5,799 matches
-
al doilea ei soț este numit consul al Portugaliei. Primește educație engleză, iar influența saxonă va fi constantă în gîndirea și opera lui. În 1905 se întoarce la Lisabona, în 1907 părăsește Facultatea de Litere din Lisabona și deschide o tipografie, "Empreza Ibis". Aceasta se dovedește în 1910 a fi un eșec, cuvânt ce se va repeta frecvent în viața lui. Lucrează apoi în calitate de corespondent străin, o slujbă modestă ce-i va asigura cele necesare traiului aproape întreaga viață. Respinge, cu
Fernando Pessoa () [Corola-website/Science/309706_a_311035]
-
din aliaj de argint, are un sunet specific, care poate fi auzit de la o distanță de 20 km. Monumentul și placă comemorativa Petru Pavel Aron (1709-1764) - episcop al Blajului, întemeietorul primului seminar și liceu românesc din Transilvania (1764), a primei tipografii și a unui mare număr de școli sătești. Monumentul este situat în centrul localității Bistra, lângă Primărie. Placă comemorativa Vasile Ladislau-Fodor (1814-1865) - tribun al lui Avram Iancu, apărător al trecătorii Remetea - Ponor (1848 - 1849). Bustul și placă comemorativa, compozitorul Nicodim
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
a scris capodopera sa, romanul "Haos". În 1898, Șirvanzade a fost exilat pentru doi ani la Odesa, aflându-se permanent sub supravegherea secretă a jandarmeriei. Iată ce scria Șirvanzade în romanul memorialistic "Din vâltoarea vieții": ""Haos" s-a editat la tipografia "Aror" ("Plugul") din Baku, dacă nu mă înșel în 3000 de exemplare, ceea ce pentru vremea respectivă reprezenta tirajul maxim. În roman s-au făcut tăieturi de către cenzură, dar nu-mi amintesc ce pasaje anume. Tipărirea cărții a coincis cu perioada
Alexander Shirvanzade () [Corola-website/Science/310166_a_311495]
-
răspândire a calvinismului. Conform ideilor Calvinismului a sprijinit folosirea limbii materne în liturgie și în învățământ, nu numai în cazul comunității maghiare ci și în cazul românilor și sașilor. La îndemnul lui și pe cheltuielile Principatului s-a tipărit în tipografia domnească de la Alba Iulia prima traducere completă a Noului Testament în limba română, Noul Testament de la Bălgrad, cunoscut și sub denumirea de "Biblia Rakocziana". De numele lui se leagă înființarea în 1669 a sistemului educațional elementar în limba română, bazat pe
Gheorghe Rákóczi I () [Corola-website/Science/310187_a_311516]
-
înalt, a devenit membru în Herrenhaus, camera superioară a Reichsratului Imperiului Austriac, "pe viață". În acest timp el și Alexandru Baron Wassilko de Serecki au fost singurii reprezentanți al Ducatului Bucovinei în acest organ. În anul 1885 a publicat în tipografia sa lucrarea lui Iraclie Porumbescu intitulată "Kloster Putna in der Bucovina". În același an Morariu a devenit membru fondator al societății „Concordia“, care s-a concentrat pe activitatea culturală. Sub influența sa a fost înființată și asociația de muzică „Armonia
Silvestru Morariu Andrievici () [Corola-website/Science/310303_a_311632]
-
patriarhala, după care preot slujitor la biserică ortodoxă română din Paris. În 1939, Visarion Puiu, ajuns mitropolit, l-a hirotonit episcop vicar la Cernăuți, iar din încredințarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a lucrat la București ca director al Tipografiei Cărților Bisericești, astăzi Editură Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, fiind și stareț al Mănăstirii Antim. Până prin 1946 - 1947, Eugeniu Laiu a fost locțiitor de episcop la Buzău, Constantă și Craiova, iar din 1949 și până în 1951
Eugenie Laiu () [Corola-website/Science/310308_a_311637]
-
cantitatea de ploaie a fost și este mare”. Clima orașului nu confirmă însă, cel puțin pentru ultimul veac, această ipoteză, regimul precipitațiilor nedepășind aici media pe țară. Leonida S. Georgescu, în lucrarea „Orașul Ploiești sau Plăieșii”, publicată în 1928 la tipografia „Concurența” din localitate, propune o variantă inedită: în vechime, orașul s-ar fi numit Plăieși și nu Ploiești, întrucât „"aici s-ar fi aflat un post permanent al plăieșilor lui Mihai Viteazul păzind granița spre Transilvania"” (Cf. Florica Dumitrica - "Monografii
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
pe lângă o strălucită activitate la catedră (care atrăgea elevi și din afara județului), erau autori de manuale (în ultimii ani ai secolului XIX, o treime din manualele care circulau în România proveneau de la Ploiești) și desfășurau o bogată activitate culturală. Dezvoltarea tipografiilor a permis o vie activitate a editurilor și presei: până la primul război mondial au existat în Ploiești șase edituri (mai importante, cele ale lui Gh. Karjean și Zaharia Nicolau) și apăruseră, mai mult sau mai puțin timp, aproape 50 de
