5,716 matches
-
Pontif al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof de Samotrake, Titan al Caucazului, Copil al Lirei de Aur, Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Gardian Mistic al Sanctuarului, Arhitect al Turnului Misterios, Sublim Prinț al Cortinei Sacre, Interpret al Hieroglifelor, Doctor Orfic, Gardian al celor Trei Focuri, Custode al Numelui Incomunicabil, Sublim Oedip al Marilor Taine, Păstor Iubit al Oazei Misterelor, Doctor al Focului Sacru, Cavaler al Triunghiului Luminos. Astăzi, binevoind a evita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Gardian Mistic al Sanctuarului, Arhitect al Turnului Misterios, Sublim Prinț al Cortinei Sacre, Interpret al Hieroglifelor, Doctor Orfic, Gardian al celor Trei Focuri, Custode al Numelui Incomunicabil, Sublim Oedip al Marilor Taine, Păstor Iubit al Oazei Misterelor, Doctor al Focului Sacru, Cavaler al Triunghiului Luminos. Astăzi, binevoind a evita chemarea adresată capcanic prin ecartarea acelor diabolice imagini care nu V-au înșelat, V-am consacrat Cavaler al Lucidului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Lucidului Lucidic. Ființele care vă ademenesc sosesc zilnic, cu acceleratul 603, la linia II, fiind ușor de depistat prin satanismul ochilor, ambele fiind femei, la orele 9:43, și cu acceleratul 908, la linia I, la orele 16:05. O, Sublime Cavaler, Vă voi anunța telefonic de atentatele care se pregătesc. In hoc signo vinces! (urmează o cruce). NU TRECEȚI NOAPTEA PE LÂNGĂ SINAGOGA PĂRĂSITĂ PE CARE AȚI BINEVOIT A O DESCRIE." * Sunt anunțat deci, de un nebun (nu este nici o îndoială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
simptomul este totuși, caracteristic unor bolnavi...). Și sunt o mulțime de alte perle risipite, ca aforisme, stimulând cercetarea unor mistere simptomatologice ca sadismul, masochismul, autodelațiunea, histrionismul, fantasmele și altele; o mulțime de descoperiri le datorăm acestui bolnav și totodată doctor sublim. Lumea lui Dostoievschi este considerată un imens balamuc unde colcăie personaje ciudate, criminali, fanatici, deliranți. Nu cred că acești oameni constituie un balamuc, chiar dacă reprezintă un imens depozit morbid. Mai presus de toate, se întrevede totuși o disperată sete de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
disperare, într-o agitație care sugerează o posibilă, nesperată, salvare. S-a scris enorm despre această capodoperă. A fascinat pe toți psihologii, a prilejuit serii nesfârșite de analize psihiatrice, s-au. făcut psihanalize peste psihanalize. La marginea dintre abjecție și sublim o margine indecisă, schimbătoare se întrevede dacă nu salvarea condiției umane, totuși încleștarea pătimașă cu care omul visează la această schimbare. Adevăratul balamuc nu are puterea de a dori o schimbare. Diploma de "psihiatru" a lui Dostoievschi se justifică, adăogându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
poate fi decât neplăcut. Complotul doamnelor care se întrec în a-l ademeni pe copil cu povești înduioșătoare despre școală și fericirea de a fi școlar este o manifestare de ipocrizie amestecată cu o doză de isterie. Școala, cea mai sublimă creație umană, este un rău; un rău necesar, pe care nu avem cu ce să-l înlocuim, dar un necaz mare pentru un copil, un necaz care îl învață să se mintă singur, să se amăgească. Oricum, mari personalități din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
întindere de ape și cer, melancolia portului, despre care Radu Tudoran avea să scrie fermecătorul său roman "Un port la răsărit", mă linișteau, îmi vindecau melancolia și dezamăgirea, decepția se atenua. Aveam acum energia necesară acțiunii. Spre seară, peisajul era sublim. Se vedeau, într-o parte, valurile line ale limanului Nistrului devenit un uriaș lac în care copiii localnici se aruncau ageri pescuind cu mâna niște pești grași, negri, numiți "baboi", de cealaltă parte, marea, imensă. În colibe de stuf se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
celor medievali: purificarea prin arderea pe rug, nici pe cele ctitorite de Stalin: măcar o deportare în Siberia. El iese din când în când din izolarea olimpiană, pe această temă, o dată la 16 ani. De la înălțimea autorității sale de intelectual sublim, reușește să facă praf orice discernământ etico-politic, înlesnind involuntar (sper), una dintre cele mai mari diversiuni din România postcomunistă. Pe scurt, Gabriel Liiceanu face praf exact principul de fond al eticii în politică: cel al responsabilității proporționale. Morala absolută pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
