6,018 matches
-
stradă lăturalnică”. Al treilea, menit să ateste prezența în memorie a unor vechi „pasiuni amoroase”, „Vîntul tremură-n perdele astăzi, ca și-n alte dăți...”, e ceva mai ușor de recunoscut: sînt legate între ele primele două versuri din ultima strofă a poeziei: „Pe aceeași ulicioară...” de Eminescu. însă, pentru starea lui Bacovia, întreaga strofă era de actualitate: „Vîntul tremură n perdele/ Astăzi ca și altă dăți,/ Numai tu de după ele/ Vecinic nu te mai arăți!”4). Problema citatelor se pune
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
amoroase”, „Vîntul tremură-n perdele astăzi, ca și-n alte dăți...”, e ceva mai ușor de recunoscut: sînt legate între ele primele două versuri din ultima strofă a poeziei: „Pe aceeași ulicioară...” de Eminescu. însă, pentru starea lui Bacovia, întreaga strofă era de actualitate: „Vîntul tremură n perdele/ Astăzi ca și altă dăți,/ Numai tu de după ele/ Vecinic nu te mai arăți!”4). Problema citatelor se pune și mai încolo. De pildă, următoarea frază din „Impresii de roman” se termină astfel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care, vorba lui Eminescu, „credința [era] seacă” ori că, în tinerețe, a dat curs atracțiilor unei vieți dezordonate, răspunsul spre care înclini e că nu. Poate fi religios un discipol al lui Macedonski, autorul „Imnului la Satan”, în care prima strofă (plină de admirație) e: „Satan, fermecător Satan, proteu ce ești ascuns în toate,/ în iadul tău primesc să ard, fiindcă altfel nu se poate;/ Te ador, Satan, fiindcă tu ești zîmbet, rază și coloare,/ Ești cugetări și ești simțiri, ești
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al XIX-lea și începutul secolului XX. „între simțirea mea și Natură este atîta apropiere - scria Traian Demetrescu -, încît o mare parte din senzațiunile mele, plăcute sau triste, sînt hotărîte de starea vremei”. Versul lui Bacovia face parte dintr-o strofă care îmi evocă ceva similar: „Oh, punctează cu al tău foc,/ Soare, soare.../ Corpul ce întreg mă doare,/ Sub al vremurilor joc”. Te poți gîndi și la „jocurile politice”, dar nu la acestea trimite poetul, ci pur și simplu la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de climat: „Toarnă pe covoare parfume tari”! Nu zice „picură”, „stropește” sau „varsă”. „Toarnă” înseamnă o cantitate mare și un gest impetuos. Iar ca măsură suplimentară de protecție recomandă bandajul cu trandafiri: „Adă roze pe tine să le pun”! De la strofă la strofă, tonul adresării se schimbă: alarmă, compătimire, exasperare. Ce reacții îi provoacă „iubitei” știrea sa, poetul nu spune: e șocată, crede sau se îndoiește? S ar părea că asta face: se îndoiește. Altminteri, accentele lui persuasive („Sunt cîțiva morți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Toarnă pe covoare parfume tari”! Nu zice „picură”, „stropește” sau „varsă”. „Toarnă” înseamnă o cantitate mare și un gest impetuos. Iar ca măsură suplimentară de protecție recomandă bandajul cu trandafiri: „Adă roze pe tine să le pun”! De la strofă la strofă, tonul adresării se schimbă: alarmă, compătimire, exasperare. Ce reacții îi provoacă „iubitei” știrea sa, poetul nu spune: e șocată, crede sau se îndoiește? S ar părea că asta face: se îndoiește. Altminteri, accentele lui persuasive („Sunt cîțiva morți în oraș
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe un alt poet, mai vechi și mai sentimental. Dar de ce, oare, numai păsările (și-ntr-un „Pastel” din Comedii... plopii: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri singurei -”) au diminutive la el? Un răspuns ar putea fi strofa următoare, scrisă de un confrate de al său romașcan: „Cine poate să priceapă/ Jalea plopului și plînsul?/ -Doar acela care-n lume / E stingher și el ca dînsul.” Ca să-l înțeleg cît mai amănunțit, încerc să abordez în diverse feluri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia nu prea are poftă de a comunica. Ipostaza care îi convine e cea de spectator mut. în ultimele decenii ale vieții, Bacovia își concentrează „gîndirile” în cîte un cuvînt, nu în propoziții și fraze. Uneori, cuvîntul ține loc de strofă, de paragraf, de pagină întreagă. Cuvîntul e o summa. Ultima strofă din „Sonet” e: „Apoi, cu pași de-o nostimă măsură,/Prin întunerec bîjbîiesc prin casă,/ Și cad, recad, și nu mai tac din gură”. „Pentru nostim - zicea L. Gáldi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
convine e cea de spectator mut. în ultimele decenii ale vieții, Bacovia își concentrează „gîndirile” în cîte un cuvînt, nu în propoziții și fraze. Uneori, cuvîntul ține loc de strofă, de paragraf, de pagină întreagă. Cuvîntul e o summa. Ultima strofă din „Sonet” e: „Apoi, cu pași de-o nostimă măsură,/Prin întunerec bîjbîiesc prin casă,/ Și cad, recad, și nu mai tac din gură”. „Pentru nostim - zicea L. Gáldi (v. „Grecismele fanariote în limba poetică romînă”, în „Limba romînă”, nr.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acestea sînt sinonime; pe ele (o vor arăta, mai tîrziu, Scîntei galbene, Cu voi... etc.) se bazează activitatea sa poetică. Lirica sa e una de mari încordări cerebrale. Poemele lui Bacovia sînt remarcabile și prin unitatea tonului lor: tonul ține strofele într o acoladă imuabilă. Ce începe trist, trist rămîne pînă la ultimul vers. La rigoare pot demonstra: tema obsedantă a lui Bacovia nu e moartea, ci carpe diem! în noaptea de 29 spre 30 august 2009, l-am visat (prima