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Moț, Ioan Munteanu, Editura Arhivelor Statului, București, 1983, 240 240 Lucrare distinsa cu premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române. Nr. crt Titlul lucrării Autorii Editură, anul, nr. pagini Nr. Pagini contribuție personală 1. De la Autonomism la Memorand (1860 -1895) Miodrag Milin, Tipografia Universității din Timișoara, 1986, 122 122 2. Relații politice româno - sârbe (1848 - 1877) Miodrag Milin,Tipografia Universității din Timișoara, 1986, 193 193 3. Bibliografia istorică a Banatului Miodrag Milin, (editor) Tipografia Universității din Timișoara, 1990, 283 283
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
al Academiei Române. Nr. crt Titlul lucrării Autorii Editură, anul, nr. pagini Nr. Pagini contribuție personală 1. De la Autonomism la Memorand (1860 -1895) Miodrag Milin, Tipografia Universității din Timișoara, 1986, 122 122 2. Relații politice româno - sârbe (1848 - 1877) Miodrag Milin,Tipografia Universității din Timișoara, 1986, 193 193 3. Bibliografia istorică a Banatului Miodrag Milin, (editor) Tipografia Universității din Timișoara, 1990, 283 283
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
1. De la Autonomism la Memorand (1860 -1895) Miodrag Milin, Tipografia Universității din Timișoara, 1986, 122 122 2. Relații politice româno - sârbe (1848 - 1877) Miodrag Milin,Tipografia Universității din Timișoara, 1986, 193 193 3. Bibliografia istorică a Banatului Miodrag Milin, (editor) Tipografia Universității din Timișoara, 1990, 283 283
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
Eminescu),1998,53 poeme; Tokio,2003,72 poeme (Japoneză-Română); iar cel din urmă apărut in București la editura Anima,2010, cuprinde 99 de poeme, volumul fiind bilingv(Română-Franceză). În anul 2008, a apărut la București (Editura Palimpsest) și imprimată la Tipografia Ria din Botoșani, cartea portret „A Fost Odată ”, coordonată și cu cheltuiala integrală a poetei Adela Popescu, soția sa. Cartea cuprinde o suită de 115 texte-remember semnate de academicieni, profesori universitari, colegi de liceu și de facultate, de redacție, de
George Muntean () [Corola-website/Science/309126_a_310455]
-
I.G. Sbiera" din Suceava, în colecțiile altor instituții culturale din județul Suceava și în numeroase colecții particulare din țară și străinătate. Tentat de literatură în tinerețe, scrie nuvele, publicate în volumul "O femeie și o picătură de întuneric" tipărit la tipografia M. Saidman din Fălticeni în anul 1932. Iată ce scrie Eugen Dimitriu în volumul I al lucrării sale "Lumini Fălticenene": Volumul lui Teodor (Todirel) Țâțos se intitula O femeie și o pictură de întuneric și s-a bucurat de o
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
mîna însăș a arhitectului acestei sfinte biserici, Andrei Karidis (1841)."" În interiorul bisericii, deasupra ușii de intrare, se află pictată o lungă inscripție în limba greacă, pe care profesorul Nikolaos G. Dossios a tradus-o astfel în lucrarea sa ""Studii greco-române"" (Tipografia H. Goldner, Iași, 1902): ""În timpul Domniei prea piosului Domnitor și Principe al Moldovei întregi, Mihail Grigore Sturza, arhiereu fiind prea Sf. Mitropolit Veniamin, s-a construit din temelie și s'a rîdicat această prea frumoasă și Dumnezeească biserică, care este
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
mănăstirea Shën Vlash în apropierea localității Durrës. Între anii 1996 și 2001 au fost hirotoniți 120 de preoți. Au fost reactivate cinci mănăstiri albaneze, s-au pus, în 1997, bazele unui gimnaziu bisericesc în Durrës și s-a deschis o tipografie. Biserica publică din 1992 un periodic lunar "Ngjallja" (Învierea), un periodic pentru copii "Gëzohu", unul pentru studenți "Fjala" și o pagină de știri în limba engleză "News from Orthodoxy in Albania". Ea are din 1998 o stație de radio proprie
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
La data de 11 ianuarie 1865 i s-a acordat titlul de “mitropolit primat" al României, păstorind până la moarte. Seminariile teologice eparhiale, închise în cursul revoluției din 1848, s-au redeschis în anul 1851. În anul 1852 a înființat o tipografie, în care a editat aproape toate cărțile de slujbă (mai târziu a luat-o statul). A refăcut cu cheltuiala sa câteva lăcașuri de închinare (Mănăstirea Zamfira, Schitul Cetățuia din Râmnicu Vâlcea) și a ridicat din temelie biserica din Letca Nouă
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
18 noiembrie 1935, în vârstă de 27 de ani. Rămas văduv, nu se recăsătorește, crescându-și singur cei doi copii ai săi, Silvia și Ovidiu. La 25 august 1939 preotul Ioan Marina a fost mutat de la direcția seminarului la conducerea tipografiei eparhiale. În numai opt luni a reușit să achite toate datoriile către furnizorii anilor anteriori și să restabilească încrederea pe piața tipăriturilor față de tipografia eparhială. În primavara anului 1940, predă tipografia negrevată de vreo datorie, nou-înființatei Mitropolii a Craiovei. Refuză
