5,950 matches
-
ori jos, în focar, după ce-l ridică de pe stativul în care stă gazul sau uleiul lampant. De ce ar fi vorba, în sonetul ce-o privește pe ea, de lumânare? Un editor explică chiar astfel: „înăuntru, visătoarea, începând să se dezbrace, suflă în lumina lumânării și o stinge. Afară, ochii iubitorului în întuneric, sub stelele care pâlpâie prin ramurile arborilor, sub luna care scânteiază trist, în ferestrele întunecate, tristețea fiind a sufletului osândit să fie singur.” Nu știu cât de convins este dl. editor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au rămas tot retrograzi și victime ale nedreptății vechilor practici; infami și mișei au fruntea însângerată și „vântul suflă rece ca dintr-un adânc de ocnă”. Se vor alte exterminări? Ateismul afișează zi de zi tot mai multă ignoranță. Credința a fost arma prin care am supraviețuit în istorie. Ar fi o dezarmare sau o sinucidere lentă dacă neamul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sub aura nevinovăției, obrăznicie și nerușinare. Despre suprimarea vieții lui Corneliu Zelea Codreanu, a statului major legionar, a sutelor și miilor de legionari care au înroșit caldarâmurile în toate capitalele de județ, temnițele Râmnicul Sărat, Vaslui, Miercurea Ciuc, spitalul Brașov, nu suflă o vorbă și ne pregătesc noi catastrofe sub masca promisiunilor amețitoare. Legionarii sunt singurii care au gândit corect și tot ei sunt victima celor mai otrăvite acuze, dar nimeni nu ne va putea scoate din istorie și nimeni nu ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acuze mincinoase pentru care nu există nici o probă de susținere a holocaustului. Au urmat apoi, după 23 august 1944, teroarea și mișeliile comuniste, care au întrecut toate crimele pământului cu morți și cruzimi despre care cei de azi, neocomuniștii, nu suflă un cuvânt. Nimic despre satanismul și monstruozitățile lor. Minciunile lor nu au margini. Toată lumea civilizată și mai ales istoricii ar trebui să se întrebe și să cerceteze, pentru că de asta se numesc istorici, corupția, ilegalitatea, teroarea, jaful și măsluirea adevărului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cunoscută dintre combinațiile cuprului. 198 Se fabrică: prin tratarea deșeurilor de cupru (cenușe cuprifere) cu acid sulfuric. Dacă se folosește acid sulfuric concentrat, reacția aceasta are loc cu degajare de SO2. În practică, se lucrează cu acid sulfuric diluat, cald, suflându-se totodată mult aer: Cu + H2SO4 + ½ O2 → CuSO4 + H2O tratarea oxidului de cupru cu acid sulfuric la încălzire: CuO + H2SO4 = CuSO4 + H2O reacția cuprului cu acid sulfuric concentrat, la încălzire: Cu + 2H2SO4 = CuSO4 + SO2↑+ H2O Soluția de sulfat cupric, ca
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
fontă și scurgerea oțelului prin răsturnare. Drept materii prime se folosesc fonta topită, fier vechi și var nestins(CaO). Etapele procesului tehnologic: Se umple convertizorul cu fier vechi și fontă lichidă; Se adaugă aproximativ 50% din cantitatea de var; Se suflă oxigen prin tubul izolat termic, care intră în convertizor pe la partea superioară a acestuia; Se adaugă restul de var; Se oprește injectarea oxigenului, când flacăra se stinge (s-a consumat carbonul); Se evacuează oțelul topit în oala de turnare: 2Fe
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
le inventează. Dorința lor de a furniza informații este atât de covârșitoare încât, în mod subconștient, ei încearcă să o ascundă sub formule de genul "N-o să credeți, dar", " N-ar trebui să vă spun toate astea, dar" sau "Nu suflați o vorbă despre tot ce v-am spus". "Nu vreau să dau naștere unor zvonuri" înseamnă de obicei: "Ador să stârnesc zvonuri "; Nu vreau să aud nici o bârfă stupidă" adesea vrea să spună "Treci direct la aspectele mai picante"; "Știu
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
, revistă apărută la Craiova, lunar, în iunie și în iulie 1927. Colectivul redacțional nu este menționat. Const. Jaleș, „ideologul” publicației, pledează pentru „literatura sănătoasă”, tradițională, opunându-se curentului „nestăvilit de originalism”, care „suflă ca un vânt puternic în cutia craniului fiecărui individ, dezechilibrând naturalul, îmbolnăvind simțurile, făcând o lume neserioasă, ridicolă” (Originalitate). Poezie dau Ion Buzdugan, Const. Jaleș, Marcel Romanescu, Const. Craiovitza (Constantin I. Manea), iar proză semnează Augustin Ivanovici și Gh. I.
TEMPLUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290132_a_291461]
-
48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește... pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu. Trahanache a urmărit cu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo și aplauze în fund, conduse de Brânzovenescu; râsete și sâsâituri în grupului lui Cațavencu. Clopoțelul lui Trahanache de abia se mai aude. După ce s-a mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am culcat jos și am spus: „Domnule, nu lipsește nici unul! Domnule, dacă mă duc să-l văd și să-l prind, vă rog frumos nu trageți spre mine”. Când m-am dus pe faleză... era doar un ciuline, care din cauză că sufla vântul, se mișca În stânga și În dreapta. Și ei trăgeau cu mitraliera În el. Și am recontinuat munca. Dincolo de sârmă chefuiau... și noi lucram. A fost o viață grea. Cine a ieșit de acolo trebuie să fie erou... Ce alte munci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
legionarism. Nu știu ce-i băgaseră, un articol din ăsta mai ușor. Și el era turnător..., că ieșea din când În când, Îl scotea la turnătorie, că ăla a zis, că ăla a făcut... Și mai avea și el unii care-i suflau pe la ureche, și când a aflat că am o cruciuliță... m-a turnat la șeful de secție. Și a venit șefu’ de secție cu un căpitan - stai, cum Îi spunea? -, domnu’ „Ferometal”, așa Îi spunea, că avea toată dantura Îmbrăcată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
glumind. O fost colosal! O fost condamnați dintre colegii mei, dintre prietenii mei, la 20 de ani, 15 ani... Păi, pă ce? Pentru ce? Pentru nimic! Absolut pentru nimic, decât numai și numai că ai fost bănuit sau cineva o suflat că ei doi se Întâlnesc... „Aaa, o avut curaj să se Întâlnească? Ăștia precis că iar o stat Împreună, iar o pus ceva la cale... Hai cu ei!” E, așa au fost adunați și-așa au fost condamnați a doua
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
primească bila. Totuși spiritul de abnegație și de cavalerism nu prea era răspândit. De la vârsta aceasta tânără spiritul de conservare și un fel de diplomație șireată caracterizau pe cei mai mulți. Faptele următoare vorbesc. De mai multă vreme un vânt de nemulțumire sufla printre elevi din cauza proastei calități a mâncării. Eu, personal, nu eram nemulțumit, fiindcă, la vârsta aceea - nu aveam decât 15 ani - nu dam nici o importanță hranei. Dar, din spirit de solidaritate și împins de acel imbold care m-a animat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
copilului, să-l facă fricos și laș și să-l dezarmeze în viață. Mai era și descântecul: când un copil avea durere de cap sau altă indispoziție, se aducea un pahar cu apă și un cărbune aprins. Copilul trebuia să sufle asupra cărbunelui care era, apoi, aruncat în pahar spre a se stinge. Aceasta era în parte viața românească de familie, educație cu totul străină de metodele moderne și de pedagogia științifică. Nici un precept pentru dezvoltarea fizicului prin sporturi; copiii creșteau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci pe vremea aceea gârla curgea joasă puțin mai spre nord și era, pe alocurea, împrejmuită cu uluci. Mulțimea năvăli în cârciumă și o pocnitură de revolver se auzi. Geambașul căzu fără să sufle 41, dar Temelie Trancă, care avea o statură de Hercule, 260 bucureștii de altădată 41. Ilie Geambașu (Ilie Tabacu) era unul dintre cei mai vestiți bătăuși electorali ai epocii, o adevărată teroare a străzilor bucureștene; l-am găsit menționat în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
24 Generalul Florescu, ajuns la paritate de voturi cu Ioan Brătianu la Colegiul I de Vlașca, este bătut cu un vot la balotaj.25 Corpurile legiuitoare sunt convocate în sesiune extraordinară.26 În țară însuflețirea este mare, un vânt patriotic suflă asupra țării. Cei mai fruntași medici din București își oferă serviciile gratuit în următorii termeni: „Domnule prim-ministru, Subsemnații d-ri în medicină, văzând că înaltul guvern, în prevederea rezbelului, este silit a face concentrări, a chemat rezervele și milițiile; Știind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numit Pantazescu s-a ascuns într-una din sălile Senatului, situată tocmai deasupra sălii în care se afla vitrina Cloștii cu pui. O santinelă se plimba întotdeauna în coridorul de jos, pe dinaintea ferestrelor acestei săli. Pantazescu începu operația când viscolul sufla mai tare: tăie tavanul și făcu o gaură atât de mare cât să poată intra o umbrelă închisă. Din cauza viscolului, santinela nu auzi căderea micilor bucăți de tencuială. Apoi deschise umbrela și lărgi gaura atât cât să poată trece corpul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
