5,770 matches
-
vest,cu Grivița și Liești;la sud,cu Slobozia Conachi și Cuza Vodă,iar la est,cu Smârdan. Din punct de vedere morfologic,așezarea are structura aglomerată,cu case așezate una lângă alta,având ieșire fie la șosea,fie în ulițele perpendiculare pe șosea.Ulițele sunt înguste,fără aliniere.Pechea este o așezare tipică fostelor sate de clacași cărora boierii le-au atribuit loturi de casă,pe care abia puteau să-și ridice casă și anexele gospodarești.Din această cauză loturile
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
Liești;la sud,cu Slobozia Conachi și Cuza Vodă,iar la est,cu Smârdan. Din punct de vedere morfologic,așezarea are structura aglomerată,cu case așezate una lângă alta,având ieșire fie la șosea,fie în ulițele perpendiculare pe șosea.Ulițele sunt înguste,fără aliniere.Pechea este o așezare tipică fostelor sate de clacași cărora boierii le-au atribuit loturi de casă,pe care abia puteau să-și ridice casă și anexele gospodarești.Din această cauză loturile de folosință din spatele casei
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
țării din 1968, satul se numea Strîmbu, după numele apei ce străbate acest sat, care pe vremuri se numea Strîmba, din cauza coturilor multe ce le făcea în drumul său. Satul are o suprafață de 4,50 km². Drumurile comunale și ulițele ce străbat comuna de la un cap la altul, legând gospodăriile și satele între ele formează multe cotituri. Drumul județean DJ710A, ce leagă orașul Pucioasa de municipiul Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de plantele cultivate
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
pentru piscicultura. Pe drumul de la șoseaua Roman-Iași, spre Șcheia, la mică distanță de la intrare, pe dreapta poate fi văzută o fântână joasă care captează un mic izvor de suprafață. În satul Șcheia, la câteva sute de metri mai sus pe ulița de biserică catolică, se află un loc numit La Izvoare. Aici sunt puțuri de fântână joase care captează mai multe vene de apă potabilă exact la poala dealului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Alexandru I. Cuza se ridică
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al IX-lea-al X-lea, și secolul al XI-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1718) din satul Rediu Aldei. În ceea ce privește aspectul satului, trebuie menționat faptul că ulițele principale sunt drepte, celelalte fiind șerpuite și greu de parcurs atunci când plouă, pentru că nu sunt pietruite, de această facilitate beneficiind doar centrul satului. Gospodăriile sunt în număr de 1.062 și oarecum asemănătoare între ele: casele sunt construite din chirpici
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
desparte drumul European E85 (București-Suceava) iar la nord comunele Miroslovești, sătul Ciohorani și Stolniceni Prăjescu (satul Cozmești) ambele județul Iași. Comună Mogoșești-Siret se compune din următoarele trei sate: Mogoșești-Siret, Tudor Vladimirescu și Muncelu de Sus sun despărțite doar de unele ulițe, ne mai fiind distanță nelocuita între ele. Muncelu de Sus este așezat la doar 4 km de centrul de comună și se împarte în trei sectoare: Vale, Deal și Vie. Relieful comunei este colinar că forma și înfățișare, având variații
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
îl găsim pornind de la Țibănești după Jigoreni în drum spre Suhuleț. Se situează pe valea pârâului Găureni, la 7km sud-est de centrul comunei, fiind atestat documentar din anul 1457 sub numele de Găureni. Vălenii are 349 locuitori și 156 locuințe, ulițe "în sus" și "în jos", zone precum "balc", "la șușmea", "pe deal" și "în centru". Ca resurse naturale dispune de cariere de gresii. Există un sit arheologic la Vălenii - "Seliștea", la circa 300 m SE de sat - Latene, epoca română
Vălenii, Iași () [Corola-website/Science/301319_a_302648]
-
în apropiere de confluența "Pârâului Priba" cu "Pârâul Livezi" au fost depistate patru sau cinci movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20 și 30 m și înălțimea între 0,75 și 2 m. De asemenea, în vatra satului, pe ulița ce urcă de la biserică spre vest, la circa 200 m de biserică, spre sud, într-o grădină, se conturează o movilă de pământ înaltă de 1,5 m, având diametrul de circa 30 m. □ Descoperiri monetare Pe teritoriul localității se
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
germani, bulgari și alți sârbi. Băștinași au rămas românii. Faptul că ei locuiau de mai demult aici se putea vedea și după locul pe care îl ocupau, ei fiind locuitorii caselor din centrul vechi al satului, de la strada principală și ulițele centrale, în timp ce celelalte naționalități locuiau de jur împrejur. La 1786 Vizejdia era donată grofului Nicolae Markovits. Dintre naționalitățile care lucrau în robotă pe moșia sa, numai germanii au mai rămas, ceilalți fiind nevoiți să se mute în alte părți, deoarece