scoteau în evidență credința și încrederea în Dumnezeu Tatăl. Îi rămăseseră imprimate în minte paradoxurile Evangheliei: adevărate paradoxuri dacă sunt confruntate cu modul de a gândi și de a acționa al lumii; atât de stranii încât ar fi considerate idealuri sublime, dar irealizabile. Dar sfinții prin ele au învins lumea». «Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea sa, și toate celelalte vi se vor da vouă». Don Calabria a luat această invitație evanghelică literal și a făcut-o să devină
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Buni“ de el fondată. Acolo, în haine monahale și sub numele de Suor Beatrice, cu obiectivitatea care îmi este specifică și care în același timp îmi venea din a fi „o soră separată“, am putut consta zi după zi înaltele, sublimele daruri ale acelui preot. El se dăruia continuu prin atenții părintești față de mine și față de toți cei care i se adresau pentru sfaturi și ajutoare. Viața sa de fiecare clipă era personificarea minunatului cântec al Sf. Paul asupra carității. O
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dar trebuie început de la „Biserica Mea“. Ce spuneți despre această expresie, spuneți-mi cu încredere...». În don Calabria există o identificare progresivă cu «Christus patiens» care suferă pentru Biserică, căreia îi vede vocația divină și necorespunderea umană la această chemare sublimă. Monseniorul Carlo Caffarra, cardinal după 1999, spune: «În sfințenia secolului XX, personal, nu am întâlnit pe nimeni care să fi trăit o atare experiență a Bisericii asemenea lui don Calabria. Nimeni, cred, nu a simțit renăscându-se Biserica din pătimirea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
PSD. Ne vom apăra sărăcia, și nevoile, și neamul. Hănescu, Mergea și Tecău sînt prea tineri, Voinea are complexul Cupei Davis de cînd cu mingile de meci irosite în fața Olandei. Pe Pavel îl dor șalele. Dar toate astea pălesc în fața sublimului tablou de familie înfățișînd șase primari de sector încinși cu eșarfe tricolore, filmați abundent pe post de patroni fizici și spirituali ai loburilor și așilor. Domnul prefect Oprea se îndeletnicește uneori cu tenisul și se zvonește că s-ar pricepe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Atunci, coboară, într-un final de amurg, noaptea cu noblețea eradicării închiderilor sub tirania formelor, cu libertatea ei de furtuni ale substanțelor fără circumscrieri. Iar artistul speră din nou, învăluit de evul inaugurat prin nostalgia stingerilor întru apus, în poposirea sublimă a idealului sub acoperământul destinului său creator, în resurecția întâlnirii sale cu acest ideal care, pentru el, nu poate fi decât frumusețea. La rândul său, îndrăgostitul își caută iubirea prin cetățile luminate de soarele ancorat în potecile de suiș ale
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ce mă domină. A formula întrebarea când se cuvine să spun te iubesc și a găsi oricare dintre răspunsuri înseamnă să aplici peste demersul mărturisirii de iubire o matriță, o formă artificială, un imperativ exterior ce încearcă să încarcereze această sublimă confesiune, forțându-i apariția prin ancorarea sa într-un segment temporal mundan determinat. Acceptând și aplicând un astfel de act, mărturisirea te iubesc va surveni întotdeauna prea devreme sau prea târziu, dar niciodată la timp. Acest la timp semnifică, de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mea a pășit de la sine în sunetul ce alunecă tandru spre ființa iubită. Aici rostirea te iubesc relevă din plin dragostea evocată fiind parte din aceasta. Și totuși, senzația ce mă întâmpină acum este că mărturisirea de-zăgăzuită din mine sublim și deplin-revelator nu răzbate atât de repede cum mi-am dorit pe drumul spre sufletul persoanei de care m-am îndrăgostit. Să fie în esență drumul mai lung decât am anticipat și astfel se creează iluzia unei amânări greu suportabile
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
tropi din Istoria sinoptică a bizantinului Manasse, cultivând caligrafia, arta vorbelor "în aur împletite". Dar tocmai de aceea ei au dat cei dintâi o noțiune de poezie. Fuga lui Rareș în Ardeal (la Macarie) nu e lipsită de un anume sublim alpestru: " Și dete de niște locuri prăpăstioase și muntoase și de văi păduroase, și neputând să le treacă călare, își lăsă acolo iubitul său cal, pe care nimenea altul nu încălecase, și, pătrunzând pe niște căi nepătrunse de oameni și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin mahalale; Uneori în port turcesc, Alteori călugăresc. Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovei întîmplare de vornicul Alexandru Beldiman are aerul unei poliloghii umoristice, fiind de fapt o cronică a răzmeriței de la 1821. Autorul vedea lucrurile la modul sublim și socotea că ar fi avut nevoie de concursul lui Heraclit și al lui Young: Aice am trebuință pe Iraclit să aduc. Starea Moldovei să plângă, sau să pui să scrie Jung. În 4.260 versuri se descrie monoton și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