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poetice cu criteriu formal, acompaniamentul de liră. De abia În epoca modernă, poezia lirică a ajuns să Însemne creație literară care exprimă sentimente sau atitudini. Treptat, lirismul s-a identificat cu poezia, supusă unor mijloace formale cum ar fi: versul, strofa, ritmul sau rima. In literatura contemporană nu se mai poate vorbi de o asociere Între genul liric si poezie, existând și opere lirice În proză. Mai mult chiar, În cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul, așa cum există
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tendință de renunțare la regulile de versificație. Speciile genului liric sunt: Elegia este un poem liric cu un ton adesea trist și melancolic. Oda este un poem cântat la vechii greci. La moderni, poem liric de Înaltă inspirație, compus din strofe simetrice. Pastelul de la pictura În pastel termenul s-a extins În literatură; descrieri lirice. ( V. Alecsandri - „Pasteluri”) Meditația este o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este o poezie cu formă fixă alcătuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu și doi sunt identice cu versurile șapte și opt. (exemple Alexandru Macedonski prin „Poema rondelurilor”) Gazelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din strofe cu două versuri; originară din literaturile orientale, ajunge În Europa la Începutul secolului al XIX-lea. (George Coșbuc, Mihai Eminescu, Goethe) Glossa este o specie a genului liric cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din patru, șase, sau opt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o poezie cu formă fixă alcatuită din strofe cu două versuri; originară din literaturile orientale, ajunge În Europa la Începutul secolului al XIX-lea. (George Coșbuc, Mihai Eminescu, Goethe) Glossa este o specie a genului liric cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din patru, șase, sau opt versuri care conțin tema de bază. Fiecare vers e comentat Într-o strofă specială de aceeași mărime cu prima. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor. Mihai Eminescu, „Glossa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
secolului al XIX-lea. (George Coșbuc, Mihai Eminescu, Goethe) Glossa este o specie a genului liric cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din patru, șase, sau opt versuri care conțin tema de bază. Fiecare vers e comentat Într-o strofă specială de aceeași mărime cu prima. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor. Mihai Eminescu, „Glossa”) Romanța are un aspect erotic, sentimental, duios, melancolic Este dedicat celebrării faptelor istorice vetejești, sau conțin exclamații ori chemări. Imnul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Goethe) Glossa este o specie a genului liric cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din patru, șase, sau opt versuri care conțin tema de bază. Fiecare vers e comentat Într-o strofă specială de aceeași mărime cu prima. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor. Mihai Eminescu, „Glossa”) Romanța are un aspect erotic, sentimental, duios, melancolic Este dedicat celebrării faptelor istorice vetejești, sau conțin exclamații ori chemări. Imnul este un cântec de preamărire a divinității, conține
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
respectarea regulilor referitoare la ritm, rimă și măsură. Acesta este versul clasic. In afara acestui tip de vers, mai există: a) versul liber, un vers care nu respectă măsura impusă de versificația clasică b) versul alb, versul fără rimă. 2. strofa - numește o grupare de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vers, mai există: a) versul liber, un vers care nu respectă măsura impusă de versificația clasică b) versul alb, versul fără rimă. 2. strofa - numește o grupare de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un vers care nu respectă măsura impusă de versificația clasică b) versul alb, versul fără rimă. 2. strofa - numește o grupare de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
clasică b) versul alb, versul fără rimă. 2. strofa - numește o grupare de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece versuri), stanță este tot o strofa În care versurile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece versuri), stanță este tot o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zece versuri), stanță este tot o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În poezia modernă nu există noțiunea de strofa, ci de secvență poetică. 3. măsura este numărul de silabe dintr-un vers. Măsura poate fi de la patru, pâna la 15-16 silabe, și chiar mai multe. Măsura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În poezia modernă nu există noțiunea de strofa, ci de secvență poetică. 3. măsura este numărul de silabe dintr-un vers. Măsura poate fi de la patru, pâna la 15-16 silabe, și chiar mai multe. Măsura și ritmul sunt atribute importante ale versificației clasice. De regulă, Într-o poezie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rima variată sau amestecată apare, deseori, În fabule, unde poeții recurg la Îmbinarea diverselor tipuri de rimă. Pentru mulți poeți, rima este sinonimă cu poezia, fiindcă rima, combinată cu ritmul, este cea care dă muzicalitate poeziei. Rima grupează versurile În strofe, indicând și sfârșitul versurilor. De cele mai multe ori, cuvântul - rimă este și cel mai important din versul repsectiv. Dupa silaba accentuată din rimă, aceasta poate fi simplă sau complexă. Rima simplă poate fi masculină, atunci când accentul cade pe ultima silaba, sau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumea stăpânită de asemnea viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor, Întâlnită În special la George Coșbuc. Cea de a 13-a strofă are caracter epic și face legătura cu cea de a doua secvență care reprezintă un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]