Vizejdia, Timiș () [Corola-website/Science/301409_a_302738]
-
și germani. În 1786 au venit șvabi bănățeni. În 1793 este atestată existența unei școli sârbești și a unei școli germane. Variașul a fost locuit în principal de 3 naționalități. Fiecare naționalitate avea „propria” stradă. Se vorbea în Variaș despre „ulița valahă” (a românilor) și de „ulița sârbă”. Cea germană se numea „ulița centrală”. În perioada interbelică Variașul a făcut parte din Plasa Periam, județul Timiș-Torontal. Autoritățile comuniste au deportat în iunie 1951 o sută de familii germane din Variaș în
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
șvabi bănățeni. În 1793 este atestată existența unei școli sârbești și a unei școli germane. Variașul a fost locuit în principal de 3 naționalități. Fiecare naționalitate avea „propria” stradă. Se vorbea în Variaș despre „ulița valahă” (a românilor) și de „ulița sârbă”. Cea germană se numea „ulița centrală”. În perioada interbelică Variașul a făcut parte din Plasa Periam, județul Timiș-Torontal. Autoritățile comuniste au deportat în iunie 1951 o sută de familii germane din Variaș în Bărăgan, după cum urmează: 46 de familii
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
existența unei școli sârbești și a unei școli germane. Variașul a fost locuit în principal de 3 naționalități. Fiecare naționalitate avea „propria” stradă. Se vorbea în Variaș despre „ulița valahă” (a românilor) și de „ulița sârbă”. Cea germană se numea „ulița centrală”. În perioada interbelică Variașul a făcut parte din Plasa Periam, județul Timiș-Torontal. Autoritățile comuniste au deportat în iunie 1951 o sută de familii germane din Variaș în Bărăgan, după cum urmează: 46 de familii în Perieți, 32 de familii în
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
Podul Danului și Podul Crețului unde platforma drumului foarte îngustă nu permite executarea de trotuare și săpăturilor pentru scurgerea apei. Străzile din intravilan au trasee neregulate, determinate de vechile drumuri de exploatare peste care s-au suprapus. În general majoritatea ulițelor au elemente geometrice corespunzătoare, cu excepția unor ulițele cu lățimi mai mici și cu pante accentuate din zona „Prundului” sau centrală a satului. Unele din ulițele laterale ale satului au un traseu care s-a suprapus pe cursul pâraielor ce se
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
drumului foarte îngustă nu permite executarea de trotuare și săpăturilor pentru scurgerea apei. Străzile din intravilan au trasee neregulate, determinate de vechile drumuri de exploatare peste care s-au suprapus. În general majoritatea ulițelor au elemente geometrice corespunzătoare, cu excepția unor ulițele cu lățimi mai mici și cu pante accentuate din zona „Prundului” sau centrală a satului. Unele din ulițele laterale ale satului au un traseu care s-a suprapus pe cursul pâraielor ce se scurg de pe versanți și prezintă pante dificile
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
neregulate, determinate de vechile drumuri de exploatare peste care s-au suprapus. În general majoritatea ulițelor au elemente geometrice corespunzătoare, cu excepția unor ulițele cu lățimi mai mici și cu pante accentuate din zona „Prundului” sau centrală a satului. Unele din ulițele laterale ale satului au un traseu care s-a suprapus pe cursul pâraielor ce se scurg de pe versanți și prezintă pante dificile care în timpul precipitaților se transformă în mici torente și care transportă importante cantități de sol și pietriș pe
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
Km au trasee foarte neregulate urmând fie curbele de nivel fie văile pârâielor ce se scurg de pe versanți, multe din ele sunt „înfundate”, au lățimi mici, pante accentuate lipsindu-le trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Multe din ulițele satului în perioadele cu precipitații se transformă în mici torenți care prin eroziune de multe ori le transformă în ravene îngreunând mult circulația și accesul în gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce afectează vatra satului au urmări negative și asupra
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
în perioadele cu precipitații se transformă în mici torenți care prin eroziune de multe ori le transformă în ravene îngreunând mult circulația și accesul în gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce afectează vatra satului au urmări negative și asupra stării ulițelor din vatră, a podețelor ce deservesc drumurile aducându-le într-o stare avansată de degradare. Lățimea celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale și a șanțurilor de scurgere. Zona rezidențială cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