știu din gura cui le-am luat și, eventual, în gura cui să le pun. Sînt cuvinte de proză, din cea groasă, nu din cea subțire. Unele s-au prefăcut în mîl uscat, altele stau ca jăraticul sub cenușă. Cum sufli deasupra lui, dogoresc. Ca să fie cît de cît memorabile, cuvintele trebuie culese „cu pămînt cu tot”, ca arbuștii cînd îi muți dintr-un strat în altul, redate în contextele lor originare. Neînsoțit de descrierea împrejurării în care l-ai auzit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din urmă în Rencontres, Gallimard, NRF, 1968, p. 154-155): „Voilà un homme qui répondrait comme Mallarmé a cette dame qui disait: «Ainsi, monsieur Mallarmé, vous ne pleurez jamais dans vos vers. - Ni ne me mouche, Madame» (adică nici nu-mi suflu nasul) répond-il”. *Trebuie musai să-mi repar radioul. După ședința cu C.V. Toma, care ne-a comunicat că, „la București”, respectiv la Secția de Presă, „revista e apreciată drept bună”, Sporici mi a șoptit: „Aseară (vineri, 26 ianuarie 1979), te-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în șir. Cît despre libidiniile lui, ele sînt libidinii de cărturar, stimulate de lecturi. *La „ședința cu părinții” de duminică, am făcut naveta între clasa lui Ducu și cea a Roxanei. Diriginții lor au maniere sensibil diferite. Doamna Mariana Codrescu suflă asupra elevilor săi un fel de pulbere de aur, prezentîndu-i ca „foarte serioși”, cu aplicație pentru învățătură etc., lucru care s-ar explica (asta ca să fim flatați și noi, genitorii) prin faptul că provin din „familii de intelectuali”. În schimb
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
denotă, fără îndoială, niște calități pe care bărbații le simt: elastică și ușoară, de o agilitate bine exersată. Am „filmat-o” de la locul meu, atît în timpul țopăielilor, cît și la sfîrșitul lor, cînd își savura succesul: odată așezată pe scaun, sufla discret în deschizătura decolteului, lua o gură de apă, apoi își făcea îndelung vînt cu evantaiul, privind cu prefăcută uimire pe cei care știa că o privesc. Contrastul dintre figura exuberantă de acum și aparența ei cotidiană de „doamnă potolită
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Trebuie să strîngi din dinți și să aștepti. Altminteri riști să pățești ca soldatul care moare cu o zi înainte de încheierea războiului. Ăștia-s puși pe belit. Iar noi, intelectualii, sîntem ca o spumă. E de-ajuns ca ei să sufle o dată și te trezești la mină sau în agricultură. Acolo îți cade ceva în cap, ori te lovește cineva”. Înțelept sfat! Dar - ciudat! - cel care mi-l dă, Sporici, „zice” el însuși, deseori, „lucruri provocatoare” despre „cine știm noi”. Pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la crîșmă la asta se referea”. Informația sa mi-a fost confirmată, indirect, de Sp.: G. le-a declarat că are aprobarea primului-secretar de a da afară pe oricine „îl împiedică în executarea programului”. Sp. Însuși crede că i-a „suflat” chestia asta pentru ca de la el (care e incapabil de a ține „secrete”) s-o afle și „alții”, adică eu! *Carmen nu-și dezminte maniera volage. Reîntîlnind-o, primul lucru pe care mi l-a spus e că bărbatu-su face un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
simple ca oul lui Columb”! Vrea să-mi fac timp să-l ascult. I-am spus că deocamdată mi-e imposibil: pregătesc numărul 12 etc. Doamne, ce de-a megalomani, veleitari și infatuați trebuie să suport ca redactor! *Sp. Îmi „suflă” că a fost „prelucrată” conducerilor locale situația creată la Brașov, duminică 15 noiembrie, ziua alegerilor municipale, cînd grupuri de muncitori de la mai multe fabrici au fuzionat într-un convoi care a demonstrat prin fața Primăriei, cîntînd „Deșteaptă-te, române!” și strigînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se răsfrînge acțiunea scrisului la ziar. *Ce „serie neagră”! într-o săptămînă „s-au dus” G. Ivașcu, Mihai Beniuc, șerban Cioculescu, Paul Cortez, Tudor Bugnariu. Dacă nu parcurgi „cimitirul” „României libere”, toate aceste morți rămîn necunoscute. Celelalte ziare centrale nu suflă o vorbă despre ele. Ar fi „demobilizator”? și cînd te gîndești că doi dintre ei au făcut reale servicii socialismului, au militat pentru „vremurile noi”! Urîtă „răsplată”! * Sînt lucruri care n-ar trebui să I le raportăm lui Dumnezeu. Din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]