusețe clădită pe motive romantice: „păr de aur moale", „umerele goale", „umbra feței străvezii.” În contrast cu paloarea feței, sunt ochii; ei ilustrează prin scânteiere viața interioară. Strălucirea lor este interpretată de fată ca semn al morții: „Lucești fără de viață... Și ochiul tău măngheață”. Ea Înțelege flacăra din ochii Luceafărului ca semn al glacialității stelare și refuză să-1 urmeze. Luceafărul, În schimb, vrea să-i eternizeze iubirea: „Colo
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]