îngreunând mult circulația și accesul în gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce afectează vatra satului au urmări negative și asupra stării ulițelor din vatră, a podețelor ce deservesc drumurile aducându-le într-o stare avansată de degradare. Lățimea celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale și a șanțurilor de scurgere. Zona rezidențială cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului, are clădiri de tip rural ce ocupă 90% din intravilan, în ea incluzându-se locuințele, gospodăriile anexe terenurilor agricole
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
la o altitudine de 243 m. Familile au construit primele străzi, iar din 1780 s-a început construirea bisericii. În 1782 Ludwig von Alberti a extins satul, străzile formau o cruce dublă, în total 6 străzi care purtau numele de ulițe: Ulița Fântânii, Ulița Preotului, Ulița Domnilor, Ulița Cimitirului, Ulița Tufelor și Ulița Mare. Numele acestei localități are mai multe istorii, însă una este cea mai probabilă. Prima relatare ar fi faptul că satul a fost numit așa datorită crucii duble
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
o altitudine de 243 m. Familile au construit primele străzi, iar din 1780 s-a început construirea bisericii. În 1782 Ludwig von Alberti a extins satul, străzile formau o cruce dublă, în total 6 străzi care purtau numele de ulițe: Ulița Fântânii, Ulița Preotului, Ulița Domnilor, Ulița Cimitirului, Ulița Tufelor și Ulița Mare. Numele acestei localități are mai multe istorii, însă una este cea mai probabilă. Prima relatare ar fi faptul că satul a fost numit așa datorită crucii duble pe
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
de 243 m. Familile au construit primele străzi, iar din 1780 s-a început construirea bisericii. În 1782 Ludwig von Alberti a extins satul, străzile formau o cruce dublă, în total 6 străzi care purtau numele de ulițe: Ulița Fântânii, Ulița Preotului, Ulița Domnilor, Ulița Cimitirului, Ulița Tufelor și Ulița Mare. Numele acestei localități are mai multe istorii, însă una este cea mai probabilă. Prima relatare ar fi faptul că satul a fost numit așa datorită crucii duble pe care o
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
m. Familile au construit primele străzi, iar din 1780 s-a început construirea bisericii. În 1782 Ludwig von Alberti a extins satul, străzile formau o cruce dublă, în total 6 străzi care purtau numele de ulițe: Ulița Fântânii, Ulița Preotului, Ulița Domnilor, Ulița Cimitirului, Ulița Tufelor și Ulița Mare. Numele acestei localități are mai multe istorii, însă una este cea mai probabilă. Prima relatare ar fi faptul că satul a fost numit așa datorită crucii duble pe care o forma,aceasta
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
au construit primele străzi, iar din 1780 s-a început construirea bisericii. În 1782 Ludwig von Alberti a extins satul, străzile formau o cruce dublă, în total 6 străzi care purtau numele de ulițe: Ulița Fântânii, Ulița Preotului, Ulița Domnilor, Ulița Cimitirului, Ulița Tufelor și Ulița Mare. Numele acestei localități are mai multe istorii, însă una este cea mai probabilă. Prima relatare ar fi faptul că satul a fost numit așa datorită crucii duble pe care o forma,aceasta este și
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
primele străzi, iar din 1780 s-a început construirea bisericii. În 1782 Ludwig von Alberti a extins satul, străzile formau o cruce dublă, în total 6 străzi care purtau numele de ulițe: Ulița Fântânii, Ulița Preotului, Ulița Domnilor, Ulița Cimitirului, Ulița Tufelor și Ulița Mare. Numele acestei localități are mai multe istorii, însă una este cea mai probabilă. Prima relatare ar fi faptul că satul a fost numit așa datorită crucii duble pe care o forma,aceasta este și cea mai
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
din 1780 s-a început construirea bisericii. În 1782 Ludwig von Alberti a extins satul, străzile formau o cruce dublă, în total 6 străzi care purtau numele de ulițe: Ulița Fântânii, Ulița Preotului, Ulița Domnilor, Ulița Cimitirului, Ulița Tufelor și Ulița Mare. Numele acestei localități are mai multe istorii, însă una este cea mai probabilă. Prima relatare ar fi faptul că satul a fost numit așa datorită crucii duble pe care o forma,aceasta este și cea mai probabilă istorie.Într-
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]