religios inspirat, în exclamațiile biblice, încîntătoare ca poză romantică, în unele descripții geologice mistic înfiorate, în bogăția verbală cu care se notează zgomotele luptei. În cele din urmă însă, abstrăgîndu-se de la înaltul interes educativ, cartea devine obositoare prin exces de sublim. Împortanța lui N. Bălcescu e mai ales în câmpul ideologic, oricât de redusă ar fi aci originalitatea. Ideile pot să pară prea riguros derivate din idealismul german, deși n-au nici o legătură cu el și sunt venite de-a dreptul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vremea bună, rea, Mie-mi curge Dunărea. Numai omu-i schimbător, Pe pământ rătăcitor, Iar noi locului ne ținem, Cum am fost așa rămînem: Marea și cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna și cu soarele, Codrul cu izvoarele. Omul trăiește în sublimă nesimțire. Văduva tinerică hibernează într-o căsuță de pădure năpădită până peste gard de zăpezi, într-o leneșă părăsire de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale... adormind pe scaun: Adoarme astfel cum șade, Fusul din mână
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în trecerea gradată de la confesiunea cea mai simplă la o atitudine speculativă. Romanța ce se deschide așa de sentimental: S-a dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora... culminează în constatarea filozofică a irealizării eroticii sublime pe pămînt: Era un vis misterios Și blând din cale-afară, Și prea era detot frumos De-au trebuit să piară. Altă romanță exprimă fatalitatea erotică atunci când luna de primăvară ocupă cerul: A noastre inimi își jurau Credința pe toți vecii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
talent oratoric și poetic susține această creație. Tendința e spre coloare, lexicală și vizuală, și e de mirare cum dramaturgul a putut absorbi în evocarea Moldovei atâtea muntenisme ("numa", "dada", "ăsta", "dește", "ăl", "acușica" etc.). Dezlănțuirea oratorică este extraordinară, truculența sublimă, la nivelul poeziei lui V. Hugo și M. Eminescu: " Oh! pădure tînără!... Unde sunt moșii voștri? Presărați... la Orbic, la Chilia, la Baia, la Lipnic, la Soci, pe Teleajen, la Racova, la Răz-boeni... Unde sunt părinții voștri? La Cetatea-Albă, la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e un roman istoric (venit după altele mai vechi: Șoimii, Neamul Șoimăreștilor) cu foarte puțină materie epică. Un abate francez De Marenne trece prin Moldova și are prilejul de a vedea noul eden. Pe abate îl surprind în primul rând sublima singurătate a priveliștilor, raritatea omului. Moldova e o Americă virgină ca aceea din Athala de Chateaubriand. Îl mai uimesc mijloacele rudimentare de trai, bucătăria savantă (zeamă de găină, sarmale, claponi în țiglă, plăcinte și ulcioare cu vin vechi). În Nunta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și mișcare largă, astronomică. Luat în totalitate, M. Sadoveanu e un mare povestitor cu o capacitate de a vorbi autentic enormă. Prin gura sa vorbește un singur om, simbolizând o societate arhaică, de o barbarie ideală, pusă într-un decor sublim și aspru. Goticul, muzicalul lipsesc din această operă, care ar fi clasică dacă echilibrul n-ar fi stricat în sensul rigidității, idilicul lui Sadoveanu fiind în înțelesul cel mai larg asiatic (dar nu slav), revărsat într-o neturburată placiditate, într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spintecată longitudinal și transversal din punct de vedere al fondului (originalitate elementară), al armoniei (originalitate subiectivă) și al formei (originalitate plastică), aceste aspecte fiind și ele considerate sub triplul raport al intensității, calității și tonalității, așa încît o operă este sublimă, umoristică, naivă, patetică, optimistă, imaginativă, abstractă, exultantă, deprimantă, ingenioasă, fantastică, incisivă, explozivă etc. ION TRIVALE Un bun critic ar fi fost dacă trăia mai mult Ion Trivale (1889- 1916), elev al lui M. Dragomirescu, cu oroare exagerată de simbolism, foarte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
voievod trist de mizeriile patriei, unit în conspirație cu boierii, gata el însuși de orice jertfă. Nepotului său Mircea, contrariat că nu i se dă în căsătorie sora domnului, Anca, făgăduită din motive politice craiului sârbesc, îi face o lecție sublimă de abnegație, rezu-mînd destinul negru al țării: Chinuri? Tu vorbești de chinuri? Chin, a inimii bătaie? Chin? o clipă de nădejde, o-mboldire, o văpaie Ce s-aprinde c-o privire, ce cu-o lacrimă s-a stins Și din care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]