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Ovidiu. La 25 august 1939 preotul Ioan Marina a fost mutat de la direcția seminarului la conducerea tipografiei eparhiale. În numai opt luni a reușit să achite toate datoriile către furnizorii anilor anteriori și să restabilească încrederea pe piața tipăriturilor față de tipografia eparhială. În primavara anului 1940, predă tipografia negrevată de vreo datorie, nou-înființatei Mitropolii a Craiovei. Refuză să meargă la Craiova, fiind îndurerat de desființarea de la 7 noiembrie 1939 a Episcopiei Râmnicului. Ca o recunoaștere a meritelor sale, depuse în timp
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Marina a fost mutat de la direcția seminarului la conducerea tipografiei eparhiale. În numai opt luni a reușit să achite toate datoriile către furnizorii anilor anteriori și să restabilească încrederea pe piața tipăriturilor față de tipografia eparhială. În primavara anului 1940, predă tipografia negrevată de vreo datorie, nou-înființatei Mitropolii a Craiovei. Refuză să meargă la Craiova, fiind îndurerat de desființarea de la 7 noiembrie 1939 a Episcopiei Râmnicului. Ca o recunoaștere a meritelor sale, depuse în timp de douăzeci de ani de preoție, autoritățile
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Legea prin care România devine Regat, Carol I fiind proclamat Rege. În cuvântul rostit cu acest prilej, mitropolitul Calinic a spus: În timpul păstoririi sale, s-au deschis cursurile Facultății de Teologie din București, la stăruințele lui (1881); s-a înființat Tipografia Cărților Bisericești (1882). La 25 martie 1882, în Joia Mare a Sfintelor Paști, membrii Sfântului Sinod sfințesc, pentru prima dată, Sfântul și Marele Mir în Catedrala Mitropolitană din București, fără a mai cere permisiunea Patriarhiei Ecumenice. Aceasta este dovada că
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
al lui George Glod; n. 25 martie 1902, Iași - d. 6 iulie 1979, Iași) a fost un poet și traducător român. A fost fiul lui Ileana și Doroftei Glod, căruțaș. După absolvirea școlii primare la Iași, a intrat ucenic la tipografia revistei „Viața Românească". Ulterior a lucrat ca tipograf, funcționar la tipografii și edituri, bibliotecar la Baroul Iași și redactor la „Iașul literar". În perioada cât a fost tipograf la Viața Românească, prin intervenția lui Ionel Teodoreanu Editura Cartea Românească i-
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
iulie 1979, Iași) a fost un poet și traducător român. A fost fiul lui Ileana și Doroftei Glod, căruțaș. După absolvirea școlii primare la Iași, a intrat ucenic la tipografia revistei „Viața Românească". Ulterior a lucrat ca tipograf, funcționar la tipografii și edituri, bibliotecar la Baroul Iași și redactor la „Iașul literar". În perioada cât a fost tipograf la Viața Românească, prin intervenția lui Ionel Teodoreanu Editura Cartea Românească i-a publicat lui Lesnea o traducere în versuri din Lermontov, pentru că
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
iulie 1902, Orăștie - d. 13 ianuarie 1937, Majadahonda, Spania) a fost un om politic român, unul dintre fondatorii Legiunii Arhanghelul Mihail, cunoscută și ca Mișcarea Legionară. A fost fiul preotului și publicistului Ioan Moța. A tipărit la Orăștie (Editura și Tipografia “Libertatea”), traducerea lucrării Protocoalele Înțelepților Sionului (după ediția franceză a lui Roger Lambelin), cu ample comentarii realizate de I. C. Cătuneanu și Em. Vasiliu-Cluj. Cu acordul lui Corneliu Zelea Codreanu, în 1936 a plecat să lupte în Războiul civil din Spania
Ion I. Moța () [Corola-website/Science/308853_a_310182]
-
1858 și a intrat în circulație la 22 iulie 1858 la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă. Emisiunea a fost tipărită la Iași la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. A fost creat după model austriac și au fost folosite matrițe de oțel pentru tipărirea sa. Marca poștală a constituit o mare revoluție în sistemul de comunicare organizat, poștal, dar și o mișcare
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
fost înlocuită treptat cu noi emisiuni asemănătoare care au fost tipărite în București. Clișeele folosite erau fie aduse de la Paris, fie erau clișee noi gravate la București. Din octombrie 1876 până în aprilie 1879 au fost tipărite la București la noua tipografie a Imprimeriei Statului „Fabrica de timbre”, doua noi emisiuni : BUCURESTI I si BUCURESTI II culori schimbate. Clișeele utilizate aveau un grad înaintat de uzură, deoarece au fost folosite la realizarea emisiunii poștale „Paris”. Tirajele primei emisiuni au fost defectuoase, deoarece
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]